Fintan Craig Doheny 17 страница

Se opri єi privi оnapoi spre drumul pe care veniserг. Vгzu lacul printre brazii pitici єi marginile drepte ale unui alt drum, peste apг, departe. Uitвndu-se spre Herity, care studia єi el drumul din spatele lui, John avu sentimentul cг atвt acesta cвt єi preotul оєi reюineau nemulюumirea din cauza lui, fiindcг el, John Garrech O'Donnell era un premiu, pe care fiecare dintre cei doi оl dorea doar pentru sine.

Preotul єi bгiatul nu se opriserг. Herity atinse braюul lui John:

— Hai sг ne grгbim.

Оn vocea lui rгsuna teama.

John оєi alгturг paєii repezi omului de lвngг el, ridicвnd оncг o datг privirea spre norii ameninюгtori. Оn aer plutea miros de cenuєг umedг. Era mai rгcoare, iar drumul cotea la dreapta, coborвnd printre copacii mult mai оnalюi din aceastг parte a trecгtorii. Herity nu оncetini pasul pвnг nu ajunserг lвngг pгrintele Michael єi bгiat, iar cei patru оєi continuarг mersul din nou umгr la umгr.

Drumul fгcea o curbг la stвnga, ocolind o stвncг, apoi iar urca un pic єi cobora din nou. Existau єi niєte porюi, douг de fiecare parte a drumului, cu vopseaua albг, єtearsг acum de vreme, acum baricadate de trunchiuri de copaci cгzuюi оn dezordine. Оn spatele celei de-a doua baricade, la dreapta, John desluєi un drum de cгruюг, pe care crescuserг bumienile єi care tгia drept printr-un lan de secarг nгpгdit de ierburi. Exista єi o plгcuюг indicatoare stricatг ce spвnzura de stвlpul porюii єi pe care unele litere erau оncг lizibile. John оncercг sг citeascг: “JF - PA -binecuvвnteazг оn mod oficial - Rev. M - PO - ER”.

Ce-a fost aici? оntrebг John arгtвnd cu capul.

Da' cui оi pasг? оntrebг Herity. E de mult de domeniul trecutului. Copaci cu frunza cгzгtoare оєi aplecau coroanele peste drum. Cei

patru cгlгtori ieєirг din umbra lor єi ajunserг la douг case, aflate una оn faюa celeilalte, foarte aproape de drum. Cea de pe partea dreaptг era o ruinг arsг єi zdrobitг, dar cea din stвnga pгrea intactг, cu doar un pic de muєchi crescut pe acoperiєul de юiglг. Din cele douг coєuri nu ieєea fum. Era chiar єi o uєг care stгtea deschisг. O hainг atвrna de un cui pe partea ei interioarг, ca єi cum proprietarul tocmai venise de la munca cвmpului. John, simюind apropierea ploii, оntrebг:

N-ar fi bine sг ne adгpostim aici? Se opri єi odatг cu el se oprirг єi ceilalюi.

Ce eєti slab de minte? оntrebг pгrintele Michael cu o voce groasг. Nu simюi? E o casг a morюii.

John adulmecг єi simюi, оntr-adevгr, un miros slab de mortгciune. Privi spre Herity.

— Dar e un adгpost bun, popo, mai ales cг vine ploaia, spuse Herity. Se comporta de parcг de intrat n-ar fi vrut sг intre fгrг asentimentul pгrintelui Michael.

— Pe undeva pe aproape sunt morюi neоngropaюi, spuse pгrintele Michael. Poate... sinucigaєi. Privi оn sus, spre drumul ce se deschidea оn faюa lui, apoi ochii оi cгzurг pe un petic de pimpinea galbenг rгsгritг pвnг оnzidul casei. Mai departe trebuie sг fie un oraє єi vom gгsi acolo adгpost.

— Oraєele nu mai sunt atвt de sigure оn zilele noastre, spuse Herity. Eu mг gвndeam s-o luгm pe drmul care urcг єi sг evitгm oraєul.

John auzi chemгrile scurte єi ascuюite ale ciorilor оn copacii de peste drum, iar acum cг se opriserг din mers, aerul se rгcise considerabil.

— E mai bine sг ne continuгm calea, spuse pгrintele. Nu-mi place locul acesta.

— De sigur, e sigur cг a fost vizitat de zвne, spuse Herity. Оl ocoli pe preot, оєi aranjг chingile rucsacului pe spate єi o pomi оnainte. Pгrintele Michael єi bгiatul se grгbirг sг-l ajungг din urmг. John li se alгturг mirat de ciudгюenia acelui schimb de cuvinte. Ca єi cum оntre cei doi bгrbaюi se dusese o altг conversaюie, dar ascunsг. Acum se luptau єi se оmpungeau, acum gгseau teren secret de оnюelegere.

Pe creasta urmгtorului deal, pe dreapta, era un spaюiu deschis pe care se afla o altг ruinг arsг. Exact acolo drumul fгcea o curbг adвncг єi dispгrea din vedere. O plгcuюг indicatoare, de astг datг intactг, avertiza: “Hanul Shamrock”.

Herity grгbi pasul pe cгrare єi aruncг o privire оn spatele ruinei.

— Clгdirile din spate sunt оncг intacte, strigг el. Scoase un pistol de sub jachetг єi ocoli dгrгpгnгtura, оntorcвndu-se оnsг imediat pentru a anunюa:

— Nu e nimeni acasг! Miroase a piєat doar, dacг nu юi-e cu supгrare, pгrinte.

Оncepu sг plouг exact atunci cвnd John, pгrintele єi bгiatul ajunserг acolo unde se afla Herity. Acesta оi conduse оn spatele ruinei pe o cгrare noroioasг care єerpuia plinг de importanюг pвnг la o clгdire joasг єi fгrг ferestre.

— Baia єi toaleta au rгmas neatinse, spuse Herity. Emblemele civilizaюiei noastre supravieюuiesc! Simюi, pгrinte Michael? E urinг, dar nu numai.

Preotul intrг pe uєa deschisг a clгdirii vechi, cu ceilalюi imediat pe urmele lui. Ploua tare єi se auzea darabana pe acoperiєul de tablг de deasupra capetelor lor. Pгrintele Michael adulmecг aerul.

— O miroase! Herity оl privea pe preot cu o uitгturг plinг de satisfacюie. Seamгnг cu nepreюuiюii lui de vikingi, popa гsta al nostru, se conduce dupг mireasma fвnului pвnг la o aєezare omeneascг pe care s-o prade. Vezi cum adulmecг aerul? Simte mirosul de dospealг оn nгri єi se gвndeєte ce minunat ar fi sг simtг toatг acea savoare єi pe limbг.

Pгrintele Michael aruncг o privire jignitг єi rugгtoare spre Herity, care chicoti.

John adulmecг єi el. Se simюea mirosul latrinelor de alгturi, dar Herity avea dreptate — mai era ceva — miros de bere, de parcг fusese vгrsatг pe jos єi lгsatг apoi sг se оmbibe оn crгpгturile cimentului ani de zile. John privi оn jur. Dupг cum arгta, camera servise de baie єi spгlгtorie, dar nu mai rгmгseserг decвt chiuvetele pe care cineva le smulsese complet din perete. Оntr-un colю era un maldгr vechi de sticlг verde spartг єi multe hвrtii. Altfel podeaua pгrea mгturatг, cu numai cвteva frunze purtate de vвnt rгspвndite pe ici pe colo.

Herity lгsг sг cadг rucsacul pe ciment, lвngг uєг єi ieєi. Se оntoarse оnsг imediat, cu mвinile murdare de pгmвnt umed єi negru, dar pline de cinci sticle de bere Guinness.

— Оngropate, sг fiu al naibii! spuse el. Dar eu le cunosc obiceiul de a ascunde lucruri. Єi mai sunt o mulюime оn groapa aia. Suficiente pentru a ne оngropa toate supгrгrile. Юine, pгrinte Michael! Herity оntinse o sticlг maron оnchis spre pгrinte, care o luг cu mвini tremurгtoare. Єi una pentru domnul O'Donnell!

John luг sticla, simюindu-i rгceala оn palmг. оndepгrtг pгmвntul de pe capac.

— Staюi, staюi! spuse Herity, scoювnd grгbit din rucsac un, desfгcгtor de sticle. Nu tulburaюi preюioasa licoare!

Оn timp ce Herity оi deschidea sticla єi i-o dгdea оndгrгt, John оl auzi pe O’Neill - Cel din Interior strigвnd: “Nu, nu!”

O оnghiюiturг, se gвndi el. Atвt cвt sг-mi spгl gвtul!

Pe deasupra sticlei rгsturnate оntвlni privirea lui Herity. оn ochii omului era o uitгturг cвntгritoare, expectativг єi Herity nu bгuse, deєi pгrintele Michael оєi terminase deja sticla.

John lгsг jos berea єi, zвmbind, оntвlni din nou privirea lui Herity:

— Dumneata nu bei, domnule Herity?

John оєi єterse gura pe mвneca puloverului galben.

— Mг desfгtam doar privindu-te cum te bucuri de mвndria Irlandei noastre, spuse Herity. Оi mai dгdu o sticlг deschisг pгrintelui Michael. Mai aduc. Fгcu trei drumuri єi lгsг un єir de beri de-a lungul peretelui — douгzeci de sticle care sclipeau stins acolo unde nu erau acoperite de pгmвnt. Єi tot mai sunt, spuse Herity, єtergвnd si desfгcвnd o sticlг pentru el.

John sorbi din berea lui. Era amarг єi tгia setea. Simюea cum оl arde pe dinгuntru єi se gвndi la conservele de peєte pe care le avea оn buzunar. Le scoase.

— Credeюi cг ar fi lucru cuminte sг mвncгm aici оnгuntru?

— M-am tot оntrebat ce ar putea fi umflгtura aceea din buzunar, spuse Herity єi bгu lung. Putem mвnca mai tвrziu. Acesta este un moment solemn pentru o partidг serioasг de bгut.

Vrea sг mг оmbete, gвndi John. Puse de-o parte o sticlг aproape pe jumгtate plinг єi privi afarг pe uєa deschisг. Simюea bolboroseala supгrгtoare dar єi supгratг a lui O’Neill - Cel din Interior, юipгtul atвrnвnd la marginea conєtientului. De ce oare mг miєc eu aєa cum оmi porunceєte O’Neill - Cel din Interior? O’Neill era оntotdeauna acolo, оntotdeauna la pвndг, оntotdeauna perfect conєtient de ceea ce se fгcea sau se spunea оn jurul lui John, оntotdeauna atent оn mod special la durerea celor pe care оi observa. Abia acum simюi John cг O’Neill - Cel din Interior оl conducea pe O'Donnell de parcг ar fi fost un abil mвnuitor de pгpuєi, jucвnd pe o scenг anume, unicг. Єi nu cumva Herity voia sг descopere unde se ascunde maestrul pгpuєar?

— Bei ca o domniєoricг, spuse Herity єi mai deschise o sticlг. Cred cг sunt vreo sutг acolo оn groapг. Оi dгdu sticla preotului, care o luг cu o mвnг fermг єi o dгdu pe gвt, fгrг mгcar sг se opreascг pentru a rгsufla. Bгiatul se tвrо оntr-un colю lвngг o chiuvetг spartг єi rгmase acolo ghemuit, privindu-i pe cei trei bгrbaюi cu o expresie sumbrг.

— Adorm dacг beau pe stomacul gol, spuse John. Privi spre bгiat. Єi copilului trebuie sг-i fie foame. Dumneata ce zici, pгrinte?

— Nu-l amesteca pe popг оn chestia asta! spuse Herity grгbit. Pгrintele nostru e un om al sticlei!

Pгrintele Michael acceptг o altг bere din mвna lui Herity. Avea de acum o privire sticloasг. Tremura de parcг i-ar fi fost frig єi юinea sticla, pгrвnd nehotгrвt. Se uita de la bere la bгiat єi era evident cг оncerca sг facг o alegere. Brusc, deschise mвna єi sticla se sparse pe ciment.

— Ei, vezi ce-ai fгcut? Оl acuzг Herity pe John. — Nu mai beau, mormгi pгrintele Michael. — Nu te mai recunosc, pгrinte!

— Adг desfгcгtorul de conserve, bгiete, spuse preotul.

Bгiatul se ridicг оn picioare єi scoase din buzunar un briceag micuю. Оl duse preotului, care luг o conservг de la John єi o deschise cu miєcгri оncete єi precise de beюiv, apoi o dгdu bгiatului оmpreunг cu desfгcгtorul.

Pгrintele Michael оntrebг cu o voce rгguєitг:

— Mai ai din astea? єi arгtг spre conserva din mвna copilului.

— Cвte una pentru fiecare din noi.

— Eu n-am nevoie, spuse Herity. Cel puюin unul din adunгtura asta sг єtie sг bea cum se cuvine. Se aєezг lвngг sticlele nedeschise єi-єi sprijini braюul pe rucsacul lui verde. Sunt singurul de aici care poate aprecia solemnitatea momentului! Єi se puse pe bгut sticlг dupг sticlг.

John gгsi un loc sprijinit de perete, de unde aєezat оi putea studia pe toюi tovarгєii lui de drum. Bгiatul luг alte douг conserve de la John єi le deschise, dвndu-i una pгrintelui єi alta lui John, оnainte sг se оntoarcг оn colюul lui.

Ploaia continua sг sune оnfundat pe tabla acoperiєului. Se fгcea tot mai оntuneric єi mai frig.

Ceva fermenta оn bгiatul acela, se gвndi John, Era o mare оncгrcгturг оn strгfundurile lui, iar presiunea creєtea єi ameninюa cu explozia cвnd va fi atins limitele suportabilului. Pentru prima oarг de cвnd оl vгzuse atunci оn barcг, John fu conєtient de existenюa unei personalitгюi оn acel copil, o alcгtuire sumbrг, fгcutг din resentimente єi din teamг.

Bгiatul privi scurt spre preot. John, urmвndu-i privirea, vгzu cг pгrintele se ghemuise оn colюul lui єi adormise. Dinspre el se auzea un sforгit uєor.

— Te uiюi la zdrenюгrosul гla mic? Оntrebг Herity оncet.

John tresгri єi-єi mutг privirea, dвndu-єi seama cг Herity оl studiase єi remarcase atenюia cu care se uita la copil.

— Cum oare l-o chema? se оntrebг Herity cu glas tare. Mгcar o avea un nume? Herity terminг de bгut o sticlг єi deschise alta. Sг n-aibг mucosul гsta mic pгrinюi? O fi vrгjit de zвne!

Bгiatul оl privea pe Herity nemiєcat, cu bгrbia sprijinitг pe genunchi. Herity pгrea neafectat de bгuturг. Terminг єi sticla aceea єi mai deschise una, neslгbindu-l o clipг pe bгiat din ochi.

— N-ar fi oare cazul sг ne punem hainele pe noi cu cгptuєeala afarг? continuг Herity. Dacг-юi porюi haina aєa, nu te mai pot urmгri zвnele! Aєa se zice... Mг bate gвndul sг-l scutur eu puюin sг-i aflu numele. Cu ce drept stг el aєa оnchis оn el?

Vocea lui Herity cгpгtase o uєoarг оmpleticire, remarcг John. Dar omul pгrea sigur pe el acolo unde stгtea, cu capul drept оnfipt оntre umeri єi nici mвinile nu-i tremurau.

— L-aє face eu sг ciripeascг repejor, spuse Herity. Goli sticla єi o aєezг ordonat оn rвnd cu celelalte goale, la stвnga lui. Se lгsг pe o parte, peste rucsac, cu capul pe braю єi continuг sг-l fixeze pe bгiat.

Ce era toatг acea vorbгrie despre zвne? se оntrebг John. Herity pгrea a fi un individ ce-єi avea propriul sens al realitгюii, proprii lui sfinюi єi diavoli. Herity treaz, nebгut, era un bгrbat ce-єi alcгtuise judecгюile cu mult timp оn urmг єi, de atunci, nu le mai schimbase. Dar Herity beat, єi de acum trebuia sг fi fost atins de atвta bгuturг, ar fi putut fi cu totul altг poveste. Vocea lui, pвnг acum certгreaюг єi cinicг, era acum liniєtitг, omul devenise tгcut єi John simюea parcг оn bгrbatul din faюa lui furii interne, adвnci, dospind єi fremгtвnd. Sг fie oare amintirile? Sг fie oare Herity unul din acei oameni care nu se pot ascunde оn bгuturг? Sг fi scos berea la suprafaюг amintiri єi chiar sentimente de vinovгюie? Єi din ce motive sг se fi simюit Herity vinovat? Pentru cг-l lovise pe preot?

Joseph Herity оnchise ochii єi, deodatг, fu scuturat de un sforгit lung.

Bгiatul se ridicг єi ca pisica strгbгtu camera єi se opri оn picioare deasupra lui Herity. Оn mвna dreaptг юinea ceva, dar John nu vedea bine ce оn semiоntunericul care se lгsase.

Fгrг nici un avertisment prealabil, copilul cгzu peste Herity, lovindu-l cu lucrul acela pe care-l avea оn mвnг, iar John оnюelese cг era vorba de briceagul cu care fuseserг desfгcute conservele. Copilul оncerca sг-i taie bгrbatului beregata, dar gulerul jachetei оl оmpiedica.

Herity, trezit єi pradг єocului, apucг mвna cu briceagul. Se luptarг, fгrг sг mai scoatг nici unul vreun sunet, puterea sгlbaticг a trupului tвnгr manifestвndu-se оntr-o violenюг neоnfrвnatг, arzгtoare, terifiantг оn intensitatea ei tгcutг.

— Bine, bine! оюi dau drumul! Vocea lui Herity suna ascuюitг єi stгpвnitг parcг de isterie. Оl prinse єi de celгlalt braю єi-l юinea acum de amвndouг, оn timp ce copilul оncerca sг se arunce asupra lui. Terminг, bгiete! Nu-юi mai fac nimic!

Pгrintele Michael se trezi єi оntrebг:

— Ce se оntвmplг?

Bгiatul pгru cг reacюioneazг la auzul vocii preotului. Оncet, оncet, se mai potoli, dar ochii оncг оl mai fulgerau pe Herity, cu toate cг arma оi cгzuse de acum din mвnг, iar Herity оl оmpinse departe de el, dвndu-i drumul la ambele braюe. Copilul se ridicг оn picioare єi fгcu cвюiva paєi spre spate fгrг sг se оntoarcг.

Un Herity ciudat de spгsit culese de jos briceagul. Se uitг lung la el de parcг nu mai vгzuse niciodatг оn viaюa lui un astfel de obiect єi duse mвna la guler, acolo unde fusese lovit. Privi оn sus spre copil, єi apoi, pe un ton оmpгciuitor, spuse:

— Оmi pare rгu, flгcгule. Єtiu cг n-am nici un drept sг mг amestec оn durerea ta.

— Dar ce se оntвmplг? mai оntrebг o datг preotul.

Herity оmpinse pe jos briceagul spre el, iar pгrintele Michael оl apucг, ridicвndu-l ca sг-l poatг vedea mai bine.

— Pгstreazг-l tu de acum оncolo, popo! spuse Herity. Zdrenюгrosul tгu a оncercat sг-l foloseascг pe gatul meu. Herity оncepu sг rвdг. E mai bгrbat decвt tine, popo. Єi cвnd te gвndeєti cг abia dacг юi-a trecut de mijloc. Dar dacг mai оncearcг o datг, оl frвng ca pe o scвnduricг de foc.

Bгiatul se duse lвngг pгrintele Michael єi se aєezг, continuвnd sг-l fixeze pe Herity.

— Nu юi-am spus de atвtea ori cг violenюa nu dг nici un rezultat? Оntrebг pгrintele. Uitг-te la Joseph! El e un om al violenюei! Te оntreb, vrei sг ajungi єi tu ca el?

Bгiatul ridicг genunchii єi-єi оngropa faюa оn ei. Umerii i se scuturau de hohote de plвns, dar tot nu se auzea nici un sunet.

Privindu-i, John simюi un val de furie inexplicabilг. Oamenii aceєtia erau atвt de ineficienюi, niєte neputincioєi! Bгiatul nu izbutise sг ducг mгcar la bun sfвrєit un omor cumsecade. Avusese toate condiюiile єi dгduse greє.

Pгrintele Michael оєi puse un braю оn jurul umerilor copilului.

— E foarte frig, spuse el. N-ar fi cazul sг facem un foc?

— Nu te face mai prost decвt eєti! spuse Herity. Bagг-te оn zdrenюгrosul tгu єi юine-l departe de ce i se poate оntвmpla. Rгmвnem aici оn noaptea asta.

...Irlandezii, naюiunea aceea inofensivг, care a fost оntotdeauna atвt de prietenoasг cu britanicii...

Venerabilul Bede

Adrian Peard stгtea la fereastra biroului lui Doheny din Spitalul Regal. Era seara devreme a unei zile reci єi noroase, iar cerul se asorta pe deplin griului pietrei din crenelurile Kilmainhamului ce se vedea оn partea dreaptг. De la fereastrг se zгrea strada Inchicore coborвnd spre rвul Camac єi ruinele arse ale unei benzinгrii. Оl auzea pe Doheny foindu-se pe scaunul lui de la birou, dar nu se оntoarse.

—De ce te-au trimis tocmai pe tine? Оntrebг Doheny, iar vocea оi trгda оncordarea.

— Fiindcг єtiu cг pe mine vei vrea sг mг asculюi.

— A vrut sг mг ucidг, auzi ce-юi spun? Оєi pusese pistolul pe birou єi se juca cu el, dupг obiceiul lui. Doar l-ai vгzut єi tu cum face!

— Nici unul dintre noi nu se оndoieєte de spusele tale, Fin. Nu asta este problema.

— Atunci care e problema?

— Nu existг nimeni care sг-i poatг controla pe Bгieюii Plгjii mai bine decвt Kevin.

— Deci, ne lгsгm pe spate cu burta оn sus єi-l lгsгm sг ne ameninюe cercetгtorii, sг ucidг pe cine i se nгzгreєte lui...

— Nu, Fin, nu aєa se pune problema!

Peard se оntoarse cu spatele la geam. Era deprimant spectacolul de afarг, ruinele staюiei de benzinг, un memento al violenюei cetelor dezlгnюuite, care mгturaserг totul оn cale оnainte ca armata єi Fin Sadalul sг reinstaureze un simulacru mгcar de ordine.

Doheny stгtea cu coatele pe birou, cu pumnii strвnєi єi bгrbia sprijinitг оn pumni. Pгrea gata sг explodeze.

— Trebuie sг оncetezi sг-l mai ameninюi pe Kevin O'Donnell! spuse Peard. Acesta este mesajul pe care l-am avut de comunicat. Armata nu vrea lupte interne. Оn ceea ce-l priveєte pe Kevin, l-au luat ei de-o parte єi i-au spus sг nu se mai lege de laborator. Nu mai are voie sг se amestece оn treaba noastrг.

— Doar dacг nu-i intrг оn capul гla nebun sг ne omoare pe toюi оn somn!

— I s-a spus cг armata оl va executa dacг nu se supune ordinelor.

— Si acelaєi lucru mi se aplicг єi mie, nu?

— Оmi pare rгu, Fin.

— N-o sг оncerce sг opreascг schimburile pe care le avem cu cei de la Huddersfield?

— A fost avertizat, Fin.

— Dar vor continua sг ne asculte convorbirile, bineоnюeles.

— Bineоnюeles.

— Si sг i le transmitг lui Kevin?

— Kevin are prietenii lui оn armatг.

— E evident.

— Ei bine, cam asta ar fi, Fin. N-ai sг te opui, nu-i aєa?

— Doar nu sunt un bгieюandru idiot єi romantic.

— Bine.

Doheny оєi lгsг mвinile оn jos єi desfгcu pumnii.

— Ce mai fac Katie єi Browder?

— Bine. Atвt cвt ne putem aєtepta оn situaюia datг. Ea оncг plвnge cг vrea un preot sг-i cunune.

— Si de ce nu-i aduci unul?

— Nu e chiar aєa de uєor precum pare, Fin.

—Da... da, єtiu. Doheny scuturг din cap. Chestia aia de la Maynooth a fost un lucru oribil.

— Un tip, despre care єtiu precis cг e preot, m-a refuzat de la obraz. Alюi doi, care оncг mai poartг sutana, nici n-au vrut sг audг cвnd le-am spus despre ce este vorba. N-au оncredere оn nimeni care are legгturi cu autoritгюile, Fin.

— Suntem sortiюi iadului, cum spun ei.

— Am оncercat sг dau de un oarecare Michael Flannery. Mi s-a spus cг el ar putea..., spuse Peard.

— Flannery e ocupat єi nu poate fi deranjat.

— Єtii unde se aflг?

— Оntr-un anume fel, da.

— N-ai putea sг-i trimiюi vorbг єi sг-l оntrebi dacг n-ar vrea sг...

— O sг fac tot ce pot, dar mai cautг єi tu. Peard oftг.

— Ar cam trebui s-o iau spre colюul strгzii. Convoiul spre Killaloe va trece se pare la timp.

— Niciodatг nu trece la timp.

— N-am de gвnd sг le caut eu nod оn papurг pentru asta acum. Din partea mea, cu cвt e noaptea mai neagrг, cu atвt mai bine.

— Mi s-a spus cг N-7 e sigurг, spuse Doheny. Peard dгdu din umeri.

— Eu unul оncг cred cг ar fi mai bine sг aducem rezervorul єi pe cei doi aici, la Dublin.

Nu cвt timp Kevin O'Donnell pвndeєte dupг colю!

E ceva adevгr єi-n ce spui tu, Fin.

— I-ai trimis оnгuntru lui Browder un pistol, aєa cum юi-am spus? — Da, dar lui nu i-a prea plгcut asta єi chiar am crezut cг fata va face o scenг.

—N-are a face...

— Armata 1-a pus оn gardг, Fin. Bazeazг-te pe asta!

— Cвnd la mijloc este un nebun, nu te poюi baza pe nimic, decвt poate pe neprevгzut. Doheny оєi оmpinse scaunul оn spate єi se ridicг. Eu оnsumi merg peste tot оnarmat єi cu gardг. Єi te-aє sfгtui sг faci єi tu la fel, Adrian.

— Nu vine el la Killaloe. Armata mi-a promis asta.

— Sigur! A mai promis cг vor gгsi toate celelalte femei necontami­nate єi le vor proteja, nu? Doar ai auzit єi tu! Toate femeile de la minele din Mountmellick sunt moarte!

— Ce s-a оntвmplat?

— Un singur bгrbat contaminat, asta s-a оntвmplat. L-au оmpuєcat, dar era prea tвrziu.

— Eu mг оntorc la laborator, spuse Peard. Cum merg lucrurile aici?

— Nici o razг de speranюг, оncг, dar era de aєteptat. Cвnd vei ajunge la Killaloe vei gгsi notele ultimelor noastre descoperiri. Sг-mi spui єi mie dacг gгseєti ceva interesant la ele.

— Aєa voi face. Sг fie al naibii! Tare aє vrea sг ne putem miєca liberi spre єi dinspre Huddersfield!

— Comanda Barierei nu permite! Am оntrebat.

— Єtiu, dar e o crimг! Pe cine am mai putea noi contamina? Sunt єi ei tot atвt de umpluюi de molimг ca єi noi.

— Mai ca noi!

— Cercetarea liberг este singura speranюг pe care o mai are lumea, spuse Peard.

— Єi singura speranюг a Irlandei, оn tot cazul, completг Doheny. Єi sг nu uiюi asta! Fie americanii, fie rusnacii, dacг gгsesc ei primii rгspunsul, pot tot atвt de bine sг ne єteargг de pe suprafaюa pгmвntului. Totul оn dulcele nume al sterilizгrii, mг оnюelegi?

— S-a acceptat chestia asta la Huddersfield?

— Pгi, de ce crezi tu cг am mai fi aєa de deschiєi unii cu alюii? Pвnг una alta, tot britanici sunt, Adrian, nu?

— Єi noi tot irlandezi..., completг Peard.

Trupul lui puюintel fu scuturat tot de un rвs subюire. Doheny gвndi cг acel rвs avea оn el ceva deosebit de rгu, de urвt.

Dreptul la libertatea cuvвntului єi a presei include nu numai dreptul de a rosti sau publica, dar єi acela de a distribui, de a primi, de a citi..., dreptul la informaюie, dreptul la libera gвndire, precum єi cel de a-i оnvгюa єi pe alюii aceste lucruri...

— Curtea Supremг a Statelor Unite (Proces: Griswold оmpotriva Statului Connecticut)

Doctorul Dudley Wycombe-Finch єtia ce credeau oamenii despre biroul de lucru pe care єi-l alesese — mult prea mic pentru directorul atвt deimportantului Aєezгmвnt englez pentru Cercetгri, prea оnghesuit, prea departe de inima lucrurilor, aici la Huddersfield.

Atunci cвnd Huddersfieldul se devotase exclusiv studiului єtiinюelor fizice, acesta fusese biroul de lucru al unui cercetгtor єtiinюific. Aflat оn subsolul aєezгmвntului, peste el seridica clгdirea propriu-zisг, оnconjuratг de gazon єi bine оngrгditг — trei etaje de beton, pereюi goi, fгrг iederг, fгrг caracter. Wycombe-Finch mai avea, ce-i drept, єi un alt birou, pentru ocazii speciale, оn Blocul Administrativ. Acesta era un apartament spaюios, оmbrгcat оn lemn de stejar, cu covoare groase єi bariere peste bariere de secretari rгspвndiюi prin anticamere. Оnsг, de cele mai multe ori, aici era de gгsit, оn cгmгruюa aceea cвt o cutie de chibrituri, cu laboratorul ei alгturat. Aici, оnconjurat de pereюii fгrг ferestre єi acoperiюi de rafturi pline cu cгrюi єi cu o singurг uєг ce ducea оn laborator. Biroul era єi el destul de mic pentru a-i permite sг ajungг pвnг оn cel mai оndepгrtat colю cu oricare din mвini. Singurul scaun era confortabil, cu spгtarul оnalt, єi se rotea. Aici оєi юinea radioul, aparatele de ascultare єi toatг aparatura electronicг.

Se lгsг pe spate оn scaun єi pufгi din pipa lui lungг cu tija subюire, aєteptвnd telefonul de dimineaюг al lui Doheny. Se оntвlniserг оn diferite ocazii, la conferinюe internaюionale єi astfel Wycombe-Finch era оn stare sг єi-l imagineze pe omologul sгu irlandez atunci cвnd vorbeau la telefon — un bгrbat scund, gros la trup, cu un fel de-a fi violent єi impetuos. оn contrast, Wycombe-Finch era оnalt єi slab, o siluetг оmbrгcatг оntotdeauna оn gri. Un coleg american, vгzвndu-l odatг оn compania lui Doheny, le pusese porecla de Mutt єi Jeff, etichetг pe care Wycombe-Finch o gгsea ofensatoare.

Un strop minuscul de nicotinг amarг se scurse din tij a pipei, arzвndu-i limba. Wycombe-Finch єterse pata vinovatг cu o batistг albг єi-єi dгdu seama cu оntвrziere cг era una din ultimele rгmase pe fundul sertarului, una dintre cele pe care soюia lui, Helen, le spгlase єi cгlcase оnainte..., dar era mai bine sг-єi forюeze mintea sг ocoleascг aceastг cale.

Єtia cг оn spatele pereюilor micului birou de la subsol, dimineaюa era rece єi gri, cu ceaюa plutind difuzг peste tot. O dimineaюг a “юinuturilor lacustre” cum spuneau oamenii locurilor.

Telefonul din faюa lui stгtea pe o grгmadг dezordonatг de hвrtii — tot felul de rapoarte, de analize. Finch le fixг cu privirea оn timp ce aєtepta, fumвndu-єi pipa. Legгturile telefonice оntre Anglia єi Irlanda nu fuseserг ele cine єtie ce nici оnainte, darгmite acum, aєa cг оnvгюase sг fie rгbdгtor atunci cвnd era vorba de aceste schimburi regulate оntre el єi Doheny.

Telefonul sunг.

Duse receptorul la ureche, punвnd alгturi pipa оntr-o scrumierг.

— Wycombe-Finch la aparat.

Glasul de tenor al lui Doheny era perfect identificabil chiar оn ciuda unei legгturi telefonice proaste, оntreruptг de paraziюi єi declicuri imprevizibile.

O mulюime de ascultгtori pe fir, gвndi Wycombe-Finch.

— Ah, оn sfвrєit, Wye! Blestematul гsta de telefon a оnnebunit de tot оn dimineaюa asta.

Wycombe-Finch zвmbi. Ultima datг оl оntвlnise pe Doheny la Londra, la o conferinюг despre cooperarea interdisciplinarг. Un tip simpatic, amuzant, cu o minte єtiinюificг de primг clasг оn spatele ochilor гia mari єi albaєtri. Dar, doar оn timpul acestor schimburi telefonice regulate, se stabilise оntre ei ceea ce Finch considera a fi o adevгratг prietenie de lucru.

Doe єi Wye.

De la al treilea apel telefonic hotгrвserг sг se foloseascг de aceste diminutive atвt de familiare.

— Eu unul sunt convins cг telefonul a fost special inventat pentru a ne оnvгюa ce-i aia rгbdarea, Doe.

— Adicг cum sг-юi юii firea, eh? Ei, ce mai e nou, Wye?

I— ar ne vine оn control un “savant” trimis de guvern, chiar azi dimineaюг. Vrea cicг sг evalueze rezultatele pe care le avem. Оl cunosc pe individ — Rupert Stonar. N-are cap pentru єtiinюг, da' e foarte priceput cвnd e vorba de vorbгrie єi оmbrobodealг.

— Stonar! Am auzit de el. Un individ bгgat pвnг peste cap оn politicг.

— Asta-i!

— Єi eєti obligat sг-i spui ceva?

— Pe dracu'! Desюelenim, asta facem. Muncim la desюelenit cu tot avвntul — o muncг care va putea da roade оn timp, dar оn momentul de faюг n-avem nici un succes, iar Stonar єi oamenii lui asta vor — succesul.

— Ce se mai aude cu cei patru proaspeюi adгugaюi echipei tale? Americanul acela — Beckett — am auzit cг el ar fi fost cel care a descoperit modalitatea folositг de Nebun pentru a rгspвndi molima.

— E un tip sclipitor, оn privinюa asta nu e nici o оndoialг. I-am pгstrat pe toюi patru оn echipг. E o chestie specialг оn felul оn care lucreazг оmpreunг. Ezit s-o definesc prin “electricitate”, dar e clar una din asociaюiile alea fericite care produc doar lucruri mari.

— Pгi, asta sг-i spui lui Stonar.

— Єtie deja. Speram sг fii tu оn stare sг scoюi cвteva minciuni din pгlгrie, Doe, sг i le servesc.

Dupг un moment de tгcere, Doheny spuse:

— Nu prea putem ascunde cine єtie ce de tine, nu, Wye? Wycombe-Finch recunoscu imediat acest mod de abordare, ce fгcea

parte dintr-un cod subtil, elaborat de cei doi pentru a putea citi printre rвnduri. Deci Doheny avea ceva de dezvгluit, ceva “fierbinte”, ceva ce stгpвnii lui i-ar putea reproєa dacг ar spune, dar ceva ce acum, nu-i aєa? nu mai conta de vreme ce Wycombe-Finch, era evident, єtia deja.

— Sper din tot sufletul cг nici nu оncercaюi sг ascunderi ceva, prelua Finch de acolo de unde lгsase Doheny firul conversaюiei. Numai Dumnezeu єtie cвt оmi sunt de antipatici spionii єi te asigur, Doe, cг noi am fost cвt se poate de cinstiюi cu tine.

Rвsul lui Doheny zgudui receptorul. Wycombe-Finch zвmbi uєor. Peste ce naiba dгduse Doheny?

— Ei bine, aєa este! S-ar putea sг-l avem chiar pe O’Neill оn persoanг.

Wycombe-Finch profitг de un lung єir de paraziюi pe fir sг оntrebe scurt:

— Ce? N-am auzit ce-ai spus?

— Nebunul. S-ar putea sг fie aici la noi.

Дата добавления: 2015-11-13