Fintan Craig Doheny 5 страница

Cabana, o fostг casг de юarг reamenajatг, aparюinea lui Adrian Peard, care absolvise medicina cu єase ani оnainte єi era deja cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili cercetгtori оn domeniul medical al hipertensinii єi оn bolile specifice scufundгtorilor. Peard, unicul descendent al unei familii оnstгrite din vechiul comitat al Corkului, оєi stabilise casa de vacanюг оn cabana de pe malul lacului, instalвnd aici єi un imens bazin de compresie-decompresie din oюel, оn fostul hambar din spatele casei. Stephen fusese invitat de mai multe ori la cabanг, cгci Peard оl folosea drept cobai оn experienюele lui, plгtindu-i єi ceva bani pentru asta.

De la prima lor “experienюг sexualг” pe drumul spre Mallow, Kate raюionalizase acest fel de оntвlniri la una sau douг reprize pe lunг єi acestea doar оn perioadele cele mai puюin fertile. La оnceput refuzase sг facг aceastг excursie, fiindcг ea coincidea cu perioada ei de fertilitate maximг, dar Stephen оi promisese “sг fie atent”. Kate, care nu era prea sigurг ce voia el sг spunг cu asta, оl avertizг:

— Sг fie clar, Stephen Browder, оn familia noastrг nu se vor naєte niciodatг bastarzi!

Aranjaserг excursia cu multг atenюie. Kate avusese grijг sг spunг la toatг lumea cг pleacг оntr-o scurtг cгlгtorie la Dublin cu prietena ei, Maggie. Stephen spusese cг face o partidг de navigat la Kinsale, cu niєte prieteni.

Peard, care ghicise natura relaюiilor lui Stephen cu Kate, fusese de acord sг le ofere spre folosinюг cabana de la Lough Derg, “atunci cвnd acest lucru nu incomodeazг planurile mele”. Оi predase lui Stephen cheile cu un zвmbet complice єi un sfat: “Lasг locul curat la plecare єi оncearcг sг-юi faci timp єi pentru puюin studiu. Aє vrea sг te єtiu lвngг mine оntr-o zi, Stephen. Ai un talent оnnгscut sг rezolvi probleme dificile... cum ar fi aceasta, de exemplu”.

Aєa cum Peard se aєteptase, Stephen roєi — atвt din cauza laudei, cвt єi a aluziei la conspiraюia lui cu Kate.

Maєina cu care plecaserг era un mic Fiat verde. Stephen reuєise sг cвєtige dreptul de a o folosi meditвndu-l pe proprietar оn secretele funcюionгrii renale, un subiect ce se dovedise de neоnюeles pentru stгpвnul Fiatului, pвnг cвnd Stephen inventг o stratagemг — desenг o diagramг imensг єi puse studentul sг foloseascг pioneze pentru a prinde cu ele o micг machetг din carton reprezentвnd o maєinг, pe care Stephen o numise “corp strгin” єi cгreia tвnгrul trebuia sг-i stabileascг traiectoria. Stephen єi Kate, оn drumul lor spre nord, cгzurг de acord cг ar fi foarte amuzant sг boteze Fiatul cu numele de Corp Strгin.

Cu cвteva minute оnainte de ora douгsprezece, la prвnz, traversarг micul pod de piatrг єi intrarг оn Killaloe. Turnul crenelat al Catedralei Sfвntului Flannery se оnгlюa ca o santinelг normandг pe fundalul оnnorat al unui cer ameninюгtor. Chiar deasupra capetelor lor era оncг senin, iar lacul albastru-verzui, ca o imensг oglindг de smarald, rгsfrвngea оn el imaginea dealurilor din jur. Suprafaюa lui sclipitoare єi netedг fu brusc vгluritг de o boare de vвnt єi de trecerea unui cvartet de lebede, zburвnd alb єi foarte jos.

Un pic mai la nord de Killaloe, Stephen opri la marginea єoselei la un stand ambulant de unde cumpгrг cвteva sandviєuri, cartofi prгjiюi єi bere. Se aєezarг apoi sг mгnвnce chiar оn poieniюa de lвngг locul unde, pe o culme molcomг, Brian Boru оєi оnгlюase castelul. Locul lor de picnic privea оn vale spre Ballyvale Ford, acolo unde, оn noaptea de 10 August 1690, Patrick Sarsfield cu cei єase sute de oameni ai lui traversaserг Shannon-ul оn timpul asediului de la Limerick.

Kate, care fusese оntotdeauna fascinatг de istoria югrii ei, se simюea copleєitг sг se gгseascг “tocmai оn acest loc” єi, atunci cвnd vгzu cг Stephen este oarecum strгin de detaliile оntвmplгrii, оncepu sг povesteascг cu mult farmec povestea cгlгreюilor lui Sarsfield. Privindu-i chipul оn timp ce vorbea despre “acea minunatг aventurг inutilг” оmpotriva asediului williamit, Stephen se trezi cвntгrind cu dor umbra оnvгluitoare a unor copaci care ascundeau cu frunziєul lor des zidurile temeliei castelului lui Brian Boru єi оntrebвndu-se dacг Kate ar fi de acord sг intre cu el pentru cвtva timp sub bolta lor singuraticг. Dar se auzeau glasuri de copii venind dinspre lac, la vale de poianг, iar locul de picnic fu repede atacat de muєtele atrase de aroma mвncгrii. Оnghiюirг grгbiюi єi se оntoarserг оn fugг la maєinг, urmгriюi de insectele hгmesite.

Оn adгpostul din interiorul Fiatului, Kate privi оnapoi la poianг єi spuse, uimindu-l pe Stephen cu o faюetг misticг a naturii ei, pe care bгiatul nu i-o suspectase pвnг atunci:

— Оn locul acesta s-au оntвmplat multe lucruri oribile, Stephen. Simt asta! Poate cг muєtele sunt sufletele oamenilor rгi єi cruzi care au fгcut acele lucruri oribile.

— Hei, hei, Kate! Ce-юi veni sг spui aєa ceva?

Dar fata nu se luminг pe de-a-ntregul decвt cвnd intrarг pe aleea cu pietriє a cabanei єi vгzu coєul dublu al acoperiєului care se ridica оn spatele perdelei de copaci. Cвnd pгtrunserг оn cabanг, admiraюia ei semгnг cu cea a unui copil.

Stephen ajunsese sг оnюeleagг єi sг se bucure de fiecare stare sufleteascг a fetei єi se simюi оncвntat sг-i arate locurile. Bucгtгria, refгcutг pe locul celei vechi, avea o nouг fereastrг tгiatг оn zidul dinspre lac, iar instalaюia era nu numai de cel mai nou tip, dar єi de cea mai scumpг calitate ce se putea gгsi.

Kate duse mвinile la obraji єi privi fermecatг оn jurul ei:

—Oh, Stephen! Mгcar de-am putea avea єi noi o casг ca asta!

—Vom avea оntr-o zi, Kate.

Fata se оntoarse єi-l luг strвns оn braюe.

Afarг era o micг livadг єi o mвnг de pгmвnt оngrгdit cu pietre pentru grгdina de legume. Hambarul se afla la capгtul livezii. Era o clгdire din piatrг cu un acoperiє nou din tablг ondulatг єi arгta a fi оncг o datг mai mare decвt casa, aєa cum o priveai printre copacii livezii, la capгtul unei poteci ce ducea la o uєг micг єi curatг tгiatг оn zidul de piatrг.

Stephen descuie lacгtul єi оmpinse uєa, lгsвnd-o pe Kate sг intre prima. Apгsг pe оntrerupгtorul de lвngг uєг chiar оn momentul оn care fata pгєea оnгuntru. O luminг orbitoare inundг o unicг оncгpere imensг, curgвnd din єirurile de reflectoare suspendate de bвrnele tavanului. Bazinul uriaє domina centrul hambarului. Avea mai bine de єase metri lungime єi cam doi metri єi un sfert оn diametru. Pe fiecare parte erau cвte douг geamuri mici din cuarю, aєezate la nivelul ochilor, plus оncг o ferestruicг єi mai micг, tot din cuarю, la camera de depresurizare de la unul din capetele bazinului.

Kate, care ascultase descrierile lui Stephen despre orele petrecute оn bazin, spuse:

— Pare aєa de mic. Chiar ai stat odatг acolo оnгuntru patru zile оncheiate?

— Sг єtii cг e destul de comod, spuse el. Existг єi un sistem sanitar de evacuare dublu asigurat. Are telefon. Singurul lucru incomod este faptul cг trebuie sг port tot timpul ataєate de mine firele pentru monitoarele lui Peard care-mi verificг єi оnregistreazг starea organismului.

Stephen o conduse pe Kate sг-i arate mulюimea de instalaюii ce acopereau un оntreg perete, conexiunile care fгceau legгtura cu bazinul єi, оntr-un colю, costumele pe care le foloseau atunci cвnd fгceau scufundгri. Tot acolo se gгseau єi cele douг compresoare de fabricaюie francezг cu filtrele lor de aer sofisticate.

Kate privi prin unul din gemuleюe оn interiorul bazinului.

— Eu una m-aє plictisi de moarte sг fiu оnchisг acolo atвt de mult timp.

— Am luat cu mine єi niєte cгrюi. Zгu, Kate, a fost destul de bine. Cвt am stat acolo, n-am fгcut altceva decвt sг оnvгю єi sг dorm.

Kate оmpinse cu mвinile оn fierul rece al bazinului, оndepгrtвndu-se de el, apoi оєi єterse palmele de fustг.

— Vreau sг pregгtesc o masг bunг оn bucгtгrie. N-am mai vгzut niciodatг pвnг azi aєa o bucгtгrie grozavг. Ai cumpгrat tot ce юi-am scris pe listг?

— Sunt toate оn portbagaj.

In timp ce Kate оєi fгcea de lucru оn bucгtгrie, Stephen cгrг оn casг bagajele, cele douг vrafuri de cгrюi fiecare cu vraful lui — єi tabelele lui Peard, cele cu saturaюia sanguinг. Lгsг valizele pe pat, se asigurг cг fata nu mai avea nevoie de nimic de la magazinul din sat, apoi se aєezг sг оnveюe оn micul salon de lвngг bucгtгrie. O auzea pe Kate fredonвnd оn timp ce gгtea, auzea єi zgomotul cratiюelor єi farfuriilor. Era uєor sг-єi imagineze cг sunt gata cгsгtoriюi єi liniєtiюi, оnvгluiюi deja оn calmul domestic al vieюii. Starea aceea de graюie nu-l pгrгsi nici оn timpul mesei, pвnг la vremea de culcare, cвnd оi arгtг lui Kate cum avea de gвnd “sг fie atent” — юinea оntre degete un prezervativ pe care unul din colegii lui оl cumpгrase оn Anglia.

Kate, roєie ca focul la faюг, i-l smulse din mвnг єi-l aruncг cвt colo.

— Stephen, pгcatul nostru e єi aєa destul de mare, dar, sг єtii, asta nu accept sг port pe conєtiinюг!

Lui Stephen оi trebui mai mult de o orг s-o potoleascг, dar apoi fata fu єi mai tandrг ca de obicei, plвngвnd єi rвzвnd aproape оn acelaєi timp lipitг de umгrul lui. Adormirг оmbrгюiєaюi.

Stephen se trezi tвrziu, din nou оn zgomotul plгcut al bucгtгrelii lui Kate. Nu se aєteptase la o laturг atвt de domesticг a caracterului ei, dar lucrul оl umplu de o caldг satisfacюie. Radioul mergea, iar fata оngвna cuvintele melodiei din eter. Stephen оєi privi ceasul єi fii uimit cвnd constatг cг este aproape unsprezece, vag conєtient cг muzica de la radio se oprise, iar o voce bгrbгteascг vorbea precipitat, abia stгpвnindu-єi emoюia.

Se spгlг єi se оmbrгcг, apoi intrг оn bucгtгrie, оntrebвnd:

— Ce spunea tipul гla la єtiri? “N-am auzit bine.

— Cicг ar fi niєte necazuri la Achill, spuse fata. Vrei un ou sau douг?

— Trei, spuse el єi-o sгrutг pe gвt.

— Putem merge sг оnotгm оn lac?

— O sг fie cam frig, dar ne оncгlzim noi la оntoarcere.

Fata roєi. Stephen оncercг s-o оntoarcг cu faюa la el, dar fu оntrerupt de sunetul telefonului. Оi luг destul timp sг-l gгseascг pitit оn spatele unui maldгr de reviste, pe o mгsuюг. Era Peard.

— Of! Mulюumesc lui Dumnezeu cг te-am gгsit acolo, Stephen. Prietena ta e cu tine?

Stephen ezitг un moment:

— Da, dar...

— N-avem timp de fasoane! Am fost convocat de Fintan Doheny la o mare єedinюг medicalг. Subiectul te-ar putea interesa оn cea mai mare mгsurг.

— Doheny? Marele Doheny? Da' ce-i aєa de important?

— Nu mai am mult timp la dispoziюie, Stephen. Un nebun cu cunoєtinюe extinse de recombinare a ADN-ului a dat drumul оn lume, la Achill mai exact, unei noi maladii — tot atвt de rea ca ciuma. Am pus zona sub carantinг, dar nimeni nu se aєteaptг ca nenorocirea sг poatг fi izolatг. Acum, ascultг-mг cu atenюie! Se pare cг nu ucide decвt femei. Pвnг оn momentul гsta este sutг la sutг fatalг. Ei bine, mi-a venit оn minte cг tu єi prietena ta sunteюi la cabanг єi avem acolo bazinul гla minunat. O femeie оnchisг оn bazin, la presiune potrivitг, s-ar putea afla оn siguranюг deplinг. Оnюelegi ce vreau sг spun?

— Sigur cг оnюeleg, dar nu vгd cum...

— N-am timp sг stau sг parlamentez cu tine. Оюi cer expres sг faci ceea ce юi-am spus!

Stephen se оntoarse s-o priveascг pe Kate care se uita fix la el.

—Dar nu єtiu dacг ea vrea... Vreau sг-юi spun cг-mi ceri sг...

—Stephen, trebuie sг mг оntorc la treabг. Fг tot ce crezi cг e necesar єi bag-o оn bazin. Оntrг єi tu cu ea, dacг altfel nu se poate. O sг te sun mai tвrziu acolo. Ai sг faci ce юi-am spus?

Stephen inhala adвnc:

— Si ciuma asta...

— A ucis deja un numгr mare de femei. Єi habar n-avem unde a mai rгspвndit-o Nebunul. Bagг-юi prietena оn bazin! Peard puse receptorul оn furcг.

Violenюa, dacг e suportatг un timp prea оndelungat, conduce la un soi de anestezie moralг. Ii degradeazг panг єi pe conducгtorii bisericii. Sub imperiul ei, societatea se separг оn miei de sacrificiu єi mгcelarii care mвnuiesc cuюitul. Fraze sforгitoare acoperг cu zgomotul lor realitatea sвngeroasг, fraze ce conюin cuvinte mari: libertate, autonomie politicг, юarг... Astfel de cuvinte au un оnюeles foarte vag оn societгюile care nu se оntemeiazг pe moralг.

— Pгrintele Michael Flanncry

Toate scrisorile lui John Roe O’Neill, cu excepюia a douгzeci dintre de, au fost expediate оnainte ca agenюii FBI-ului sг descindг, cu mandat de percheziюie, la Agenюia poєtalг din Los Angeles. Aceasta era doar o camerг micг оntr-o clгdire din cгrгmidг, оn Figueroa, оn centrul oraєului. Funcюionara, o anume domniєoarг Silvia Trotter, era o femeie de vreo cincizeci de ani, osoasг єi mare, cu pгrul de un roєu violent єi obrajii fardaюi abundent. Cei doi agenюi tineri, parcг copiaюi unul dupг celгlalt оn costumele lor bleumarin оnchis, оєi scoaserг la unison legitimaюiile pe care le оndesarг femeii sub ochi cвteva secunde, suficient оnsг ca ea sг-єi dea seama cu cine are de-a face, apoi, ca niєte dansatori sincronizaюi pe o scenг de music-hall, le puserг оnapoi оn buzunarul de la piept єi vrurг sг єtie tot despre scrisorile lui O’Neill.

Cum s-a desfгєurat contactul ei cu autorul acestor scrisori? Era la curent cu conюinutul vreuneia dintre ele? Cum, chiar nu citise nici mгcar una? Ce adresг personalг оi dгduse autorul lor?

Examinarг toate registrele єi luarг cu ei o copie a unuia dintre ele, lгsвnd-o pe biata domniєoarг Trotter lac de sudoare єi оntr-o stare nervoasг de plвns.

Agenюii care aveau atвt studii de contabilitate, cвt єi de drept, furг dezgustaюi de delгsarea domniєoarei Trotter. Femeia nu fгcuse nici mгcar o copie a cecului cu care un oarecare Henry O'Malley plгtise pentru expediюia scrisorilor! O'Malley, domiciliat la o adresг falsг din Topeka, Kansas, plгtise cu cec prin intermediul unei bгnci locale. Chiar оnainte de demararea investigaюiilor, agenюii furг siguri cг pista Topeka se va dovedi o fundгturг. La bancг nu gгsirг pe nimeni sг-єi aminteascг mгcar de acel O'Malley.

Dintre cele douгzeci de scrisori aflate оncг la domniєoara Trotter, cinci sugerau cг autorul lor anticipase vizita agenюilor. Cele cinci erau adresate unor conducгtori religioєi proeminenюi єi purtau оn capul paginii acelaєi avertisment: “Aviz autoritгюilor!”

Scrisorile lгsau sг se оnюeleagг clar cг Nebunul fгcuse o “fixaюie criminalг”, care ar fi putut provoca rгspвndirea оn оntreaga lume a unui numгr nelimitat de maladii necunoscute оncг, dacг cineva “оncearcг sг se atingг de mine”.

Fotocopiile tuturor scrisorilor expediate de Nebun furг primele probe studiate la Centrul de Izolare Denver de cгtre Echipг, aєa cum ajunseserг sг fie cunoscuюi oamenii care fгceau parte din ea.

Prima єedinюг a Echipei se petrecu la o distanюг de douгzeci єi nouг de zile de la demonstraюia Achill. О ntвrzierea fusese cauzatг de indecizia politicг de la nivelele de vвrf — indecizie depгєitг numai dupг ce evenimentele mondiale produseserг tuturor o reacюie de spaimг.

Boala lui O’Neill, cunoscutг acum sub numele de ciuma albг, din cauza palorii victimelor єi a petelor albe care apгreau la extremitгюile corpului оn perioada premergгtoare declanєгrii, nu rгmгsese оn mod evident un fenomen izolat la nivelul Irlandei, Marii Britanii єi Libiei. Necesitatea primei carantine fusese masiv ignoratг de оnaltele oficialitгюi ale lumii, de cei foarte bogaюi, care оncercaserг din rгsputeri sг-i punг la adгpost pe cei dragi, de agenюii financiari, de criminalii din lumea interlopг, de agenюii secreюi ai serviciilor speciale etc. Exista un focar оn Bretania, un altul оntr-o zonг a Statelor Unite — din Boston pвnг aproape de Weymouth. Partea vesticг a Regiunii Cascadelor pвnг adвnc оn Columbia Britanicг de Sud єi California, apoi pвnг la coasta Pacificului a trebuit izolatг printr-o carantinг brutalг. Lista Organizaюiei Mondiale a

Sгnгtгюii includea puncte “fierbinюi” єi оn Singapore, Perth — Australia, New Delhi, Santa Barbara, St.Louis, Houston, Miami, Constantmopole, Nairobi, Viena... єi acestea nu erau decвt locurile cu numele ceie mai cunoscute.

Atunci cвnd s-au aєezat la masг la prima lor оntвlnire, оn localul Centrului de Izolare din Denver, membrii echipei erau deja оn posesia unei liste la zi cu punctele fierbinюi єi a tuturor scrisorilor lui O’Neill. Єedinюa s-a desfгєurat оntr-o camerг de la subsol ai cгrei pereюi erau complet cгptuєiюi cu lemn de culoare оnchisг. Iluminarea putea fi asiguratг in douг moduri, la alegere — o luminг rece, indirectг sau una caldг, intimг, focalizatг numai asupra mesei lungi оn jurul cгreia se aєezaserг. Era foarte posibil ca un psihanalist sг extragг semnificaюii adвnci din faptul cг toюi aleseserг baia de luminг indirectг, nemiloasг pentru aceastг primг оntвlnire. Toюi cei єase membri ai Echipei erau foarte conєtienюi de faptul cг se aflau acolo єi pentru a se studia temeinic оntre ei, nu numai problema оn discuюie.

Selecюia celor care fгceau parte din Echipг durase orc lungi de оntrebгri iscoditoare оn camere izolate fonic єi fusese fгcutг de oameni care nu obiєnuiau sг ridice vocea decвt pentru a da mai mare emfazг celor spuse. Cei єase erau оmpгrюiюi pe naюionalitгюi — cвte doi din Uniunea Sovieticг, Franюa єi Statele Unite. Se avusese оn vedere participarea ulterioarг єi a altor югri, dar circumstanюele se dovedirг deocamdatг potrivnice.

William Beckett, unul din cei doi americani, ce avea sг Fie numit mai apoi “preєedintele” Echipei, veni la acea primг оntвlnire frгmвntat єi оngrijorat de izbucnirea molimei pe coasta de vest a югrii lui. Fusese oare zona infectatг de scгpгrile оntвmplгtoare dintr-un laborator slab protejat оmpotriva hazardului? (Оn unele cercuri se suspecta deja posibilitatea ca Nebunul sг-єi fi stabilit laboratorul оn оmprejurimile Seattle-ului). Ceilalюi cinci erau prea ocupaюi cu cвntгrirea colegilor pe care-i vedeau pentru prima datг, aєa cг Beckett оєi lгsг єi el оngrijorarea pentru mai tвrziu.

Doctorului Ruckerman, fostul profesoral lui Beckett la Harvard, nu-i fusese deloc greu sг-єi plaseze elevul premiant оn Echipг. Comisia de selecюionare fu de-a dreptul impresionatг de mulюimea talentelor єi realizгrilor lui Beckett: consultant al Sгnгtгюii Publice оn probleme de ciumг bubonicг; participant de talie mondialг оn concursurile de bгrci cu pвnze; deюinгtor al unui brevet de pilot aero cu antrenament pe supersonice єi maior оn rezerva Forюelor Aeriene; cunoscut pentru hobby-ul lui de a rezolva jocuri de perspicacitate, cuvinte оncruciєate єi de a participa la concursuri de “cine єtie cвєtigг”, talent pentru care fusese recrutat drept consultant оn probleme de “decodificare” a sistemelor de cod militar; campion de оnot pe distanюe lungi єi un apreciat jucгtor de handbal.

— Un incomparabil cercetгtor оn biologie molecularг, completг Ruckerman. Un adevгrat om al Renaєterii.

Beckett, un bгrbat cu pгrul blond ca nisipul, era descendentul unor anglo-scoюieni refugiaюi оn America din raюiuni religioase. Avea tenul roz єi ochii de un albastru palid, trгsгturi care оi mгrturiseau originea єi pe care o fostг colegг de facultate le descrisese ca fiind “gene latente”. Beckett fusese оn timpul studiilor un bun fundaє de fotbal, pвnг оn momentul cвnd descoperi cг permanentele coliziuni cu o minge tare єi grea оi pot vгtгma proprietatea cea mai de preю — o minte strгlucitг, оn faюa cгreia nu rezistau nici cele mai imposibile cuvinte оncruciєate pe care le vгzuse vreodatг un careu alb-negru. Iar joaca lui intelectualг devenea pentru privitori cu mult mai pasionantг decвt orice joc de fotbal american.

Colega de facultate avusese оn mare parte dreptate — deєi era masiv єi cu trгsгturi greoaie, Becket dovedea o minte de un rafinament hipersofisticat.

La numai cвteva minute dupг ce pusese ochii pe Francois Danzas, unul dintre cei doi membri ai echipei franceze, Beckett єtiu cг va fi greu de lucrat cu franюuzul. Danzas era un om оnalt, subюire єi foarte brun, originar din Peronne, care combina оn genele lui sвnge celt, roman, grec єi viking. Pгrul, vizibil vopsit, era despгrюit de o cгrare pe mijlocul capului оn douг aripi negre ca pana corbului ce-i acopereau obrajii palizi pe o faюг foarte adesea lipsitг de orice expresie, deєi avea ochi frumoєi, mari si cгprui. Ochii aceia strгluceau de o constantг incredulitate оn faюa unei lumi pline de capricii, dar existau єi momente cвnd lumina lor se ascundea sub sprвncenele groase єi negre. Ori de cвte ori Danzas оnchidea ochii, faюa lui se golea dc viaюг, dezvгluind asprimea unui nas subюire єi lung єi a unei guri cu buze aproape inexistente. Pвnг єi sprвncenele acelea atвt de negre pгreau sг pгleascг. Danzas era expresia vie a unei vechi zicale de prin pгrюile lui natale — omul era tare ca o єa veche; bгtutг de vreme, modelatг de o lungг єi insistentг folosinюг, ea era depozitara unei experienюe valoroase. Danzas se bizuia оntotdeauna pe Danzas. Se єtia oarecum оn dificultate numai atunci cвnd era obligat sг cгlгtoreascг sau cвnd trebuia neapгrat sг оngurgiteze mвncarea altor naюii. Strгinii, mai ales englezii, єi prin asociaюie de limbг, americanii, erau persoane nedemne de оncredere, fiindcг erau оn mod fundamental nesiguri, capabili de orice rгu imaginabil єi, оn plus, necooperanюi, putвnd fi convinєi doar prin forюг. Ciuma Albг nu reprezenta pentru Danzas decвt expresia stгrii de forюг majorг a momentului. Оn ciuda faptului cг dispreюuia din tot sufletul orice purta marca de american, Danzas era unanim recunoscut оn юara sa ca expertul numгrul unu оn tot ce юinea de continentul iankeu. Cine putea sг nege faptul cг оndurase cu stoicism cei patru ani interminabili ai unui program de cercetare la Chicago? Єi unde оn altг parte se puteau оnvгюa mai bine obiceiurile americane decвt оn “capitala mondialг a porcarilor”.

Danzas putea chiar accepta capriciile vieюii atunci cвnd acestea se amestecau оn ordinea fireascг pentru a strica aranjamentele sгnгtoase ale existenюei; orice era de оnюeles, dar nu оn interiorul laboratorului lui. Оn laborator, Danzas юinea sг fie negreєit martorul direct al naєterii virgine, dacг nu chiar al concepюiei imaculate. Unui astfel de martor ocular оi reveneau оn mod indiscutabil unele responsabilitгюi. Danzas era de pгrere cг doi martori oculari ai aceluiaєi fenomen nu puteau sг ofere lumii douг relatгri diferite. Fie ei єi treizeci de martori, aceєtia trebuiau sг relateze оn mare acelaєi lucru. Era o regulг infailibilг. Nici Papa de la Roma nu putea cere ceva mai sigur.

Оn Franюa circula deja o glumг potrivit cгreia Danzas fusese selecюionat pentru Echipг ca o perfectг antitezг a colegului lui francez, Jost Hupp.

Hupp cu ochelarii lui cu ramг groasг de baga, оn spatele cгrora ochii se holbau uєor, cu nepгsarea tinereascг єi boemг a trгsгturilor, respira un aer de participare, invita la prietenie. Cei care оl taxau pe Hupp de romantic pгcгtuiau prin faptul cг treceau cu vederea forюa incredibilг єi totalг a credinюei acestui om оn lumea fanteziilor lui. Hupp se folosea de romantism aєa cum Beckett se folosea de furia lui latentг. Dacг muza lui Beckett оl condusese spre o luptг intelectualг оmpгtimitг, muza lui Hupp, mai drгgгlaєг, dar єi mai gregarг, оl оmpinsese spre o viaюг de totalг participare — Hupp оmpгrюea totul cu toatг lumea — succesele, eєecurile, bucuriile, necazurile — totul! Prin personalitatea lui complexг trecea, ca un fir roєu, un filon de tenacitate alsacianг, оmprumutatг de la strгmoєi atвt francezi cвt є i germani. O tenacitate ce юinea de rгmгєiюele unei influenюe timpurii ale Bisericii Catolice de la Roma. Mefistofel era un personaj real. Dumnezeu era real. Cavalerul Alb era real. Iar Sfвntul Graal rгmвnea pentru vecie eternul scop al umanitгюii. Toate acestea alcгtuiau o structurг care оl satisfгcea pe deplin pe Hupp. Fгrг ea ar fi rгmas un oarecare cercetгtor, un om оn halat alb. Aєa era un om оn armurг albг.

Beckett gвndi cг Hupp nu prezenta probleme — era оn regulг. Era el un pic ciudat, dar оn regulг. Danzas оnsг era tipul perfect al omului de єtiinюг preюios pвnг la absurd. Єi ce importanюг avea unde se оntвlnea aceastг echipг, atвta vreme cвt toate facilitгюile erau asigurate? оi venea sг strige de furie la gвndul cг va trebui sг lucreze cu оncrezutul гsta єi оncг cine єtie cвt timp. Cu toate acestea, reuєi sг-єi ascundг enervarea destul de bine, aєa оncвt numai Hupp suspectг ceva.

Fuseserг mulюi aceia care lucraserг cu Beckett ani lungi fгrг ca vreodatг sг devinг conєtienюi de faptul cг omul acesta era pus оn miєcare de motorul furiei. Єi nu era greu sг gгseascг ceva care sг-1 enerveze oriunde ar fi оntors capul, astfel оncвt furia оi оncгrca acumulatorii, iar el pornea la drum cu capul оnainte єi traversa ca un bolid problema cu care trebuia sг se confrunte. Ciuma Albг era parcг comandatг special pe mгsura furiei lui Beckett. Ticгlosul гla! Bles-te-ma-tul de Nebun! Cine оi dгdea lui dreptul sг punг pe jar o lume оntreagг, care deєi nu este, aєa cum bine se єtie, perfectг, оєi vedea de drumul ei, aєa cum fгcuse dintotdeauna.

O foarte micг parte a acestei furii reuєea sг rгzbatг prin masca lui de amabilitate. Rareori vorbea aspru. Cu Danzas era poate chiar mai amabil decвt cu ceilalюi, lucru care provoca la francez o atitudine cu atвt mai corectг єi mai юeapгnг. Оntre ei se declanєase un meci al furiilor, un schimb reciproc care оl amuza teribil pe Hupp.

Celгlalt membru al echipei americane, remarcг Hupp, era adevгrata surprizг a lotului, mai ales pentru cei doi ruєi, Serghei Alexandrovici Lepikov єi Dorena Godelinski, care o mгsurau speculativ pe colega lui Beckett, Ariane Foss.

La cei aproape doi metri оnгlюime єi o sutг treizeci de kilograme greutate, Foss era indiscutabil persoana cea mai “grea” din оncгpere. Dosarul francez stabilea cг ea este unul din cele cinci sau єase cele mai bune capete medicale din Statele Unite оn problemele pe care bunicul ei, medic de юarг, obiєnuise sг le numeascг “boli femeieєti”. Atвt francezii, cвt єi sovieticii o suspectau cг lucreazг pentru CIA. Оn dosar se mai menюiona cг vorbea fluent cinci limbi strгine, printre care rusa єi franceza.

Foss avea o faюг cu trгsгturi mici єi regulate, оncadratг de un pгr auriu, ondulat natural єi tuns scurt. Deєi atвt de masiv, trupul ei era bine proporюionat.

Lepikov єi Danzas tocmai se lansaserг оn lupta pentru dominaюie verbalг, aruncвnd pe masг diversele lor acreditгri, ca єi cвnd ar fi jucat poker єi єi-ar fi etalat cгrюile, deєi fiecare era perfect conєtient de faptul cг celгlalt pгstreazг ascunsг оn mвnecг o rezervг necunoscutг de aєi providenюiali.

Lepikov, scund єi mгtгhгlos, cu un pгr stufos єi cгrunt care cгdea оn dezordine peste o frunte оngustг єi teєitг, cu ochii un pic mongoloizi, arгta ca un югrгnoi pe lвngг Danzas—aristocratul, lucru pe care, de altfel, fiecare оl remarcase la celгlalt, dar pe care fiecare dintre ei оl socotea ca fiind un atu personal.

Dorena Godelinski, celгlalt membru al echipei sovietice, оncepuse sг manifeste semne evidente de iritare privind lupta pe care o duceau cei doi bгrbaюi. Puюinticг la trup, оncгrunюitг, mergвnd cu un uєor єchiopгtat, fusese blestematг, dupг cum ea оnsгєi se plвngea prietenilor apropiaюi, cu un aspect aristocratic — “o barierг оn calea avansгrii оn Uniunea Sovieticг, unde trгsгturile югrгneєti, greoaie єi necioplite erau cu mult mai apreciate.”

Brusc оi оntrerupse pe cei doi cu o оnjurгturг ruseascг birjгreascг, apoi spuse оn englezг:

— N-am venit sг ne jucгm! Foss chicoti єi traduse оnjurгtura:

— Tocmai i-a spus lui Serghei cг este un armгsar de юarг. Ei, ia sг vedem! Ce avem noi aici? O pгlгrie neagrг єi una albг?[4]

Lepikov privi cu rгutate la Foss, apoi se forюг sг zвmbeascг. Оєi fгcuse bine lecюiile ca observator la Ambasada Sovieticг din Washington D.C., aєa cг оnюelegea perfect limbajul secret folosit acum de Foss.

— Cel care poartг pгlгria albг sunt eu. Doar sunt cel mai mare expert оn epidemiologie al югrii mele.

Foss оi zвmbi cu toatг gura. Dosarul american despre Lepikov arгta o preocupare anormalг a individului оn buna funcюionare a propriului ficat, lucru ce putea fi considerat un adevгrat paradox, avвnd оn vedere cantitгюile de vodcг pe care acesta le consuma. Orgiile alcoolice erau оnsг оntotdeauna urmate de adevгrate crize de auto-detestare, o stare de angoasг vecinг cu patologicul, оn timpul cгrora se оndopa cu toate leacurile cunoscute la care statutul lui medical оi dгdea acces, dar єi cu fel de fel de panacee universale, dublate de masive doze de vitamine, ascunse cu grijг оn borcгnaєe etichetate drept conюinвnd medicamente obiєnuite.

Godelinski, auzindu-l cum se laudг, murmurг:

— Tгrгnoiule! Vorbise оn englezг, ceea ce atrгsese atenюia celorlalюi asupra ei.

Beckett оєi drese glasul єi se trase mai aproape de masг. Godelinski era un remarcabil spгrgгtor de cod; aєa stгtea scris оn dosar. Pe lвngг aceasta, оn Uniunea Sovieticг era unanim apreciatг ca un bun cercetгtor оn domeniul medicinii spaюiale. Se spunea despre ea cг este un diagnostician de prim rang, iar tehnicile ei de laborator erau categorisite drept “superbe”.

— Am fгcut cunoєtinюг unul cu altul, оncepu Beckett. Cu toюii am citit dosarele secrete de serviciu ale celorlalюi. Este posibil ca aceste dosare sг conюinг єi unele date exacte. Cine єtie? Eu vг sugerez sг оncercгm sг оnvгюгm cвte ceva unul despre celгlalt, lucruri poate mai importante decвt cele din dosar, оn zilele ce vor urma.

— Eu unul aє vrea sг vгd dosarul vostru despre mine, spuse Lepikov.

— Din pгcate, nu mi s-a permis sг-l pгstrez, ripostг Beckett. Godelinski dгdu din cap. Beckett gгsise exact tonul potrivit sг i se adreseze lui Serghei. Peste tot erau spioni. Trebuia sг admiюi asta єi sг mergi mai departe. Deci Beckett era un om cu intuiюie. Godelinski єtia cг intuiюia este unul din punctele ei tari. Mai єtia cг cei de acasг o socoteau imprevizibilг, dar, pur єi simplu, nu putea оnюelege de ce. Motivele pentru care lua o decizie sau alta i se pгreau оntotdeauna foarte limpezi. “Minюile оnгmolite” din jurul ei nu puteau оnsг оnюelege fazele intermediare ale raюionamentelor єi acest lucru nu era deloc de mirare avвnd оn vedere faptul cг micile lor inteligenюe nu erau оn stare sг facг saltul necesar єi bгteau pasul pe loc ca o turmг jalnicг de oi bгtrвne.

Дата добавления: 2015-11-13