Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АрхитектураБиологияГеографияДругоеИностранные языки
ИнформатикаИсторияКультураЛитератураМатематика
МедицинаМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогика
ПолитикаПравоПрограммированиеПсихологияРелигия
СоциологияСпортСтроительствоФизикаФилософия
ФинансыХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника

Fintan Craig Doheny 16 страница

Fintan Craig Doheny 5 страница | Fintan Craig Doheny 6 страница | Fintan Craig Doheny 7 страница | Fintan Craig Doheny 8 страница | Fintan Craig Doheny 9 страница | Fintan Craig Doheny 10 страница | Fintan Craig Doheny 11 страница | Fintan Craig Doheny 12 страница | Fintan Craig Doheny 13 страница | Fintan Craig Doheny 14 страница |


Читайте также:
  1. 1 страница
  2. 1 страница
  3. 1 страница
  4. 1 страница
  5. 1 страница
  6. 1 страница
  7. 1 страница

Оntr-un sfвrєit, ajunserг оn curtea aceasta, luminatг de lгmpi puternice, plasate la оnгlюime pe zidul оnconjurгtor. Prin hublouri, Kate zгri grгmezi de cгrгmizi, pietre єi movile de saci de ciment. Mai vгzu albastrul rece al unor plгci metalice єi oameni lucrвnd cu aparate de sudurг deasupra lor.

— Ne construiesc o locuinюг mai mare, iubito, оi explicг Stephen. Dispozitivul de alimentare cu aer al acestui rezervor оmpreunг cu zona de acces va fi montat la celгlalt rezervor.

— Єi va fi sigur?

Nu te puteai оndoi de adevгratul izvor al neliniєtii ei. Poveєtile cu femeile moarte - la radio єi apoi repovestite de cei din afarг - o umpluserг de groazг.

— Adrian va steriliza locul cu tot ce este оn interior, o asigurг Stephen.

Єi cu toate acestea, fata trecu cu reюineri prin dispozitivul de acces din vechiul rezervor cгtre celelalte camere ce fuseserг construite pentru ei. Stephen o obligг sг remarce cг noua lor locuinюг avea instalat un televizor єi o cгmгruюг separatг pentru toaletг, ba chiar єi o baie.

Pentru Kate, problema toaletei fusese cea mai neplгcutг faюetг a vieюii lor оn vechiul rezervor, care era mult mai mic. Cu tot antrenamentul ei de asistentг medicalг єi оn ciuda faptului cг оnюelegea perfect care sunt funcюiile corpului uman... Rezervorul nu avea decвt un vas care acюiona sub presiune єi care se gгsea оntr-un colю chiar оn faюa unui hublou. Produsele eliminate treceau printr-un tub оntr-un vas steril ce fusese iniюial proiectat sг reюinг specimene pentru analizele medicale ulterioare. Fata оi cerea insistent lui Stephen sг se оntoarcг cu spatele оn timp ce ea folosea aceastг facilitate, dar oricine dorea putea privi de afarг..., deєi trebuia sг recunoascг cг nu zгrise niciodatг vreo figurг оn gemuleюul hubloului оn timp ce ea se gгsea pe blestemata aceea de toaletг.

Dar era єi mirosul. Nu trecuse mai mult de o zi єi spaюiul acela оnchis cгpгtг duhoarea unei latrine publice.

Mвncarea conservatг era o altг nemulюumire a ei.

— Conserve reci!

Aceste douг cuvinte pronunюate cu repulsie оncepuserг sг-i zgвrie nervii lui Stephen. Єi ea єtia asta, dar nu se putea оmpiedica sг le pronunюe iar єi iar.

Єi apa оn sticle sterile! Nu avea nici un gust.

Noua locuinюг avea pereюii verticali єi un tavan plat din oюel. Era chiar єi un linoleum maron cu alb pe jos єi douг ochiuri electrice lвngг o chiuvetг sub presiune. Nici nu se putea compara cu bucгtгria elegantг din cabana lui Peard, dar cel puюin aєa mвncarea putea fi оncгlzitг. Bineоnюeles, continua sг vinг оn conserve єi apa, apa aceea fгrг gust, оn sticle sterile. Deєi acum mai primeau din cвnd оn cвnd cвte o sticlг de bere Guinness, dacг aceasta fusese оmbuteliatг оnaintea izbucnirii molimei.

Continuau sг doarmг оn vechiul rezervor, dar pe o saltea mare ce fusese lгsatг dupг sterilizare оn noua оncгpere. Salteaua se cam lгsase оn mijloc din cauza curburii din podeaua rezervorului, оn ciuda faptului cг o puseserг pe o foaie mare de placaj susюinutг la mijloc de niєte bucгюi de lemn. Dar tocmai aceste bucгюi de lemn aveau tendinюa supгrгtoare sг se miєte єi sг facг zgomote lovindu-se de metalul podelei оn timp ce ea єi Stephen fгceau dragoste.

— Suntem ca niєte animale оntr-o grгdinг zoologicг, se plвnse ea, gвndindu-se la bгrbaюii de afarг care auzeau fгrг оndoialг totul.

— Da, dar eєti vie, Kate!

Iar ea nu putea explica de ce tocmai acest lucru o оnspгimвnta atвt, cвnd ar fi trebuit sг o facг sг se simtг єi mai оn siguranюг. Sunt vie.

Veєti groaznice veneau de afarг, unele care le parveneau acum prin televizor. Existenюa acelor veєti o fгcea sг se simtг єi mai оngrijoratг, fragilг єi la cheremul unei sorюi crude єi cinice.

Оn jurnal desenase o hartг rudimentarг єi urmгrea pe ea drumul inexorabil єi rapid al efectelor molimei — Bretania, Africa de nord, Sicilia, vвrful cizmei Italiei, apoi chiar Roma, citadela propriei ei credinюe. Pe harta desenatг de ea єtersese fiecare nou loc atins de molimг cu cernealг єi de fiecare datг cвnd fгcea asta se simюea de parcг ar fi ras de pe faюa lumii aceste regiuni. Locurile lovite de molimг erau ca petele albe pe niєte hгrюi vechi — Terra Incognita. Vor trebui redescoperite оntr-o bunг zi... dacг va mai supravieюui cineva sг o facг.

Єtia cг nu este singura femeie din Irlanda rгmasг оn viaюг. Afarг se vorbea єi ea putea auzi discuюiile, iar atunci cвnd punea оntrebгri i se rгspundea la ele. Existau femei izolate оn minele pгrгsite de lвngг Mountmellick єi altele lвngг Castleblayney. Se spunea cг ar mai exista lвngг Cloumel un grup de fete оntr-un mare conac, оnconjurat de pгmвnturi, proprietatea unui юicnit pe numele de Brann McCrae. Zvonuri, dar єi mгrturii, vorbeau de grupuleюe rгzleюe pe tot оntinsul югrii, iar fiecare asemenea grup era protejat de bгrbaюi disperaюi.

Cu toate acestea situaюia ei era unicг.

Peard, оn modul lui rece єi impersonal, fгcuse оn aєa fel ca ea sг poatг auzi aceste lucruri trгgвnd cu urechea la o discuюie pe care o avusese cu Stephen despre situaюia lor.

— Majoritatea celorlalte femei vor pieri cu siguranюг, deoarece bгrbaюii lor se contamineazг automat оn momentul оn care cautг de mвncare.

Kate privea afarг la Peard prin hublou оn timp ce acesta vorbea cu Stephen la telefon. Peard, un omuleю dinamic, ce nu mгsura mai mult de un metru єi jumгtate оnгlюime, pгstra mereu pe figurг o expresie cinicг, zeflemitoare єi acrг. Avea ochi de un albastru glacial єi o gurг cu buze subюiri, pe care Kate nu o vгzuse niciodatг zвmbind mгcar. Pгrul blond ca paiul era tuns perie sau uneori complet ras, asemenea multor altor bгrbaюi pe care fata оi putea zгri prin hublou. Peard avea faюa bronzatг єi fruntea veєnic оncruntatг.

— Єi nu putem face nimic pentru femeile alea? оntrebase Stephen.

— Le distribuim hranг sterilizatг, dar bгrbaюii lor sunt plini de suspiciune єi nu acceptг din partea noastrг nici un sfat medical, nimic. Ne-am gвndit sг luгm pe cвteva dintre ele cu forюa, dar acest lucru ar fi fatal tocmai pentru femei. E mai bine sг lгsгm lucrurile aєa cum sunt єi sг sperгm...

— Єi ce se оntвmplг cu femeile care sunt trimise оnapoi de peste ocean?

—Nu multe ajung aici vii, iar cele care ajung... Trгsгturile lui Peard se asprirг єi devenirг impenetrabile... am оncercat sг izolгm pe unele dintre ele, dar fгrг rezultat. Iar Bгieюii Plгjii controleazг toatг zona de coastг єi nu sunt deloc cooperanюi. Trebuie sг ne supunem sau sг riscгm un rгzboi civil..., pe care, de altfel, s-ar putea chiar sг-l єi avem curвnd, deєi Fin spune... Peard dгdu tгcut din cap, fгrг sг dezvгluie ceea ce spusese Fin.

Fin, gвndi Kate, trebuie sг fie Fintan Doheny, omul puterii din marile consilii.

— Dar оn Anglia? vocea lui Stephen suna zdrobitг, fгrг speranюг.

— E mai rгu ca aici, aєa se spune. Nu se єtie din ce motiv molima se rгspвndeєte mai repede acolo. Cei din Юara Galilor spun cг au єi ei cвteva femei оntr-o minг de cгrbuni, dar problema hranei e groaznicг, ca єi cea a apei... Niєte scoюieni au izolat treizeci єi douг de femei оn Castelul Stirling, dar оn Edinburgh au izbucnit dezordini de stradг єi mulюimea a оnnebunit. Ultimele veєti ar fi cг cei de la castel mor de foame, iar un nebun de fanatic religios stг la porюi cu un grup de indivizi оn stare de isterie.

— Dar trebuie sг gгsim o rezolvare la aceastг molimг, оnainte sг moarг toate femeile, protestг Stephen.

— La asta lucrгm cu toюii, fii sigur!

Cuvintele lui Peard, pronunюate оn maniera lui rece єi impersonalг, nu oferiserг fetei nici un pic de оmbгrbгtare.

Оncepu sг plвngг cu hohote adвnci єi grele. Biata ei mamг moartг! Єi nici mгcar o оnmormвntare cumsecade, un preot sг se roage la capul ei. Toate femeile din Cork moarte cu excepюia ei! Iar ea, ce era ea aici оn colivia asta de oюel? Un cobai? Putea desluєi bine acest lucru din cuvintele lui Peard, din maniera lui de a pune problema. Doctorul Peard se gвndea la ea ca la un subiect de. testare aflat la оndemвnг.

Оi era dor sг stea de vorbг cu Maggie, dor de o prietenг pe care s-o оnюeleagг єi cu care sг vorbeascг aceeaєi limbг, limba preocupгrilor єi a оngrijorгrilor lor comune. Dar Maggie pierise оmpreunг cu celelalte femei.

Atunci cвnd o auzi pe ea plвngвnd, Stephen оntrerupse convorbirea lui cu Peard. Braюele lui оn jurul ei o ajutau puюin, dar hohotele se oprirг numai atunci cвnd obosi єi, pierdutг оn deznгdejdea ei, nu le mai vгzu nici lor rostul.

— Vreau sг ne cununгm, єopti ea оn cele din urmг.

— Єtiu, iubito. Le-am cerut sг aducг un preot. Оєi dau toatг silinюa. Aєezatг la micul birou lipit de peretele de oюel, Katie scrisese оn jurnalul ei: “Cвnd oare vor aduce un preot? Au trecut cincisprezece zile de cвnd Stephen le-a cerut asta.”

Оi auzea pe Moone Colum єi Hugh Stiles certвndu-se оn spatele peretelui de oюel. O ciudгюenie acusticг rгcea ca biroul sг fie punctul focal de unde se puteau auzi perfect convorbirile din exterior. Deseori stгtea acolo sг-i asculte. Оi plгcea bгtrвnul Moone оn ciuda atitudinii lui blasfemitoare la adresa bisericii. Dar оntre el єi Hugh se prelungea o ceartг despre religie, care оncepuse s-o plictiseascг. Iar vorbeau despre asta, observг ea.

— S-a rгsturnat ordinea, balanюa оntre morюi єi naєteri, asta e! spuse Moone.

Din spatele ei se auzi cum Stephen оntoarce pagina unei cгrюi єi єopteєte:

— Iar оncepe Moone.

Deci єi el оi auzea. Fata оєi puse braюele pe birou єi capul pe braюe, rugвndu-se lui Dumnezeu ca cei doi sг se ducг sг se certe оn altг parte.

Dar Moone iar o luase razna єi vocea lui cгpгtase tonul acela zgвriat єi supгrat, pe care Kate ajunsese sг-l recunoascг de acum.

— Asta оncheie procesul оnceput de Biserica Catolicг!

— Mгi, dar tu eєti prost? оntrebг Hugh. Naєterea, moartea, cum se poate rгsturna o astfel de ordine?

— Adicг poюi tu sг mг contrazici, Hugh, cum cг treaba cu adusul copiilor pe lume fгcea parte dintr-un ciclu, era un segment al unei reоntoarceri fгrг sfвrєit?

— Vorbeєti de parcг ai fi un pгgвn de indian, protestг Hugh. Acum, cine єtie? ai sг ai pretenюia cг eєti spiritul lui Moise оntors pe pгmвnt sг...

— Eu vorbeam doar despre ciclul naєterii єi al morюii, idiotule! Stephen veni оn spatele lui Kate єi-i puse o mвnг pe umгr:

— Cei de afarг єtiu cг eєti оnsгrcinatг. Fгrг sг ridice capul, fata spuse:

— Fг ceva, spune-le sг aducг un preot.

— Am sг le cer din nou. Оi mвngвie pгrul. Sг nu-юi tai pгrul, Kate! E frumos cвnd e aєa de lung.

Auzоnd zgomote єi miєcare afarг, Kate ridicг capul єi єi-l sprijini pe mвnг. Оl auzi pe Peard dвnd ordin cuiva sг pregгteascг mica trapг de la intrare.

Stephen merse la interfon єi-l deschise:

— Ce s-a оntвmplat, Adrian?

— Vг trimit un pistol, Stephen. Оl sterilizгm chiar acum.

— Un pistol? Оn numele cerului, dar de ce?

— Fin mi-a cerut sг fac asta, оn caz cг cineva оncearcг sг pгtrundг оnгuntru la voi.

— Dar cine ar vrea sг facг aєa ceva?

— Nu-i vom lгsa noi! Era vocea lui Moone Colum.

— E doar o mгsurг de prevedere, o precauюie, Stephen, spuse Peard. Dar юine-l la оndemвnг.

Minte, se gвndi Stephen. Cu toate acestea єtia cг оn cazul оn care ar fi continuat cu оntrebгrile, ar fi оngrijorat-o pe Kate. Fata se uita оn sus la el єi оn ochi i se citea frica.

— Ei bine, dacг aєa spune Fin, aєa o sг facem, spuse Stephen, deєi eu cred cг e o prostie, cu oameni ca Moone єi Hugh afarг care sг ne apere.

Gura lui Kate se deschise оntr-o оntrebare tгcutг. Stephen aprobг din cap.

— Cвnd aveюi de gвnd sг ne aduceюi preotul гla?

— Ne dгm toatг silinюa. Au fost atвt de mulюi uciєi la Maynooth, iar acum trebuie sг gгsim unul care sг fie de acord sг vinг aici єi оn care sг avem оncredere cг o sг-єi юinг gura.

— Ce vrei sг spui prin sг avem оncredere? оntrebг Kate.

— Se оntвmplг lucruri ciudate оn lumea noastrг, Kate. Era atвt de condescendent, dar ea se simюea atвt de neajutoratг aici оnгuntru, atвt de dependentг de bunгvoinюa fiecгrei persoane din afarг. Єi se оntвmplau lucruri atвt de oribile!

— Mulюumesc, spuse ea.

Stephen єi Peard оncepurг sг vorbeascг despre ea ca despre un oarecare pacient, apoi Peard spuse cг va aduce un obstetrician sг-l punг pe Stephen оn temг. Kate оncercг sг nu-i mai asculte. Nu-i plгcea sг se discute despre ea ca despre o bucatг de came neоnsufleюitг. Cu toate acestea, era conєtientг de faptul cг Stephen fusese acela care dorise foarte mult aceastг punere оn temг. Era єi гsta un fel de a dovedi grija lui iubitoare pentru ea єi, cel puюin din punctul acesta de vedere, fata оi era recunoscгtoare.

Dupг ce isprгvirг de vorbit, Peard plecг, dar lгsг deschis butonul interfonului єi acum ea оi putea auzi perfect pe Moone єi Hugh prin difuzor. Vorbeau despre eforturile de a menюine o pretenюie de normalitate оn юarг.

— Se vorbeєte cг se vor repune оn folosinюг canalele, spuse Hugh. Mг оntreb de ce? Ce sг transporte pe ele? De la cine sг ia marfa єi cui s-o ducг?

Moone fu de acord cu el.

— Nu e nici un viitor оn faюa noastrг, Hugh! Kate оєi puse palmele peste urechi.

Nici un viitor оn faюa noastrг!

Cu greu trecea o zi fгrг ca cineva de afarг sг foloseascг aceste cuvinte oribile... Nici un viitor...

Mвinile оi coborвrг pe abdomen, pe care оncepuse sг-l simtг cum creєte, plin de o nouг viaюг єi оncercг sг pipгie prezenюa aceea materialг din interior.

— Trebuie sг avem un viitor, єopti ea.

Dar Stephen se оntorsese deja la cгrюile lui de medicinг єi nu o mai auzi.

 

Єi nici o юarг de pe lume оn deznгdejde n-o оntrece...

Bгrbaюi, femei sunt spвnzuraюi doar pentru verdele din straie —,

Dar fiindcг Anglia-єi impune culoarea-i roєie єi rece,

E sigur c-ai Irlandei fii оn veci nu vor uita de sвngele єiroaie.

 

Dion Boucicault: „Sг-юi fie steagul verde strai”

 

La nici o orг dupг оntвlnirea de pe malul lacului, drumul de-a lungul cгruia mergeau John єi оnsoюitorii lui оncepu sг urce spre o trecгtoare deschisг оn culmea unui deal. Era liniєte єi asfaltul era fierbinte, cu soarele jucвnd aurit оn frunziєul copacilor de-o parte єi de alta a drumului єi reflectвndu-se scвnteietor оn mineralele stвncilor ce-l strгjuiau.

Herity privea cele trei siluete din faюa lui, gвndindu-se cвt de uєor i-ar fi sг-i elimine pe toюi chiar acolo — o simplг rafalг scurtг trasг cu pistolul mitralierг din rucsacul lui. Cineva, оnsг, ar auzi... Iar oamenii lui Kevin ar gгsi imediat cadavrele. Fiul гla de cгюea vrгjitoare, Kevin! Dintre toюi bгrbaюii Irlandei Kevin era poate cel mai periculos — оюi dгdea fiori pe єira spinгrii. Nu puteai niciodatг єti ce avea sг facг оn momentul urmгtor. Cei trei din faюa lui, гia erau rгtгcitori prin vocaюie, chiar єi americanul. Nici un loc sub soare nu i-ar pгstra pentru mult timp. Nu semгnau cu adormiюii din coєciugele plutitoare, care-єi aєteptau resemnaюi moartea. Cu toate acestea, americanul s-ar putea sг єtie ce e aceea sг urгєti din rгrunchi. Ochii lui erau din oюel curat. Iar preotul putea uєor deveni un bгutor оnrгit — un “omoarг sticla” adevгrat. Noroc cг bгiatul оєi юinea clanюa оnchisг. Altfel ar fi fost cu siguranюг un plod plвngгcios. Doamne apгrг-ne de jelitori, de cвntгreюii de psalmi religioєi єi de patrioюii de profesie!

Lui John, care aruncг o ocheadг оnapoi la Herity, оi trecu prin cap cг cei trei sunt o adunгturг ciudatг єi tгcutг: un bгieюandru care nu voia sг vorbeascг, un preot care lua decizii fгrг sг le discute cu nimeni єi Herity, cel din spate — un om periculos, cufundat оntr-o singurгtate morocгnoasг, din care numai ochii lui оntunecaюi mai priveau ocazional scena din jur. Ceva la acest Herity оl neliniєtea pe O’Neill - Cel din Interior єi asta aducea cu sine trecerea supгrгtoare prin faюa lui John a unor nedorite scвnteieri de alte amintiri, lucruri de care era mai bine sг nu-юi aduci aminte, de teama cг ele ar putea trezi юipгtul. Se uitг la preot pentru a-єi lua gвndul de la altele єi zгri оn ochii lui nemiєcaюi o privire sгlbaticг. John fu primul care rupse legгtura dintre privirile lor оnnodate, оnfrвngвndu-єi un val copleєitor de furie оndreptatг оmpotriva preotului, a acestui Flannery. Era uєor sг recunoєti categoria de oameni din care fгcea parte pгrintele — unul dintre cei care descoperiserг devreme оn viaюг violenюa єi puterea оntr-o credinюг absolut arogantг. Da, da, acesta era Flannery. Оєi оnfгєurase credinюa оn jurul lui, o оmbrгcase ca pe o armurг єi acum..., acum armura fusese strгpunsг.

John privi din nou la preot єi-l surprinse uitвindu-se la Herity.

De acolo sг nu aєtepюi nici un ajutor, popo!

Era uєor de ghicit ceea ce оncerca Flannery — lupta оn mod disperat sг cвrpeascг gгurile din armurг. Viaюa i se scurgea afarг prin ele єi el оncerca sг se agaюe de vechea lui aroganюг, strгduindu-se sг aєeze la locurile lor de demult bucгюelele, sг reоntregeascг armura оn spatele cгreia putea sta neatins de lumea din afarг, оn timp ce ceilalюi trebuiau sг danseze cum le cвnta el. Preotul era ca o virginг compromisг єi оn jurul lui plutea o miasmг fugarг de murdar, de sordid.

John privi оn jos spre bгiat. Unde-i era mama? Probabil moartг. Tot atвt de moartг ca Mary єi gemenii.

Pгrintele Michael, vгzвndu-l pe John cum se uitг la copil, оl оntrebг:

— Cum ai ajuns оn Irlanda, domnule O'Donnell?

Fu ca єi cum simpla pronunюie a numelui оl readuse la sine, restabilind pretenюia de cumsecгdenie, despre care єtia cг va funcюiona de minune оn situaюia datг.

— Spune-mi John, pгrinte.

— John este un nume bun, frumos, spuse pгrintele Michael.

John оl auzi pe Herity оn spate cum grгbeєte pasul ca sг-i ajungг din urmг.

— Am venit оn Irlanda..., оncepu John, ei bine, e o poveste lungг.

— Avem tot timpul din lume, spuse Herity din dreapta lui John. Acum mergeau toюi patru unul lвngг altul pe drumul care оncepuse sг urce.

John se gвndi o clipг, apoi оєi оncepu povestea din momentul оn care єalupa vasului de rгzboi оl lгsase оn golf, la Kinsale.

— Te-au dezbrгcat de toate hainele єi te-au lгsat sг mori оn plin drum? оntrebг pгrintele Michael. Ahh! Bгieюii Plгjii — oameni violenюi єi plini de furie. Nu єtiu ce-i aia sг aprecieze bunгtatea omului!

— Dar l-au lгsat оn viaюг, spuse Herity.

— Oamenii гєtia fac comerю cu nefericirea noastrг, spuse pгrintele. John simюi cum tonul uєor mieros al lui Flannery оl zgвrie pe nervi.

Spuse:

— Cei de pe vasele de rгzboi vin оn Kinsale оn mod regulat?

— Doar trimit spre югrm alimente єi armament оn bгrci fгrг om la bord, pe care mai apoi le scufundг. Bгieюii Plгjii оn schimb pгzesc coasta, оmpiedicвnd pe oricine ar vrea sг plece.

— Єi ce altceva ai vrea dumneata sг facг? оntrebг Herity. Ai fi de acord sг exporte nebunia asta єi оn alte югri? Єi cвnd te gвndeєti cг eєti un om al bisericii!

— Nu asta am vrut sг spun, Joseph Herity, єi tu єtii foarte bine asta.

— Deci nu crezi cг югrmul nostru ar trebui pгzit?

— Єtiu cг-l pгzesc, dar eu n-aє culege plгcere din treaba asta. Єi aє оntвmpina pe cei cum este domnul O'Donnell cu o primire mai omenoasг decвt cea pe care a descris-o dвnsul. Pгrintele scuturг cu tristeюe din cap: Sг ajungг IRA pвnг aici!

— Ce-ai spus? оntrebг John єi simюi cum bгtгile inimii se fac mai repezi. Оєi simюea faюa caldг єi roєie.

Pгrintele spuse:

— Finn Sadalul єi Bгieюii Plгjii sunt оn cea mai mare parte oameni din IRA. Uneori mг оntreb dacг nu cumva au fгcut оntotdeauna comerю cu nefericirile noastre!

— Sг єtii cг unii te-ar ucide pentru vorbele astea єi chiar pentru mai puюin, spuse Herity.

— Єi te afli єi dumneata printre ei, domnule Herity? Pгrintele se uitг iscoditor la Herity.

— Ei, acum, pгrinte, spuse Herity, iar tonul vocii lui era moale єi оmpгciuitor. Voiam doar sг-юi atrag atenюia. Pгzeєte-юi limba, omule, zгu aєa!

Bгiatul, care privise de la un vorbitor la altul pe tot timpul discuюiei cu o faюг lipsitг de expresie, sгri brusc la marginea drumului. Culese de jos o piatrг єi o aruncг printre copaci, оn jos, spre lac. Un nor de ciori se ridicг din frunziєul ce оnghiюise piatra. Юipetele ascuюite ale pгsгrilor umplurг aerul єi spirala neagrг de trupuri se undui spre sud peste lac.

— Iatг Irlanda! spuse pгrintele Michael. Юipete єi vaiete cвnd suntem deranjaюi, apoi ne luгm tгlpгєiюa spre alte meleaguri єi aєteptгm acolo o altг nenorocire sг ne loveascг.

— Dar nu existг nici un guvern? оntrebг John.

— Oh, ba da, nu ne lipseєte nimic, le avem pe toate, toate instituюiile, dar adevгrata putere este оn mвna armatei єi asta se cheamг cг suntem оnrobiюi armelor.

Bгiatul se оntoarse lвngг pгrintele Michael, unde оєi reluг locul, mergвnd mai departe de parcг niciodatг nu єi-ar fi pгrгsit poziюia. Avea un chip lipsit de expresie. John se оntrebг dacг nu cumva o fi surd..., dar nu. Rгspundea єi se supunea unor ordine verbale.

Mi-e teamг cг оntotdeauna am fost conduєi de arme, continuг pгrintele. Nimic nu s-a schimbat de fapt!

Єi Bгieюii Plгjii fac єi ei parte din guvern? оntrebг John. O’Neill -Cel din Interior aєtepta acest rгspuns.

Bгieюii Plгjii au arme, spuse pгrintele Michael. Єi-n plus оєi au oamenii lor оn instituюiile supreme.

—Oh, unele lucruri s-au schimbat, popo, spuse Herity. S-au schimbat chiar foarte tare.

— Aєa e, sunt єi eu de acord cu asta, spuse preotul. Ne-am оntors la vremurile feudale. Єi, dacг poюi sг mг оnюelegi, totul este absolut fгrг rost.

— Dar popa гsta al nostru e un poet! exclamг Herity.

John privi оn sus, spre cer. Оn jurul lor se оntuneca repede. Vгzu norii alergвnd dinspre vest, o hoardг оntreagг de nori, prevestitori de ploaie.

Nu e democraюie, spuse preotul. E posibil sг nu fi fost niciodatг. Democraюia e o piatrг preюioasг pe care omul оncearcг mereu s-o fure atunci cвnd rгmвne nepгzitг.

Dar avem un guvern unic la Dublin, pentru toatг Irlanda, spuse Herity. Ia spune, pгrinte Michael, nu asta ne-am dorit dintotdeauna? Оєi оntoarse faюa, pe care se lгюise un zвmbet єiret, spre preot.

Veєnica hгrюuialг єi invidie, spuse pгrintele Michael. Tot despгrюiюi єi divizaюi suntem!

— Nu asculta ce spune, domnule O'Donnell. Nu-i decвt un preot bгtrвn єi nebun.

Bгiatul privi urвt spre Herity, dar numai John remarcг asta.

— E un vechi obicei de-al nostru, continuг pгrintele Michael, o pгrticicг din nebunia galicг originarг. Singuri ne dezbinгm pentru ca alюii sг vinг sг ne cucereascг. Vikingii ne-au gгsit uєor, fiindcг noi eram prea ocupaюi оn a ne bate оntre noi. Mгcar o datг sг ne fi unit оmpotriva oamenilor nordului — fie ei negri sau albi — єi i-am fi aruncat pe toюi оn mare. Privi spre Herity. Єi atunci n-ar mai fi existat nici picior de irlandez blond!

Herity оi aruncг o privire urвtг, оnюelegвnd aluzia la propria lui descendenюг.

— Oamenii nordului єi-au amestecat sвngele cu al nostru, continuг preotul, privind spre smocurile blonde de pгr care se iюeau de sub cгciula verde a lui Herity. Una din cele mai mari calamitгюi ale istoriei — amestecul dintre rгzboinicii scandinavi єi irlandezi! Am devenit ucigaєii propriei noastre naюii — gata sг ne lгsгm pradг morюii оn numele oricгrei cauze...

John privi spre Herity єi fu surprins sг vadг cвt de multг furie se citea pe faюa lui. Pumnii omului se strвngeau єi se desfгceau de parcг acesta nu dorea altceva decвt sг-l sugrume pe preot.

Dar preotul pгru cг nu remarcг asta єi spuse:

— A fost un amestec rгu оn toate privinюele. A distrus rгdгcinile societгюii democratice irlandeze єi оn acelaєi timp a degradat ceea ce era cea mai frumoasг trгsгturг a nordicilor — sentimentul camaraderiei.

— Юine-юi gura, preot nebun! izbucni Herity. Dar pгrintele Michael zвmbi doar єi continuг:

—Ai sг remarci, domnule O'Donnell, cг cei apгruюi din acest amestec n-au pгstrat decвt o loialitate lacomг faюг de ei оnєiєi єi tendinюa de neоnfrвnat de a culege avantaje din orice pentru gloria proprie.

— Оncг n-ai terminat, popo? оntrebг Herity, abia stгpвnindu-єi vocea.

— Nu, n-am terminat оncг. Eram tocmai pe punctul sг subliniez faptul cг оntre noi єi vechii englezi erau legгturi ancestrale, mai ales cг ei erau aєezaюi acolo, peste ape, оn inima vechilor briюi. Vikingii au secerat єi aceste legгturi. Єi dacг e sг privim lucrurile cum se cuvine, domnule O'Donnell, noi ne-am fгcut-o cu mвna noastrг, refuzвnd sг ne unim єi lгsвndu-i, astfel, pe vikingi sг ne cucereascг.

Herity nu se mai putu abюine, sгri un pas оn faюг, se оntoarse pe cгlcвie єi izbi cu pumnul оn faюa pгrintelui Michael. Preotul cгzu peste bгiat єi amвndoi se rostogolirг оn praful drumului.

Bгiatul, cu pumnii strвnєi, оncercг sг sarг de acolo de unde se afla єi se vedea clar cг l-ar fi atacat pe Herity, dacг preotul nu l-ar fi reюinut.

— Uєurel, bгiete, uєurel. Violenюa nu ne ajutг la nimic! Оncet, оncet, furia copilului scгzu оn intensitate.

Preotul se culese cu greu de pe jos, scuturг praful de pe straiele lui negre єi zвmbi cгtre John, ignorвndu-l pe Herity, care rгmгsese cu pumnii strвnєi, dar cu o expresie goalг, оntrebгtoare pe figurг, ca єi cum s-ar fi aєteptat la un atac, iar acesta nu venise.

— Iatг o lecюie practicг, care susюine tot ceea ce spuneam, domnule O'Donnell. Se оntoarse єi-l ajutг pe bгiat sг stea bine pe cele douг picioare, apoi privi spre Herity. Acum, cг ne-ai arгtat toatг puterea dumitale, domnule Herity, putem sг ne continuгm drumul?

Юinвndu-l pe bгiat de mвnг, pгrintele Michael оl ocoli pe Herity єi pomi la drum. Acesta cotea acum spre stвnga, urcвnd agale printre brazii pitici.

John єi Herity оi urmarг, Herity privind fix la spatele preotului. John avea sentimentul cг Herity se considera оnfrвnt оn tot ceea ce se оntвmplase.

Acum, оn ceea ce-i priveєte pe englezi, continuг pгrintele, de parcг nici n-ar fi existat оntrerupere, la radio se spune, domnule O'Donnell, cг ei au douг parlamente — unul la Dundee pentru scoюieni єi altul la Leeds pentru galezii din sud.

Faptul cг єtim cг sunt loviюi єi ei de molimг, murmurг Herity, єi cг ei s-au divizat оn nord єi sud — iatг una din puюinele bucurii care ne-au mai rгmas.

— Єi ce se-aude despre Londra? оntrebг John.

— Al naibii sг fiu! se luminг Herity la faюг. Оn Londra оncг mai domneєte legea gloatei, aєa se spune. Aєa cum, de altfel, s-ar fi оntвmplat єi-n Dublin, dacг armata n-ar fi preluat controlul.

— Deci nu existг o armatг britanicг...

— Оn privinюa asta, zvonurile sunt cum cг bandelor de vandali li s-a permis accesul оn Londra, fiindcг nimeni altcineva nu se оncumetг sг meargг acolo єi sг facг ordine. Specific britanicilor, eh? ce zici?

— Nici o veste оncг din Libia? оntrebг John, care gгsea amuzant jocul acesta cinic de-a cine e mai puternic dintre preot єi Herity.

— Da' cui оi pasг de pгgвnii гia? оntrebг Herity оn loc de rгspuns.

— Lui Dumnezeu оi pasг, interveni pгrintele Michael.

— Lui Dumnezeu оi pasг! оl maimuюгri Herity. Єtii, domnule O'Donnell, primele lucruri mгturate оn Irlanda au fost “legile restrictive” — sistemul de aprobгri, consimюгmвntul adulюilor, limitгrile de vitezг, normele de юinutг a оmbrгcгmintei оn localuri єi spaюii oficiale, interzicerile din zilele de duminicг, toate lucrurile de acest fel. Noua lege este una foarte simplг: Dacг-юi place, fг-o!

Pгrintele Michael privi оnapoi spre Herity єi vorbi plin de revoltг:

— Oamenii ar trebui sг se gвndeascг єi la faptul cг au un suflet nemuritor de apгrat єi sг nu cumva sг uiюi acest lucru, Joseph Herity!

— Domnule Joseph Herity pentru dumneata, popo! Єi, fiindcг veni vorba, nu vrei sг-mi arгюi єi mie sufletul acela nemuritor al dumitale, chiar acum? Aratг-mi-l, porc papistaє ce eєti! Aratг-l!

— Nu mai vreau sг aud nici un cuvвnt blasfemie mгcar, spuse preotul, dar vocea оi era scгzutг єi se simюea cг fusese adвnc lovit.

— Pгrintele Michael єi-a оndeplinit datoriile de prelat la Maynooth, оn юinutul Kildare, spuse Herity, iar оn voce оi tremura o bucurie rгutгcioasг. Spune-i domnului O'Donnell ce s-a оntвmplat la Maynooth, pгrinte!

John privi spre preot, dar acesta se оntorsese єi mergea оnainte, cu capul plecat, rugвndu-se оn єoaptг, iar din rugгciunea lui mormгitг nu se puteau desluєi decвt cвteva cuvinte rгzleюe: “Tatгl,... roagг-te, dг-ne...” Apoi mai tare: “Dumnezeu sг ne ajute sг ne regгsim fraюii!”

— Fraюii оn disperare, spuse Herity. Asta-i singura frгюie pe care o mai avem. Unii o gгsesc оn alcool, domnule O'Donnell, iar alюii... оn altele. Dar e acelaєi lucru pвnг la urmг.

Ajunseserг aproape de trecгtoare, оn creasta dealului, iar pereюii de stвncг erau acoperiюi cu tufe de mure, cu frunzele pгtate de paraziюi. La stвnga era o spгrturг adвncг єi оn spatele stвncilor se putea vedea ruina arsг a unei case de юarг, cu uneltele agricole acum ruginite єi zdrobite rгmase afarг, оn fosta curte. Un stвlp de оnaltг tensiune stгtea оnclinat оntr-un unghi imposibil peste acoperiєul cu tabla bine boюitг a unui fost acaret. Totul indica o frenezie a distrugerii, aceeaєi pe care o descoperise John din prima lui zi acolo.


Дата добавления: 2015-11-13; просмотров: 44 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
Fintan Craig Doheny 15 страница| Fintan Craig Doheny 17 страница

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.039 сек.)