Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АрхитектураБиологияГеографияДругоеИностранные языки
ИнформатикаИсторияКультураЛитератураМатематика
МедицинаМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогика
ПолитикаПравоПрограммированиеПсихологияРелигия
СоциологияСпортСтроительствоФизикаФилософия
ФинансыХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника

Fintan Craig Doheny 18 страница

Fintan Craig Doheny 7 страница | Fintan Craig Doheny 8 страница | Fintan Craig Doheny 9 страница | Fintan Craig Doheny 10 страница | Fintan Craig Doheny 11 страница | Fintan Craig Doheny 12 страница | Fintan Craig Doheny 13 страница | Fintan Craig Doheny 14 страница | Fintan Craig Doheny 15 страница | Fintan Craig Doheny 16 страница |


Читайте также:
  1. 1 страница
  2. 1 страница
  3. 1 страница
  4. 1 страница
  5. 1 страница
  6. 1 страница
  7. 1 страница

— Оl юineюi pe individ la rece, cu interogatorii єi tot tacвmul?

— Dumnezeule mare, nuuu! оl conduc pe drumul cel mai lung pвnг la laboratorul nostru din Killaloe. Individul se foloseєte de numele O'Donnell — John Garrech O'Donnell. Pretinde cг este specialist оn biologie molecularг.

Cвt de siguri sunteюi? Wycombe-Finch оєi simюea inima bгtвnd sг-i spargг pieptul. Nu se putea єti cвюi ascultau aceastг convorbire. Foarte periculos. Doheny trebuia sг rгspundг corect la aceastг оntrebare.

— — Nu suntem foarte siguri, Wye. Tot ce pot sг-юi spun e cг-mi ridicг pгrul pe mine. Am pus unul dintre cei mai buni oameni de care dispunem sг stea lipit de umbra lui ca marca de scrisoare — un preot, gata-gata sг-i asculte confesiunea, dacг omul ar vrea sг se confeseze. E оnsoюit de un biet copil necгjit, aєa ca Nebunul sг vadг mereu оn faюa ochilor ce-a fost оn stare sг facг.

Wycombe-Finch scuturг uєurel din cap оntr-o parte єi-n alta.

— Doe, mare єmecher eєti! Tu ai aranjat totul, nu?

— Am profitat doar de o situaюie care mi se oferise pe tavг.

— Cu sau fгrг tavг, mare єmecher eєti. Sг-i zgвndгri conєtiinюa — iatг cheia pentru a deschide pe omul nostru, asta dacг e sг dгm crezare profilului moral trimis de americani. Dumnezeule! Chestia asta cere un timp de gвndire. Mгrturisesc cг m-am cam оndoit cвnd am primit raportul bгieюilor noєtri cu ochi albaєtri.

— Nu e cazul sг ne punem toate speranюele noastre оn coєul гsta, dar e oricum ceva ce-i poюi spune lui Stonar гla al tгu.

— Probabil cг єtie єi el deja. Te sfгtuiesc sг fii foarte precaut, Doe! O’Neill s-ar putea sг mai aibг niєte blestemгюii оn mвnecг... asta dacг omul acela este chiar Nebunul.

— Umblгm cu mгnuєi de catifea cu el.

— O mare de noroi, Doe! spuse Finch, referindu-se la o glumг pe care o cunoєteau doar ei. La o conferinюг se vorbise despre faptul cг apa noroioasг era cel mai fertil mediu de dezvoltare.

Doheny prelua imediat sensul:

— Curat noroi! Te anunю eu dacг se face єi mai neagrг marea!

— Aєtept negreєit. Americanii vг ajutг?

— Noi nu le-am spus nimic dintr-un motiv evident, Wye. Mai demult ne-au trimis un material..., aєa, оn caz de, dar e foarte sгrгcuю. Fгrг amprente, fгrг hartг dentarг... Au dat vina pe Focul Panicii єi chiar asta ar putea fi cauza...

— Єi acest O'Donnell, cum оi zici tu... Dacг e doar ceea ce spune cг este єi nimic mai mult?

— Оl bгgгm оn maєina de tocat mintea — tratament triplu; totul cu un singur scop — sг iasг pe covertг cu o idee nouг de abordare a problemei noastre.

— Tratament triplu? Ah, vrei sг zici оn caz cг este O’Neill, dar acest lucru nu poate fi dovedit.

— Te-ai prins. Ar putea sг ne ofere cheia sau sг оncerce o diversiune...

— Chiar єi un sabotaj propriu-zis.

— Asta ar rivaliza cu o confesiune оn toatг legea. Alt єir de paraziюi, atвt de puternici cг fгceau rгu la ureche, оntrerupserг convorbirea. Cвnd trecurг, se auzi vocea lui Doheny:

—...grupul lui Beckett...

Wycombe-Finch luг aceste cuvinte drept o оntrebare:

— Cred cг omul cel mai interesant acolo este franюuzul — un anume Hupp. Are o minte plinг de surprize. El оl alimenteazг cu linguriюa pe Beckett... aєa ca єi cum s-ar juca cu el, ca єi cum l-ar folosi ca pe un computer personal.

— „Al naibii sг fiu eu!”, cum spuneюi voi englezoii...

— Noi nu spunem niciodatг aєa, papг cartofi irlandez ce eєti! Amвndoi chicotirг. Schimbul de amabilitгюi era cam slгbuю, se gвndi

Wycombe-Finch, оn tot cazul nu suficient pentru a proєti pe cei ce ascultau pe fir, dar devenise de-acum un soi de ritual оntre ei, un ritual care prevestea sfвrєitul convorbirii.

—Dacг ne-om mai vedea ochi оn ochi vreodatг, te ating eu la scгfвrlie cu “shillelagh” —mгciuca mea irlandezг, asta cu condiюia sг mai dau de ea pe undeva, spuse Doheny.

O lacrimг se prelinse pe obrazul stвng al lui Wycombe-Finch. Stereotipurile existau pentru a se putea face haz de ele, dar cine putuse vreodatг sг le facг sг disparг? Єi poate chiar ei doi jucau acest joc anume pentru a pгstra vii оn amintire greєelile trecutului—un “brolly” оmpotriva unei “shillelagh” — o bвtг оmpotriva altei bвte, ridicolul оmpotriva ridicolului. Un oftat adвnc оl scuturг єi Wycombe-Finch aproape cг-i simюi ecoul оn Doheny.

— O sг-i оmpui capul lui Stonar cu cuvinte dulci despre Irlanda, spuse Wycombe-Finch. Dar, оn ceea ce-l priveєte pe O'Donnell гla al vostru, omul e probabil doar ceea ce spune cг este.

— Pвnг una alta, un specialist оn biologie molecularг este un specialist оn biologie molecularг. I-am folosi chiar єi pe Iisus, Mгria єi Iosif, dacг ar apгrea! spuse Doheny.

—mO'Donnell гsta n-avea acte la el? оntrebг Wycombe-Finch, de parcг tocmai atunci оi trгznise ideea asta.

— Un tвmpit care face pe єeful grupului care 1-a primit pe O'Donnell la югrm a aruncat paєaportul omului...

— L-a aruncat?

—...peste umгr, direct оn mare. Acum nu mai avem nici o єansг sг-l verificгm єi sг vedem dacг era sau nu fals.

— Doe, оmi vine cвteodatг sг cred cг suntem victimele unei sorюi voit malefice.

— Mгcar hai sг sperгm cг existг un echilibru оntre o soartг maleficг єi una beneficг. Poate оn rolul pe care оl joacг echipa lui Beckett.

— Apropos, Doe, Beckett єi oamenii lui cred cг teoria fermoarului nu face decвt sг ne оncurce sau sг ne conducг pe cгi lгturalnice, ca sг zic aєa.

— Interesant. Am sг transmit єi eu asta mai departe.

— Оmi pare rгu. N-am nimic altceva mai substanюial sг-юi ofer.

— Wye, tocmai mi-a trecut prin minte ceva. De ce nu i-ai lгsa pe Beckett єi Stonar sг se оntвlneascг? Un american sclipitor care sг-i explice cгile оntortochiate ale minunatei cercetгri єtiinюifice unui politician neinformat оn ale єtiinюei!

— Sг єtii cг s-ar putea dovedi interesant, fu de acord Wycombe-Finch.

— Ba chiar s-ar putea sг-i trгzneascг lui Beckett niєte idei noi, spuse Doheny. E un lucru care se mai оntвmplг atunci cвnd explici anumite probleme unor neiniюiaюi.

— O sг mг mai gвndesc la asta. Beckett atunci cвnd se porneєte, poate deveni foarte fluent.

— Mi-ar plгcea sг pot discuta єi eu cu Beckett. N-ar putea veni єi el la una din teleconferinюele noastre?

— Am sг aranjez... Єi Hupp?

— Nu, doar Beckett. Hupp poate mai tвrziu. Єi, te rog, pregгteєte-l pe Beckett pentru un interogatoriu оn forюг, Wye.

— Te-am prevenit. E foarte fluent, Doe.

Pentru un moment se instalг o tгcere tulburatг doar de paraziюii de pe fir, apoi Wycombe-Finch spuse:

— Am sг оntocmesc un raport despre ideile lor оn ceea ce priveєte teoria fermoarului. Юi-l trimitem prin fax cвt putem de repede. S-ar putea sг fie ceva оn chestia asta, deєi eu unul nu m-aє repezi...

— Beckett are nevoie de cineva care sг-i opunг rezistenюг, nu?

— Оl stimuleazг foarte mult, sг nu uiюi asta.

— Nu-i aєa cг se єi оnfurie?

— Nu aratг niciodatг cг se оnfurie, dar e оn el.

— Grozav! Voi fi оn cea mai bunг formг a mea de muєcat americani. Єi оn legгturг cu posibilitatea ca acel om sг fie cu adevгrat Nebunul, te voi anunюa dacг apele devin ceva mai noroioase.

Wycombe-Finch dгdu din cap uєurel pentru sine. Complet noroioase ar оnsemna, оn mod evident, confirmarea cг omul este O’Neill. Spuse:

— Mai e ceva, Doe. Stonar s-ar putea sг vinг aici єi ca sг mг demitг pe mine.

— Spune-i cг poate tгia firele telefonice cu Irlanda dacг face asta.

— Doe, nu trebuie sг arzi punюile!

— Sг єtii cг vorbesc serios! Оn mod normal, noi, irlandezii, nu ne prea dгm оn vвnt dupг voi, englezii. N-am sг pierd vremea оn efortul de a mai stabili o relaюie de la om la om cu cineva de la Huddersfield. Sг nu uiюi sг-i spui asta!

— Nouг nu ne-a luat decвt o sгptгmвnг sг ne deprindem unul cu altul.

— Оn zilele noastre, o sгptгmвnг оnseamnг o veєnicie. Politicienii n-au оnюeles nici chestia asta, cг ei au nevoie de noi єi nu noi de ei.

— Oh, cred cг єi noi avem nevoie de ei, Doe!

— Noi ne оnюelegem unii cu alюii, Wye, cг altfel оntreaga construcюie s-ar prгbuєi. Sг-i spui lui Stonar ce юi-am spus eu. Pe data viitoare, deci?

— Cum spui tu, Doe.

Wycombe-Finch auzi declicul оntreruperii convorbirii. Paraziюii оncetarг єi ei. Repuse telefonul оn furcг єi-єi fixг privirea pe pipa rгmasг rece lвngг mвna lui. Foarte bine, cei care ascultau au fost preveniюi.

Doheny avea оn fond dreptate, desigur. Oamenii de єtiinюг erau vinovaюi de nenorocirea asta. Єi dacг nu vinovaюi, atunci contribuiserг la ea єi acest lucru nu putea fi negat. Lipsa unei comunicгri eficiente, proaste legгturi cu guvernele, insuccesul оn a exercita atвta putere cвtг aveam, ba chiar incapacitatea noastrг de a оnюelege adevгrata naturг a puterii. Iar atunci cвnd оn sfвrєit ne-am pus оn miєcare, am continuat sг jucгm aceleaєi jocuri politice ca єi pвnг atunci.

Privirea i se aєezг pe peretele din stвnga, plin cu cгrюi, dar fгrг sг le vadг. Si dacг O’Neill - Nebunul era acolo, оn Irlanda? Dacг s-ar dovedi cг existг o cale de a-l face folositor, Doheny era destul de єiret s-o gгseascг. Dar Dumnezeu sг ne apere pe toюi, dacг ar afla despre asta cine nu trebuie din Afarг!

Wycombe-Finch scuturг din cap. Era bine cг omul acela se afla оn mвinile lui Doheny. Luг pipa єi o reaprinse, gвndindu-se la asta. Pвnг оn acel moment nici nu-єi dгduse seama ce mare оncredere crescuse оn el faюг de Doheny єi forюa metodelor lui.

 

Dacг existг pe lume un principiu mai clar decвt oricare altul, acesta este cг оn orice afacere — fie ea de stat, guvernamentalг sau pur єi simplu comercialг — оn cineva trebuie sг ai оncredere.

— Woodrow Wilson

Atвta vreme pierdutг degeaba cu blestematul гsta de american! gвndi Herity.

Era оn toiul dupг-amiezei єi urcau cгrгrile desfundate ale altei vгi. Preotul єi bгiatul mergeau puюin mai оn faюг. Copilul se arгtase єi mai retras dupг bгtaia din baie, iar tгcerea lui pгrea єi mai adвncг. Pгrintele Michael nu se sfiise sг acuze — era vina lui Herity.

Ba e vina nenorocitului de american!

Єi preotul гsta care nu mг ajutг deloc...

Un american ne-a fгcut-o doar, nu? — a transformat Irlanda оntr-un ghetou!

Herity nu se considerase niciodatг un superpatriot, ci doar un irlandez tipic, оnгcrit de secolele de asuprire britanicг. Simюea faюг de poporul єi юara lui un soi de loialitate tribalг — ca o frгюie a oamenilor cu locurile natale. Exista o forюг de atracюie оn pгmвntul irlandez, ca єi cum memoria trгia chiar acolo, оn pгmвnt. Pгmвntul era acela care оєi amintea єi-єi amintise mereu єi chiar dacг n-ar mai fi oameni, acolo tot ar rгmвne ceva, o esenюг, o forюг care ar povesti cum odatг pe acolo trecuserг galii...

Pгrintele Michael vorbea cu americanul fгrг sг-l sondeze, fгrг sг facг ceea ce trebuie pentru a vedea dacг omul poartг sau nu o mascг, sub care se ascunde chiar Nebunul оn persoanг. Herity оi asculta, dar оn minte оi оncolюeau gвnduri negre.

— Sunt din ce оn ce mai multe ruine, spuse pгrintele. Ai remarcat?

— Atвta distrugere, spuse John, dar mвncare din belєug...

— Єi multe se vor mai prгbuєi. Am pierdut gustul pentru picaresc, pentru aventurг, gust pe care cвteodatг оl stвrnesc ruinele. Acum... sunt doar o grгmadг de pietre.

Tгcurг. Drumul trecea pe lвngг o altг casг de юarг arsг, cu zidurile оnnegrite ridicвndu-se inegale lвngг paєii lor. Ferestrele goale lгsau vederii zdrenюele murdare ale perdelelor, ca niєte ochi cu pleoapele rгnite.

Odatг єi odatг cineva va da socotealг pentru asta! gвndi Herity.

Simюea cum amintirea, lunga memorie irlandezг, оl оmpunge ca o sabie ascuюitг. Adu-i o ofensг єi оntr-o zi vei simюi оmpunsгtura єi-юi vei vedea viaюa scurgвndu-se din rana deschisг.

Mergeau pe creasta dealului єi se oprirг sг-єi tragг sufletul, privind оn faюг spre curba lungг a unei alte vгi ce se оntindea departe, pвnг оn ceюurile care оnvгluiau un rвuleю curgвnd оn cascadг pe stвncile negre, lгsвndu-єi amprenta оn aer printr-un ecran umed ce ascundea dealurile din depгrtare. O gгinг cotcodгci undeva foarte aproape.

Herity ciuli urechea, auzind gвlgвitul apei — un izvor sau un rвu.

— Aud apa, spuse John.

— Nu ne-ar strica puюinг odihnг єi ceva de mвncare, fu de pгrere pгrintele Michael.

Se оndreptг spre partea de jos a drumului cu ierburi оnalte. Acestea acopereau o pantг uєoarг ce ducea pвnг оn pгdure. Gгsi un loc оn gardul de piatrг єi sгri peste, оnaintвnd cвюiva paєi оn iarba оnaltг. Bгiatul sгri єi elgardul єi-l urmг.

John privi оn sus la cer. Se adunau nori, umplвnd orizontul spre vest. Se uitг la Herity care оi fгcu semn cu mвna, indicвndu-i drumul spre preot єi bгiat. John se urcг pe zidul de piatrг єi, оn picioare, cuprinse cu privirea оntreaga priveliєte оnainte sг sarг оn partea cealaltг. Peisajul tot era оn aceleaєi tonuri de gri ca ale peretelui de stвncг. Griul era pe ici pe colo оntrerupt de pete de verde pe care se distingeau siluetele arse єi fгrг acoperiє ale caselor. Оl auzi pe Herity sгrind єi el zidul єi ajungвnd lвngг el.

— Єi totuєi оncг e frumos, spuse Herity.

John оl privi scurt, apoi оєi reоntoarse atenюia cгtre priveliєte. Ceaюa subюire fгcea ca depгrtгrile sг se estompeze оn pasteluri calme, un tгrвm vгlurit, cu un rвu ondulвnd printre coline, cu copaci оnalюi єi tonuri mai оnchise de verde pe cealaltг parte a apei, departe.

— Юi-e sete, domnule O'Donnell? оntrebг Herity. Dar pe O’Neill оncerca sг-l vadг оn timp ce punea оntrebarea.

Nu mi-ar displгcea o gurг de apг rece de izvor, fu de acord John.

Єi eu care credeam cг dumneata nu єtii ce-i aia setea, spuse Herity. O bere Guinness, cu spuma albг precum chiloюeii unei virgine, care sг se scurgг peste gura paharului... Ei, asta da viziune ce trezeєte setea unui bгrbat!

Pгrintele Michael єi copilul o pornirг cгtre copacii aflaюi dupг poieniюa din faюa lor.

— Te-am auzit vorbind cu preotul despre ruine, spuse Herity. Nu sunt ruine. E decгdere! Гsta-i cuvвntul. Speranюг distrusг, sfвrєitul!

Preotul єi copilul se oprirг la cвюiva paєi de copaci, lвngг o grгmadг de bolovani. Privind spre ei, Herity spuse:

— Un bгrbat pe cinste preotul, nu crezi, domnule O'Donnell? Stвrnit de conotaюiile оntrebгrii, O’Neill - Cel din Interior оncepu sг dea semne de trezire. John se simюi ameninюat mai оntвi de panicг, apoi de furie.

— Єi alюii au suferit la fel de mult ca tine, Herity. Nu eєti singurul, sг єtii!

Un val оntunecat de sвnge colorг faюa lui Herity. Buzele i se strвnserг оntr-o linie subюire, iar mвna dreaptг se miєcг spre pistolul de sub jachetг, dar, dupг o ezitare, se ridicг pentru a-єi scгrpina bгrbia sub barba юepoasг єi scurtг.

— Ei, sг ne audг acum cineva..., spuse el. Parc-am fi niєte plozi plвngгcioєi оn...

Fu brusc оntrerupt de ecoul puternic al unei оmpuєcгturi venite de undeva dintre copacii aflaюi mai jos de ei. оntr-o singurг miєcare, Herity оl doborо pe John оn iarbг, se rostogoli mai оncolo de el cu o mвnг оn rucsac єi chiar оnainte sг-єi termine rostogolul avea оn ambele mвini un pistol mitralierг єi se tвra repede pe burtг spre adгpostul natural al maldгrului de bolovani. Se opri acolo, privind fix spre copaci. John era chiar оn spatele lui, sprijinit de piatra rece.

John se uitг pe dupг marginea pietrei, cгutвndu-i din ochi pe preot єi pe bгiat. Or fi rгniюi? Cine trгsese єi de unde se юintise? O scвnduricг plezni sub el єi capul palid fгrг pгlгrie al pгrintelui Michael ieєi din tufiєurile dese din marginea pгduricii. Era ca un glob mare alb, cu ochii holbaюi pe fundalul verde-maroniu, iar cicatricea de pe frunte devenise foarte vizibilг pe pielea secatг de culoare. Se uita drept оn sus la John.

— Bagг-юi capul la cutie imediat! єuierг Herity єi-l trase pe John оnapoi la adгpostul stвncii.

— L-am vгzut pe preot. Pare cг n-a pгюit nimic.

— Єi bгiatul?

— Pe el nu l-am vгzut.

— Sг mai avem niюeluє rгbdare, spuse Herity. A fost un foc de carabinг. Оєi юinea mitraliera lipitг de piept єi se lгsг pe spate, mгturвnd cu privirea peretele de stвncг ce mгrginea drumul de deasupra lor.

John se uitг la arma din mвinile lui Herity.

Remarcвnd care era obiectul atenюiei lui John, Herity spuse:

— Faine arme fac evreii, nu-i aєa? єi se rгsuci ca fript auzind fвsвitul ierbii.

John privi оn sus єi-l vгzu pe preot uitвndu-se оn jos la ei. Pгlгria neagrг de fetru acoperea din nou cicatricea proaspгtг de pe frunte. Herity se sculг оn picioare єi privi pe lвngг preot spre copaci:

— Unde-i bгiatul?

— E оn siguranюг, оn spatele unor bolovani, acolo printre copaci.

— Numai un singur foc de carabinг..., spuse Herity.

— Probabil cг cineva a sacrificat o vacг sau un porc.

— Sau tot atвt de bine pe el оnsuєi, cг asta e mult mai la modг оn zilele noastre, nu?

— Єi ce-ai de gвnd cu arma aia? оntrebг pгrintele Michael.

— S-o folosesc dacг va fi nevoie. Unde anume ai lгsat copilul? Preotul se оntoarse єi arгtг cu mвna spre o grгmadг de bolovani lucioєi

єi gri ce se iveau printre copaci. Granitul era parюial ascuns de muєchi verde.

— Vom merge єi noi acolo, cвte unul pe rвnd, spuse Herity. Eu plec primul, apoi domnul O'Donnell єi ultimul dumneata, pгrinte. Staюi pe loc pвnг vг dau eu semnalul.

Herity ieєi de dupг stвncг, mergвnd ferit pe vine, apoi, aplecat de spate, alergг оn zig-zag оn pantг pвnг ajunse la copaci. Оl vгzurг strecurвndu-se dupг maldгrul de bolovani, apoi i se auzi єi vocea:

— Tot aєa cum am fгcut eu!

John ювєni din spatele stвncii, simюindu-se expus єi vulnerabil єi alergг оn josul pantei — stвnga, dreapta, stвnga —, apoi pe dupг bolovani, unde оl vгzu pe bгiat ghemuit оn haina lui albastrг. Herity nu se vedea nicгieri. Ochii cu care bгiatul оl fixa pe John erau complet lipsiюi de expresie.

Se auzirг paєi grгbiюi єi apгru єi pгrintele Michael lвngг ei, punвndu-єi imediat un braю protector оn jurul copilului.

Se ivi єi Herity de undeva dintre copaci. Li se alгturг оn adгpost suflвnd greu, cu mitraliera pregгtitг la piept.

— Voi trei veюi rгmвne aici pвnг inspectez eu locurile de dincolo de copaci, spuse Herity. Chestia aia pe care ai fгcut-o, popo, a fost o nebunie! Sг оncepi sг юopгi aєa оn loc deschis dupг o astfel de оmpuєcгturг.

— Dacг Domnul vrea sг mг ia acum, acum o sг mг ia, spuse pгrintele Michael.

— Spune mai bine cг asta ai sperat, spuse Herity. Pгrinte, гsta e un pгcat, sг юii minte! Care e diferenюa оntre a face curte morюii єi o sinucidere deliberatг?

Pгrintele Michael se cutremurг.

Herity dгdu sг plece, dar John оl reюinu, punвndu -i o mвnг pe braю:

— Joseph!

Herity оntoarse o privire surprinsг spre John.

— Оюi sunt recunoscгtor pentru grija pe care ne-o porюi. Єi aє vrea sг-mi spui pe nume, John, da? Sг єtii оnsг cг n-am sг revin asupra nici unui cuvinюel din cele pe care le-am spus acolo. Arгtг cu bгrbia spre coama dealului, оnspre locul unde Herity оl aruncase la pгmвnt pentru a-l proteja. Am gвndit fiecare cuvвnt pe care l-am rostit.

Herity zвmbi larg.

— Bineоnюeles, iancheule!

Єi cu aceste cuvinte se strecurг din spatele bolovanilor єi alergг spre copaci. Auzirг o trozniturг de vreasc, apoi se fгcu liniєte.

— Ciudat om, spuse pгrintele Michael.

Bгiatul se smulse de lвngг preot єi aruncг o uitгturг peste pietre.

— Hei, stai jos aici! spuse pгrintele Michael єi-l trase pe copil оnapoi.

— Herity se comportг ca un soldat, spuse John.

— Asta aєa este.

— Unde l-ai оntвlnit?

Pгrintele Michael privi оn altг parte, ascunzвndu-єi faюa de John, dar nu оnainte ca acesta sг vadг acolo o sclipire de ceva vecin cu panica. Ce aveau oare comun aceєti doi oameni — un preot єi un bгrbat de acюiune plin de violenюг?

Preotul vorbi cu vocea sugrumatг:

— S-ar putea spune cг Dumnezeu ne-a aruncat, pe Joseph єi pe mine, оn aceeaєi oalг. De ce-a fгcut asta, nu юi-aє putea spune. Оєi оntoarse faюa cu trгsгturile acum calme spre John.

— Si cu bгiatul ce-i? оntrebг John. El de ce-i cu dumneata?

— Mi l-au dat niєte spoitori, spuse preotul. Oamenii le spun юigani cu intenюia sг-i jigneascг, dar n-au dreptate, sг єtii! S-au purtat frumos cu copilul. Ei mi-au spus despre jurгmвntul de tгcere pe care l-a fгcut.

— Deci poate sг vorbeascг?

— L-am auzit юipвnd оn somn.

Bгiatul оnchise ochii єi-єi bгgг capul оn jacheta lui albastrг.

— Are єi nume? оntrebг John.

— Asta numai el poate spune, dar nu vrea.

— Dar dumneata n-ai оncercat sг-l afli?

— Єєt, gata, omule! spuse preotul. Unele dureri nu trebuie zgвndгrite.

John оntoarse brusc capul, оncercвnd sг-єi controleze un rictus. Оl durea rгu оn piept. Оl simюea pe O’Neill - Cel din Interior apropiindu-se tot mai mult de suprafaюг. John оєi puse ambele mвini pe faюг, оncercвnd sг-l liniєteascг pe Celгlalt - pe cel periculos. Un rostogol de pietre оl fгcu sг-єi elibereze faюa cu o tresгrire.

Herity se lгsг pe vine la adгpostul bolovanilor. Ciulini єi fire de iarbг i se prinseserг оn partea de jos a pantalonilor lui verzi. Mitraliera israelianг оncг оi mai spвnzura pe piept. Lгsг sг treacг un moment pentru a-єi recгpгta suflul, apoi spuse:

— Sunt douг cгsuюe, chiar peste colina din faюг. Єi iese fum din coєurile amвndurora. Se aude єi radioul. Ascultг єtirile єi vorbesc despre ceea ce aud.

Pгrintele Michael оєi drese glasul:

— Vreun semn cг ar fi...?

— Nici un semn cг ar fi vreo femeie, nu, spuse Herity. Numai haine bгrbгteєti pe frвnghie la uscat. De altfel, totul curat. Ambele cгsuюe curate єi оngrijite. Eu aє paria cг acolo sunt niєte bгrbaюi ce odatг au fost bine struniюi єi dresaюi de femeile lor.

— Morminte? оntrebг pгrintele Michael.

— Patru оn poiana de dupг cгsuюe.

— Atunci poate cг oamenii de acolo or sг ne dea adгpost, spuse preotul.

— Nu te grгbi! Herity оl privi pe John. Crezi cг ai fi оn stare sг foloseєti arma asta, John?

John privi arma, intuindu-i forюa. Оєi flexг degetele.

— S-o folosesc la ce?

— Am de gвnd sг mг оndrept spre cгsuюele alea, aєa deschis єi prietenos, spuse Herity. Dar tu sг mг acoperi pe mine. Sunt pietre єi ierburi pe buza colinei єi оn plus ai o vedere foarte bunг.

John se uitг spre preot.

— Nu te aєtepta sг-юi dau binecuvвntarea pentru aєa ceva. Biserica a pгcгtuit єi aєa destul, invocвnd binecuvвntarea Domnului pentru crimг.

— Nici nu-mi trece prin gвnd sг omor pe cineva, spuse Herity.

— Da, dar iar faci pe soldatul la rгzboi, spuse preotul.

— Ei, asta-i! Pur єi simplu nu vreau sг mг sinucid, pгrinte. оєi оntoarse privirea spre John. Ei, ce spui, John?

John оntinse mвna dupг armг:

— Aratг-mi cum funcюioneazг.

— Foarte simplu. Herity fгcu un pas spre el cu arma оn mвnг. Aici ai piedica. Cвnd e оn poziюia asta..., se auzi un declic.., nu mai trebuie decвt sг юinteєti єi sг tragi. E tot atвt de stabilг ca Stвnca din Cashel! Herity puse piedica єi dгdu arma lui John.

John o cвntгri оn mвini. Era caldг de atingerea lui Herity. Un remediu mult mai direct decвt molima. Oare O’Neill - Cel din Interior va ieєi acum la luminг єi va profita pentru a ucide cu violenюг zgomotoasг? John privi оn sus єi-1 vгzu pe Herity studiindu-l.

— Ei, poюi s-o faci?

John dгdu afirmativ din cap.

— Atunci, vino dupг mine, dar оncet,fгrг zgomot, ca un єoarece оntr-un pat cu puf! Tu, popo, rгmвi aici cu bгiatul, pвnг te strigгm.

— Cu voia Domnului! spuse pгrintele Michael.

— Ei, vezi? zвmbi Herity. Pвnг la urmг tot ne-a binecuvвntat. Herity o pomi оnainte, aplecat de spate. Ajunserг amвndoi la copaci, cгlcвnd prin acele pinilor, pe o cгrare ce traversa un firiєor de apг repede curgгtoare printre pietre mari, negre.

John se opri оnsetat, privind mai оntвi la apг єi apoi la Herity.

— Eu unul n-aє bea din ea, spuse acesta. E un cadavru acolo, єi arгtг cu mвna оn susul apei. Mort de cel puюin o sгptгmвnг. Drept оn calea apei. Herity zвmbi. Au avut porcii grijг de el.

John se cutremurг.

Herity se оntoarse cu spatele єi pomi mai departe, iar John оl urmг pвnг la panta urmгtoare, amвndoi strecurвndu-se cu grijг printre coniferele pitice. Covorul gros de ace le fгcea paєii moi єi neauziюi. Оn culmea colinei, Herity оi fгcu semn lui John sг-єi юinг capul jos, apoi arгtг cu mвna spre stвnga, cгtre un colю de stвncг care se ivea printre tufiєurile brune.

— De acolo, єopti Herity, ai o vedere grozavг chiar pвnг la uєa caselor. O sг aєtept pвnг te vгd aєezat, apoi o s-o pornesc оn jos, fluierвnd prietenos єi fгrг armг la vedere. Оnюelegi?

John aprobг din cap. Se aplecг єi se tвrо printre copaci, pвnг ajunse la stвncг. Piatra mirosea a cremene єi era caldг оncг de la soarele care acum apunea. Privi оn sus. оn curвnd avea sг fie оntuneric, iar norii purtau cu ei ploaia. Оncet, se strecurг оntr-o spгrturг a stвncii pвnг ce ochii lui puturг sг zгreascг pe dupг ea.

Descoperi cu privirea o pantг abruptг nu mai adвncг de o sutг de metri, care ducea pвnг la un gard ce оmprejmuia curtea din spate a unei cгsuюe cochete — ziduri proaspгt vгruite оn alb, douг coєuri din care ieєea fum..., gгini scurmвnd оn curtea de pгsгri. Acoperiєul unei alte case se ivea dupг primul, cu fumul ieєind doar dintr-un singur coє, de aceastг datг. Spre stвnga, direct оn peretele rвpei, fusese construit un staul de vite. De acolo venea pвnг la el miros de bгlegar. Оn depгrtare, toatг valea era presгratг cu ruine arse єi case dгrвmate, fгrг urmг de fum ieєind din coєuri. Оєi оntoarse atenюia spre casa din apropiere. O frвnghie de rufe fusese оntinsг din zidul casei pвnг la un stвlp оnfipt оn curtea оmprejmuitг de un gard de piatrг. Rufe fluturau оn vвnt — pantaloni, cгmгєi, rufгrie de corp... Se auzea slab vocea cuiva care vorbea la radio. Totul avea un aer pastoral, liniєtit, calm..., exceptвnd, poate, nemiєcarea єi acel ceva care lipsea pe fundalul radioului єi al cotcodгcitului gгinilor.

Brusc, John оngheюг la auzul unor glasuri ce veneau chiar de sub el, de sub stвncг, de acolo unde el nu mai putea ajunge cu privirea.

— Aici nu ne vede nimeni. Era vocea unui copil.

— Cвt a mai rгmas din sticlг? O altг voce tвnгrг.

— O ceaєcг aproape, spuse primul.

— Chiar crezi cг asta a fost cauza? Se auzi zgomot de rгzuit, apoi un оnghiюit gвlgвit єi un acces de tuse.

— Gвh! E oribilг!

— Ea aєa a spus, cг bгutura e cauza, Burgh, єi acum e moartг.

— Prostii de-ale babacilor!

Dedesubt, se auzi ceva hвrєвindu-se prelung de stвncг. John оєi юinu respiraюia.

— Babacii nu єtiu niciodatг ce vor de fapt!

Acolo, jos, se lгsг o liniєte lungг, iar John avu senzaюia cг i se vor auzi bгtгile tari ale inimii. Nici nu оndrгznea sг se miєte. Ar fi putut sг se hвrвie de stвncг єi-ar fi atras atenюia bгieюilor, iar aceєtia ar fi alertat pe cei din casг. Nu-єi miєcг decвt ochii, оncercвnd sг-l zгreascг pe Herity єi оntrebвndu-se unde ar putea fi acesta.

— Mг bucur cг tu єi taicг-tгu aюi venit sг staюi оn casa de alгturi, Burgh.

— La oraє era de rгu!

— Multe оmpuєcгturi, nu?

— Оhвm!

— Єi aici... Ne-am ascuns оntr-o peєterг. Si iar tгcurг.

De ce оntвrzie atвt Herity? se оntrebг John. Il durea pieptul atunci cвnd respira.

— Оюi aminteєti ce s-a оntвmplat cu maicг-ta? Era vocea primului copil.

— Da.

— Mie mi-e tare dor de-a mea. Cвteodatг mг gвndesc cг mai bine m-aє duce єi eu оn rai sг fiu cu ea. Singur cu taicг-meu nu mai e nici un haz...

— Al meu bea din drгcia asta.

— Єtiu.

— Юie ce ti-a fгcut bгutura? Ce simюi?

— Cred c-o sг vomit.

— Nooo! N-ai bгut destul.

— Єввii!

Dedesubtul lui John se fгcu liniєte.

Apoi se auzi: Herity cвnta cвntecul lui Rosaleen cea brunг cu vocea lui frumoasг de tenor, оn timp ce se apropia de casele din vale.

— Vine cineva! Era vocea rгguєitг a primului copil, care vorbea оn єoaptг.

— Un strгin. Оl vгd.

Dinspre prima casг se auzi tare vocea unui bгrbat:

— Burgh! Terry!

— Ce zici? Ar fi bine sг rгspundem? vorbi cel de-al doilea copil.

— Nu! Stai aici. Dacг vor fi necazuri, aici suntem оn siguranюг.

— Strгinul e singur. Herity strigг tare:

— Alo! E cineva acasг?

Оi rгspunse o voce de bгrbat:

— Cine оntreabг?

— Sunt Joseph Herity, din Dublin. Sunt оmpreunг cu un preot єi un copil. Mai avem cu noi єi un american care se crede salvatorul Irlandei. Vreюi sг daюi adгpost єi niєte mвncare unor cгlгtori obosiюi?

Bгrbatul din casг strigг:

— Apropie-te sг te vгd mai bine!

Herity se apropie la doar cвюiva metri de uєa din spate a casei. Ridicг braюele єi se оntoarse sг se vadг cг nu este оnarmat. John vгzu miєcarea unei юevi de puєcг оn fereastra deschisг, dar nu se auzi nici un foc.

— Ai zis cг e єi un preot cu tine? оntrebг omul din casг.

— Aєa am zis. E pгrintele Michael Flannery de la Maynooth. Un preot mai grozav nici c-a mai fost vreodatг. Єi vгd cг aveюi o cruce deasupra uєii care-mi spune cг voi, cei de pe aici, nu-i urвюi pe preoюi.


Дата добавления: 2015-11-13; просмотров: 44 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
Fintan Craig Doheny 17 страница| Fintan Craig Doheny 19 страница

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.05 сек.)