Fintan Craig Doheny 3 страница

Gгsi pe drum un motel cu parcarea sub o copertinг lвngг fiecare cгsuюг оn parte. Puse cutia cu bani sub pat, vechiul Colt 38 al tatгlui lui sub pernг єi se оntinse pe spate, complet оmbrгcat, fiind sigur cг nu va putea dormi. Simюea parcг prezenюa sub pat a cutiei. Banii оnsemnau energia necesarг realizгrii lucrului pe care оl avea de fгcut. Orice sunet venit din afarг оi trezea o reacюie acutг. Luminile farurilor de la maєinile care fugeau pe єosea, mгturвnd fulgerat draperiile ferestrei, оi fгceau inima sг batг mai tare. Activitatea exterioarг diminua pe mгsurг ce noaptea se instala єi-єi spuse cг, totuєi, ar putea sг tragг un pui de somn.

Оl trezi o maєinг care tocmai pornea, iar atunci cвnd deschise ochii, vгzu lumina gri a dimineюii tivind marginile draperiei.

Si-i era foame.

„Cei doi copii morюi numai simpatie n-or sг ne atragг... Nu puteai sг mai aєtepюi un pic?”

— Revin O'Donnell

„De unde stгteam eu, оn spatele ferestrei, n-aveam cum sг-i vгd.”

— Joseph Herity

Оn lunile care au urmat оntвlnirii lor din curtea facultгюii, Stephen Browder єi Kate O'Gara au fгcut paєi оnceюi, mгsuraюi de la o simplг cunoєtinюг spre ceea ce mama ei numea “o оnюelegere”.

— Iese cu tвnгrul acela care se face doctor, i-a mгrturisit mama lui Kate unei vecine.

— Ei, da! Asta zic єi eu partidг, a replicat vecina.

— Da, da' nici Kate a mea nu-i de pe drumuri; mai are puюin єi iese asistentг medicalг.

— O sг fie un lucra minunat cu cei doi doctori оn casг, fu de acord vecina.

Оntr-o vineri, tвrziu оn octombrie, Stephen оmprumutг maєina unui coleg de facultate, fiindcг aranjase cu Kate s-o ducг la Blackwater Hilltop, la sud de Cork, sг ia masa acolo єi apoi sг danseze. De o lunг оncheiatг economisea bani pentru aceastг ieєire єi nu-i fusese tocmai uєor. B-H, aєa cum era cunoscut localul оn tot Corkul, avea reputaюia unei “bombe”, dar berea lor Guiness era cea mai bunг din regiune, iar bucгtarul reuєise sг atragг clientelг care venea anume de la Dublin pentru el.

Maєina era un Citroen vechi de єase ani, iar pe una din laturi, spre spate, se puteau vedea cвteva єiruri de zgвrieturi de cвnd rгsese оntr-o depгєire parapetul unui pod. Fusese odatг de un gri metalizat, dar tвnгrul ei proprietar o revopsise оn verde fluorescent.

Kate, оncercвnd sг-єi reprime serioase sentimente de vinovгюie, оi spusese mamei ei cг aveau sг se ducг оmpreunг cu alюi studenюi la un tвrg de toamnг din Mallow єi cг plгnuiserг sг vadг єi focurile de artificii, apoi sг ia masa оmpreunг єi sг asculte niєte muzicг.

Mama ei, care-єi amintea de ieєiri similare din propria ei tinereюe, o avertizг:

— Fii atentг, Katie! Sг nu-i permiюi tвnгrului sг-юi facг avansuri...

— Stephen e serios, mamг.

— Si eu sunt foarte serioasг!

— Mг оntorc cam pe la 12, poate puюin dupг, mamг.

— E foarte tвrziu, Katie. Ce-or sг-єi оnchipuie vecinii?

— Dar nu le dau nici un motiv sг-єi оnchipuie ceva, mamг.

— O sг staюi оmpreunг cu ceilalюi tot timpul, nu-i aєa?

— Tot timpul, minюi Kate.

Imediat ce se vгzu оn maєinг cu Stephen, sentimentele de vinovгюie o fгcurг sг fie nervoasг, iar de descгrcat nu avea pe cine altcineva sг se descarce decвt pe el. Cerul era оncг luminos оn lunga lui оnserare єi o lunг mare, portocalie єi aproape plinг, grea de promisiunea unei nopюi senine, atвrna jos chiar deasupra orizontului. Kate privea fix оn faюa ei, drept la lunг, intens, copleєitor conєtientг de prezenюa lui Stephen lвngг ea єi de intimitatea creatг de spaюiul restrвns al maєinii care torcea оncetiєor, emanвnd un miros slab de benzinг arsг. Stephen nu era un єofer experimentat єi оncerca sг suplineascг acest lucru reducвnd viteza. Mai multe maєini оl depгєiserг strвns єi оn mare vitezг, forювndu-l sг юinг єi mai tare stвnga.

— De ce mergem aєa de оncet? Оntrebг Kate.

— Avem tot timpul, оi rгspunse Stephen. Tonul lui calm, mгsurat, o оnfurie.

—N-ar trebui sг facem ce facem, Stephen, iar tu єtii asta la fel de bine ca mine.

El оєi luг privirea de la drum pentru a se uita fix la ea, iar maєina urmг calea privirii lui, depгєind banda pavatг din stвnga єi ieєind pe pietriєul de lвngг єosea. Stephen trase de volan єi maєina оєi reluг drumul firesc.

— Dar, n-ai spus tu cг vrei sг mergi..., оncepu el.

— Єi ce dacг-am spus...? Tot nu-i bine.

— Katie, ce-i cu tine?

— Am minюit-o pe mama. Douг lacrimi i se scurserг pe obraji. O sг stea toatг seara sг aєtepte acasг єi-o sг-єi facг numai griji. Nu-i e nici ei uєor, Stephen, sг єtii, de cвnd a murit tata.

Stephen opri maєina оntr-un refugiu. Se оntoarse cu faюa la ea:

— Katie, єtii foarte bine care sunt sentimentele mele faюг de tine. Оntinse mвna s-o atingг, dar fata se feri.

— Nu vreau sг fii supгratг, spuse el.

— Atunci hai sг mergem cu adevгrat la tвrg. Fata оl privi cu ochi sclipind umed de lacrimi. Cel puюin aєa nu va fi chiar o minciunг.

— Dacг aєa vrei tu, Katie.

— Oh, da, da, aєa vreau...

— Atunci aєa vom face.

— Ai sг poюi economisi єi ceva bani оn felul acesta, spuse ea єi-l luг de mвnг. Єi-ai sг-юi poюi cumpгra stetoscopul гla nou pe care юi-1 doreєti de atвta vreme.

Stephen оi sгrutг degetele, dвndu-єi seama cг tocmai fusese manevrat єi cг era foarte posibil ca acest lucru sг se repete de multe ori оn viaюa lor comunг. Mai mult decвt orice altceva, treaba asta оl amuza. Nu avea nici o оndoialг cг se vor cгsгtori dupг ce оєi va lua el diploma. Iar gвndul de a economisi bani єi beneficiile pe care asta i le-ar putea aduce lui era un lucru care i se potrivea perfect lui Kate. El unul nu menюionase decвt o singurг datг nevoia unui nou stetoscop. Fata оєi retrase din nou mвna.

Farurile unei maєini care se apropia o оnvгluirг оntr-o scurtг strгlucire, lгsоndu-i imaginea ei cum stгtea юeapгnг, cu pumnii strвnєi оn poalг єi ochii strвns оnchiєi.

Te iubesc, Katie! spuse el.

Oh, Stephen, oftг ea. Cвteodatг mг doare tot corpul de dragostea pentru tine. Doar cг...

— Doar cг e grea aєteptarea, spuse el.

— Mergem la Mallow? Оntrebг ea.

El оntoarse maєina оn direcюia din care veniserг, gвndindu-se оn timp ce conducea ce noroc avusese s-o оntвlneascг pe Kate.

— Hai sг ocolim Corkul, spuse ea. Dacг ne vede cineva..., ei, єtii tu, n-ar trebui sг fim vгzuюi venind din direcюia asta.

— Єtiu eu o scurtгturг care iese оn Mallow Road, spuse el. Fata zвmbi оn оntuneric.

— Гla e locul unde le duci pe toate fetele cu care te оntвlneєti?

— Katie!

— Єtiu cг nu-i frumos din partea mea sг te zgвndгr, spuse ea.

Оsi continuarг mersul оn tгcere, оn vreme ce Stephen se angajг pe un drum оngust de юarг, mгrginit pe ambele pгrюi de un gard viu оnalt, care оi duse repede оn Mallow Road, la kilometrul optsprezece.

— O sг ne oprim la Bridge House sг luгm benzinг, spuse Stephen.

Au acolo єi un mic restaurant.

— O sг gгsim de mвncare la tвrg, spuse ea.

— Nu юi-e foame?

— Acum cг mг оntrebi, n-ar fi rгu un sandviє.

Єi mult mai ieftin, gвndi el. Kate rareori renunюa la a fi practicг. Era o trгsгturг de caracter pe care el a admira. Ar fi un foarte bun manager, un bun om de afaceri.

La Bridge House cumpгrг douг sandviєuri cu came de vacг єi douг sticle de bere Guiness, dвndu-i-le lui Kate pe fereastra deschisг a maєinii, оnainte sг plгteascг pentru benzinг.

— Tipul de aici spune cг e cam subюire cauciucul din stвnga faюг, spuse fata.

— Am aruncat un ochi єi la cea de rezervг, spuse mecanicul. Vreюi sг pun sг v-o schimbe?

— Nu. Stephen scuturг din cap. Nu mai avem mult de mers.

— Sг fiu оn locul dumneavoastrг, eu aє merge оncet, spuse mecanicul. Luг banii de la Stephen єi оnapoie restul. Оncet ca o cгrutг de cгmгtar, al cгrei cal e gata bun de dus la fabrica de clei.

Stephen ezitг, apoi:

— Deci, оncet... Aєa vom face.

Scoase maєina uєurel оn єosea оn spatele unui camion lung, care luг vitezг єi se оndepгrtг de ei, оn timp ce Stephen continuг drumul cu patruzeci la orг.

Acum cг aveau motiv sг meargг оncet єi cг se оndreptau spre Mallow, Kate se simюi deodatг mulюumitг. Оєi sprijini capul de spгtarul scaunului єi privi la Stephen. Era bine aici cu el. Оєi putea foarte uєor imagina o viaюг оntreagг de interludii aєa ca acesta. Vor оncepe prin a economisi pentru o maєinг, gвndi ea. Єi asta cвt mai curвnd, fiindcг maєinile erau foarte scumpe. Tocmai voia sг-i spunг єi lui la ce se gвndise, cвnd cauciucul din stвnga faюг explodг. Virвnd brusc spre marginea dramului, maєina izbi un morcov, sгri peste el єi aterizг alunecвnd pe iarbг, printre cei doi pari ai unei porюi dгrвmate. Poarta оn sine se sprijinea pe parul din dreapta, lгsвnd calea liberг.

Stephen trase adвnc aer оn piept de cвteva ori cu gura deschisг, apoi spuse:

— Katie, e оn regulг? Ai pгюit ceva? Mвinile cu care юinea strвns volanul оl dureau.

— Un pic zdruncinatг, spuse ea. N-ar trebui sг ajungem cu maєina mгcar la drum?

Stephen оnghiюi єi uєurel conduse maєina pe drumul pe care creєtea acum iarbг. Acesta fгcea la stвnga aproape imediat, iar luminile farurilor scoaserг la ivealг ruina unei case de юarг arse, cu grinzile acoperiєului оnnegrite de foc єi prгbuєite toate оn mijlocul casei. Opri motorul maєinii єi rгmaserг aєa un moment, ascultвnd cвntecul insectelor єi murmurul stins al unui rвu din apropiere. Lumina lunii se revгrsa оntreagг peste dealurile din spatele casei arse Locul respira un aer de оnstrгinare єi tristeюe.

— Ar fi bine sг schimbгm cauciucul, spuse el.

— Aє vrea un sandviє оntвi, spuse Kate.

El consimюi, gгsi оn spatele maєinii o pгturг veche, o оntinse pe iarbг, apoi stinse farurile. Luna strгlucea deasupra lor.

— Parcг-ar fi ziua, spuse Kate, aducвnd mвncarea pe pгturг.

Se aєezarг unul оn faюa celuilalt, mestecвnd la unison, ciocnindu-єi sticlele de Guiness оntr-un toast оn cinstea cauciucului spart, a lunii, a “oamenilor care au locuit aici cвnd acesta era оncг un cгmin fericit”.

Stephen terminг repede sandviєul єi dгdu pe gвt berea. Kate оi zвmbi. Nu єtia dacг era efectul berii sau pur єi simplu faptul cг era acolo cu Stephen, dar simюea o enormг mulюumire оnvгluind-o. Aceasta nu o оmpiedicг sг spunг cвnd bгiatul se ridicг оn picioare:

— O sг-юi murdгreєti de tot jacheta. Scoate-o єi scoate-юi єi cгmaєa, imediat.

Se ridicг єi ea оn picioare єi-l ajutг, оmpгturind hainele ordonat єi aєezвndu-le la marginea pгturii. Bгiatul nu purta maieu, iar vederea pieptului lui gol оn lumina lunii i se pгru fetei, poate, cea mai frumoasг priveliєte din univers. Mвna ei оl atinse ca din proprie voinюг єi pieptul lui era cald sub mвna ei mвngвietoare.

Cum se оntвmplarг exact toate dupг aceea, ea nu mai era оn stare sг explice оn amгnunt, nici chiar єi celei mai bune prietene єi colege, Maggie MacLyno.

— Ohhh, era aєa de puternic, Maggie. N-am putut sг mг abюin. De fapt aici n-am vrut sг mг abюin... Єtiu cг sunt o neruєinatг, dar asta este...

— Bun venit оn clubul nostru, ca sг zic aєa, draga mea Katie. Presupun cг acum ai sг te cгsгtoreєti repede, repede.

Era luni єi stгteau оmpreunг, singure, оn grгdina colegiului єi, deєi era оncг devreme, оєi luau prвnzul оn iarbг. Maggie оi smulse cu cleєtele toatг povestea, atunci cвnd observase cг prietena ei era retrasг єi gвnditoare Nu fusese tocmai greu, nu fusese nevoie decвt de aducerea aminte a unui jurгmвnt din copilгrie cг “nu-єi vor spune niciodatг minciuni una alteia, mai ales оn privinюa lucrurilor importante”.

Tвnгrг, оnaltг єi zveltг, cu pгrul de culoarea aurului vechi, Maggie era consideratг una din frumuseюile campusului universitar. Unii dintre studenюii de la Єcoala Superioarг de Asistenюi Medicali єopteau cг Maggie ar fi ales-o tocmai pe Katie de prietenг pentru a-єi pune оn valoare propria frumuseюe. Adevгrul era оnsг cг erau foarte bune prietene оncг din copilгrie, chiar din prima zi de єcoalг primarг. Maggie repetг оntrebarea, apoi:

— Nici mгcar nu te-a cerat?

—Nu єtiu ce-am sг spun la spovedanie, Maggie. Doamne, ajutг-mг! Ce mг fac acum?

— Spui aєa: “Pгrinte, iartг-mг. Am avut o experienюг sexualг.” Spune-i cг a fost din cauza bгuturii єi a puterii bгrbatului єi cг n-ai sг mai faci.

— Dar dacг o s-o mai facem єi altг datг? se vгicгri Kate.

— Eu aє оncerca sг merg la alt preot, spuse Maggie pe un ton practic єi calm. Asta te va ajuta sг eviюi explicaюiile. O studie pe Kate un moment. Te cunosc eu, Kate. Acum ai sг te mгriюi, nu?

— Nu fi proastг, se rгsti Kate la ea. Apoi. Te rog sг mг ierюi, Maggie. Dar, pe tot drumul de оntoarcere, Stephen nu mi-a vorbit decвt despre asta. Єi tu єtii foarte bine cг nu ne putem cгsгtori pвnг ce el nu terminг єi poate nici atunci, pвnг nu are un apartament al lui undeva. Єtii doar cг nu suntem deloc bogaюi.

— Atunci fii atentг, fata mea. Voi doi sunteюi ceea ce se numeєte genul care se cгsгtoreєte, єi nimic nu e mai eficient ca o micг sarcinг pentru a grгbi astfel de lucruri.

— Єi ce pгrere ai tu, cг eu nu єtiu asta?

„Era odatг un neurochirurg irlandez...” (pauzг de rвs) — Оnceput obiєnuit de gag оn music-hallul englezesc

Оn cea de-a treia zi de cвnd se afla pe drum, оn timp ce se apropia de St.Louis, Missouri, John se decisese deja asupra numelui sub care avea sг se ascundг pentru оnceput. Un nume nou оi era necesar imediat, deєi era conєtient de faptul cг va fi, fгrг оndoialг, nevoie єi de alte schimbгri de nume mai tвrziu.

Era dimineaюa devreme, dar frunzele cгzгtoare ale copacilor din marginea єoselei prinseserг deja culoare. Dealurile din depгrtare erau maronii, iar aerul muєca rece. Cвmpurile de grвu erau acum o оntindere dezordonatг de paie frвnte. Panourile din marginea drumului avertizau “оn vederea adaptгrii la condiюiile de iarnг”.

Nu va trece mult єi va fi o vвnгtoare la nivel mondial оmpotriva lui John Roe O’Neill. Numele гsta trebuie abandonat, gвndi el. McCarthy — fusese numele de fatг al mamei lui єi, pentru moment, i se pгrea confortabil. Cineva va face foarte probabil o legгturг, dar pвnг atunci va fi scгpat єi de el. Numele de botez — pe acesta simюea cг va trebui sг-l pгstreze; era prea tвrziu sг оnceapг sг оnveюe sг reacюioneze la alt nume decвt acela de John. Deci, John McCarthy єi pentru a-i da un parfum autentic de nume americano-irlandez — John Leo Patrick McCarthy.

Intrг оn oraє єi fu оnghiюit de miєcarea lui vie fгrг sг se facг prea remarcat. Subconєtientul lui era orientat spre o юintг bine stabilitг: o locuinюг obiєnuitг. La un motel din Districtul Central i se oferi o camerг єi avu timp suficient pentru a оnchiria la cea mai apropiatг bancг un safe personal, оncгpгtor. Puse banii оn el, iar atunci cвnd ieєi оn stradг, se simюi mai uєurat, privind la trafic єi la pietonii grгbiюi оn seara care se lгsa оncet.

Оn timp ce ieєea din parcare, оєi privi ceasul: 4:45, dupг amiazг. Avea timp suficient sг facг primii paєi spre schimbarea de identitate. Dintr-un ziar cu anunюuri aflг adresa unei camere de оnchiriat undeva оn suburbie. Proprietгreasa, doamna Pradowski, оi amintea de doamna Nen: acelaєi gabarit greu єi aceeaєi privire cвntгritoare єi avarг. Era prea devreme sг devinг John McCarthy. Trebuia sг lase mai оntвi niєte urme pentru copoii ce aveau sг-i adulmece trecerea pe aici. Оi arгtг doamnei Pradowski carnetul de conducere pe numele O’Neill єi-i spuse cг era оn cгutarea unui post de profesor.

Doamna Pradowski оi confirmг cг putea ocupa camera оncepвnd cu a doua zi de dimineaюг. Nu dгdu nici un semn cг i-ar fi recunoscut numele din reportajele de ziar, vechi de acum de luni de zile. Bomba din Graftoti Street era, pвnг una alta, depгєitг de multe alte tragedii ulterioare єi, oricum, foarte departe de St.Louis. Conversaюia ei dezvгluia un interes esenюial оntr-o platг оn avans єi respectarea de cгtre chiriaє a “nopюilor ei de bingo”[1].

Acum urma sг se convingг dacг alegerea St.Louisului fusese inspiratг sau nu. Cu o iarnг оn urmг, un client obiєnuit al farmaciei lui оl avertizase:

—Au acolo o uzinг оn toatг legea de falsificare a actelor de identitate. Trebuie sг fii foarte atent cвnd оncasezi cecuri...

Оi trebuirг єase zile єi un numгr nedefinit de pahare de bere оn baruri obscure pentru a lua legгtura cu “uzina”. Opt zile mai tвrziu, plгtea cinci mii de dolari pentru un carnet de conducere de Michigan, оnsoюit de actele de identitate corespunzгtoare, toate pe numele de John Leo Patrick McCarthy. Alюi trei mii cinci sute de dolari оi deschiserг calea spre un curs intensiv оn arta de a falsifica paєapoarte la care se adгuga, оn preю, єi o trusг cu cele necesare acestei operaюiuni.

—Ai un real talent pentru chestia asta, i-a spus instructorul. Un singur lucru оюi spun: sг nu-юi deschizi cumva prгvгlie оn teritoriul оrleu!

Urmгtoarea problemг de rezolvat era cea a maєinii. “La Andrew Cel Cinstit”, magazin de mвna a doua, pe autostrada Row, i se oferirг douг mii cinci sute de dolari, bani gheaюг, iar vвnzгtorul oftг cu nгduf:

— Nene, hгrгbaiele astea de maєini nu se mai miєcг destul de repede...

A doua zi dimineaюг, John luг un autobuz spre Marion єi cumpгrг de acolo un Dodge Power Wagon, tot la mвna a doua. Era una din serile de bingo ale doamnei Pradowski єi, atunci cвnd se оntorsese acasг, ea era deja plecatг. Parcг maєina la marginea trotuarului—tгbliюele cu numгrul de оnmatriculare erau acoperite cu noroi — єi-єi оncarcг catrafusele оn ea. Pe masa de bucгtгrie lгsг un bilet peste care puse cheia de la casг єi o bancnotг de cincizeci de dolari pentru deranj. Оn bilet scria cг o problemг gravг de familie оl fгcuse sг plece pe neaєteptate.

John оєi petrecu noaptea оntr-un motel din afara oraєului. Dimineaюa оєi recuperг banii din safe єi John Leo Patrick McCarthy o pomi spre vest.

Tranziюia decursese mult, mult mai simplu decвt anticipase el. Nu mai rгmвnea de adгugat decвt un singur detaliu esenюial pentru ca totul sг fie perfect. Pe parcursul celor trei zile care urmarг оєi оndepгrtг tot pгrul de pe cap. Avea de ales оntre douг metode—sг se radг sau sг realizeze ceva permanent. Alese cea de-a doua cale, ceea ce nu era o sarcinг de netrecut pentru un biochimist, deєi se dovedi a fi dureroasг єi lгsг o reюea finг de cicatrici roz, de mici vene albгstrui, despre care єtia, оnsг, cг vor dispгrea cu timpul.

Aluniюa de pe obrazul stвng se fгcu nevгzutг sub o aplicaюie de azot lichid, lгsвnd оn urmг o ranг cu o coajг groasг, care, оn timp, avea sг se transforme оntr-o gropiюг zbвrcitг pe margini.

Schimbarea produsг оl fascina. Se examina оn oglinda bгii de la un motel din Spokane. Neonul intermitent al unei dughene alгturate ce vindea hamburgheri arunca o luminг stroboscopicг nesгnгtoasг, aproape funestг, asupra unei pгrюi din obrazul lui, trecвnd prin jaluzelele lгsate ale ferestrei de la baie. John Roe O’Neill, omul mai degrabг grгsuю, cu o claie de pгr castaniu єi cu o aluniюг vizibilг pe obrazul stвng, se transformase оntr-un individ slab, chel, cu ochi ce priveau cu o intensitate arzгtoare.

— Te salut, John Leo Patrick McCarthy! єopti el.

Patru zile mai tвrziu, оn prima vineri a lui octombrie, se muta оntr-o casг mobilatг de оnchiriat la suburbia Ballardului, оn Seattle, Washington. Avea un contract de оnchiriere pentru un an єi toate operaюiunile de platг transferate la una єi aceeaєi bancг. Proprietarii casei locuiau оn Florida.

Casa din Ballard se potrivea de minune scopurilor lui. Uєurinюa cu care o gгsise оl fгcuse sг se gвndeascг imediat la ceva de bun augur. Proprietarii o vopsiserг оntr-un maron de pгmвnt cu dungi albe. Stгtea amestecatг anonim оntr-un єir de alte case la fel de anonime Fuseserг construite pe un fundament lung єi adвnc, unele avвnd оn faюг grгdini alpine din stвnci artificiale, altele peluze abrupte. Multe dintre ele aveau pivniюe luminate natural єi garaje sub etajul principal. Garajul lui John se deschidea оntr-o pivniюг spaюioasг оn care putu sг-єi descarce maєina.

Mobila era un bric-в-brac de lucruri de mвna a єaptea, iar patul avea arcurile rupte. Mirosul stгtut de mвncare persista оn perdele. Оn baie se simюea оncг insistent cel de tutun. Trase apa єi-єi surprinse imaginea reflectatг оn oglinda de deasupra chiuvetei.

Nimic din vechea sa bonomie nu mai supravieюuise. Acest Celгlalt venea de undeva din interiorul lui. Se apropie cu faюa de oglindг єi privi atent gropiюa zbвrcitг rгmasг оn locul aluniюei pe care o оndepгrtase. Simюea ca єi cum оn nimicul gropii aceleia se produsese o rupturг totalг de trecutul lui, de un trecut ce aparюinuse lui Mary care numise acea aluniюг “єarmul lui”. Оncercг sг-єi aminteascг senzaюia sгrutгrilor ei pe acel loc anume, dar pвnг єi aceastг amintire dispгruse. Jocul amintirilor lui, deplasarea lor necontrolatг, fгcu ca un tremur sг-i treacг prin tot corpul. Se оntoarse repede cu spatele la oglindг. Avea o mulюime de lucruri de fгcut.

Оn zilele care urmarг, fгcu schimbгri esenюiale оn casг. O folie de film lгptos la toate geamurile de la garaj єi de la pivniюг, ca un scut оmpotriva unor priviri posibil iscoditoare, sisteme antifurt, un stoc substanюial de mвncare. Puse cutia protejatг contra incendiilor оntr-o ascunzгtoare secretг din cгrгmidг construitг de el оn spatele cuptorului. Atunci єi numai atunci simюi cг poate оncepe pregгtirea celor necesare pentru instalarea echipamentului special pe care оl cerea proiectul lui

Lucrul care оl uimi cel mai mult оn sгptгmвnile ce urmarг fu uєurinюa cu care achiziюionase necesarul pentru laborator, Apelurile telefonice єi comenzile de achitare ce cecuri ale cuiva care pune оn faюa numelui apelativul de “Doctor” pгreau a fi suficiente. Tot ce comanda era trimis la depozit, iar cererile de livrare le fгcea pe nume diferite, plгtind оntotdeauna cu bani gheaюг.

Cвt timp era ocupat, amintirile erau cuminюi єi suportabile. Cu toate acestea, noaptea, оn pat, caleidoscopul din mintea lui оl юinea deseori treaz pвnг la ziuг. I se pгrea cг acest lucru e destul de ciudat єi nicidecum uєor de explicat — John O’Neill nu putuse оn ruptul capului sг-єi aminteascг momentul exact al exploziei fatale; John McCarthy єi-l amintea оn cele mai mici detalii: articolele din ziare, fotografia lui John O’Neill юipвnd cu trгsгturile contorsionate de oroare. Dar persoana din fotografie nu mai exista. John McCarthy, оnsг, єi-l aducea bine aminte. Оєi amintea єi discuюiile cu poliюia, depoziюiile martorilor, figura cadavericг a pгrintelui Devon, care nu corectase niciodatг pгrerea aceea iniюialг, faptul cг trгsese concluzia cг John “cгzuse оn greєeala unei cгsгtorii mixte”.

John McCarthy se descoperea capabil sг punг toate aceste amintiri cap la cap — surorile de la spital, doctorii... Оєi amintea de felul оn care Vechiul lui Eu stгtuse la fereastra bгncii, de mingea portocalie a exploziei. Memoria lui оi punea la dispoziюie toate aceste imagini la cea mai micг provocare — maєina aceea micг, cotul parcг mai mare decвt normal pe rama ferestrei deschise. Tot de acolo rгsгrea єi chipul lui Mary rвzвnd оn timp ce-i grгbea pe gemeni sг treacг strada, cu pachetul acela alb sub braю. Era ciudat, se gвndi John, cг nu mai dгduserг niciodatг de urma pachetului. Pentru el era evident cг acesta conюinuse puloverele pentru copii. Costul acestora apгruse оntr-o notг de platг semnatг de Mary.

Оntregul incident de la colюul strгzii Grafton cгpгtase cu timpul structura єi aspectul unui film. Totul se gгsea оnchis оntr-o succesiune de secvenюe pe care el le putea proiecta la dorinюг — lumea оngrгmгditг оn jurul lui Mary єi a gemenilor, oprirea ei lвngг vechiul Ford... єi, apoi, оntotdeauna, explozia portocalie presгratг cu punctiєoare negre. Descoperise cг era оn stare sг controleze fluxul оntregii secvenюe, cг putea sг focalizeze asupra unor anumite detalii, chipuri, manierisme, gesturi єi fragmente de personalitate, care fгceau parte din ansamblul acela macabru.

Єi оntotdeauna explozia portocalie єi zgomotul ei pulsвndu-i оn cap.

Toate acestea erau, єtia bine asta, amintirile lui John O’Neill, extrase оntr-un fel anume, necunoscut, de la John McCarthy. Оncapsulate. Era ca єi cum ar fi avut un ecran de televizor оn minte, care proiecta imagini єi voci.

— „Doamne, dumnezeule! Ce-a fost asta?” Aєa strigase directorul bгncii.

Totul era оnregistrat cronologic, fidel, dar nu reuєea sг atingг nimic оn interiorul lui John McCarthy, deєi trezea оn el o hotгrвre aprigг de a face ca autorii nenorocirii єi suferinюei lui John O’Neill sг fie єi ei, la rвndul lor, atinєi de agonie.

Pe mгsurг ce se obiєnuia cu acest inedit joc al memoriei, descoperi cг imaginea putea fi programatг оnainte єi оnapoi. Bomba explodase efectiv оn timpul primei lor zile оn Dublin, dupг o vizitг turisticг obligatorie de trei zile la un castel pentru oaspeюi de lвngг Aeroportul Shannon. Єederea la castel оi ajutase sг se acomodeze trupeєte єi psihic la parametrii timpului irlandez, dupг zborul din Statele Unite.

— De abia acum stгm pe “picioarele noastre irlandeze”, se exprimase Mary оn momentul оn care treceau de ghiєeu la Aeroportul Sherbome din Dublin.

John se trezise devreme оn acea primг dimineaюг оn oraєul damnat. Nu resimюise nici cea mai palidг urmг de premoniюie. Ba din contrг, s-ar putea zice. Оncepuse ziua cu o senzaюie copleєitoare de sгnгtate єi fericire — fapt care nu fгcuse decвt sг amplifice єi mai mult groaza ce urmase. Mai tвrziu оєi spusese оn sinea lui cг tragediile de asemenea dimensiuni ar trebui anticipate, presimюite. Ar trebui sг existe niєte avertismente, ceva care sг te pregгteascг.

Dar nu existase nimic de acest fel.

Se trezise lвngг Mary, оn unul din cele douг dormitoare ale apartamentului de hotel. Оntorcвndu-se cгtre ea, se descoperi copleєitor de conєtient de cвt era de minunatг—cu pгrul ei ciufulit, cu genele lungi mвngвindu-i obrajii, cu respiraюia adвncг de somn care-i ridica uєor sвnii.

Gвndul lui O’Neill fu atвt de clar єi de simplu: Ah, ce noroc am avut оn cгsnicie!

Fusese оn mod periferic conєtient єi de existenюa gemenilor care dormeau оn camera. alгturatг, de zgomotul traficului de dimineaюг, de mirosul pвinii prгjite ce se simюea оn aer.

Un apartament оntr-un mare hotel, ce naiba!

Bunicul McCarthy ar fi fost mвndru. “Ne vom оntoarce noi оntr-o zi, bгiete!”, obiєnuia sг spunг bгtrвnul deseori. “Ne vom оntoarce ca niєte domni...”

Suntem aici, ca niєte domni, bunicule Jack. Pгcat cг n-ai trгit s-o vezi єi pe asta, dar sper cг ne vezi de acolo de unde eєti.

I se pгruse оntotdeauna un lucru foarte trist cг bunicul Jack nu reuєise sг se оntoarcг pe “plaiurile natale”, deєi, “sг se оntoarcг” nu era poate cea mai potrivitг expresie, cгci de nгscut se nгscuse la bordul unui vapor оn drum spre Halifax.

Єi cвnd te gвndeєti la tot ce-am lгsat оn urma noastrг pentru doar єapte sute de puєti!

Acesta fusese vaietul de durere al familiei McCarthy pe toatг perioada „timpurilor grele”. John nu putuse niciodatг uita vocea bunicului Jack care regretase pвnг la moarte plecarea din Irlanda. Era o istorie povestitг єi repovestitг pвnг ce John O’Neill o putuse repeta cuvвnt cu cuvвnt. Argintul familiei McCarthy, оngropat la loc sigur pentru a se afla la adгpost de perceptorii englezi cu apucгturi de piraюi, fusese scos la luminг pentru a finanюa cumpгrarea a єapte sute de puєti cu care sг se porneascг o rгscoalг. Imediat dupг оnfrвngerea ei, tatгl bunicului Jack, pe capul cгruia se pusese deja un premiu, оєi strecurase familia la Halifax pe un vapor, sub un nume fals. Nu-єi reluarг numele de McCarthy decвt atunci cвnd ajunseserг cu bine оn America, “la distanюг bunг de hoюii de englezi”.

Оn Dublin, оn camera lui de hotel, John O’Neill se ridicг оn capul oaselor оncetiєor, atent la respiraюia schimbatг a lui Mary, pe mгsurг ce ea оncepea sг se trezeascг. Femeia оєi drese uєurel glasul, dar ochii оi юinea оncг оnchiєi.

Mary O 'Gary, membrг a clanului O 'Gary din Limerick.

Оl iubise єi ea mult pe bunicul Jack. “Ce bгtrвnel dulce. Mai irlandez decвt orice irlandez!” Nimeni nu єtia sг cвnte “The Wearing of the Green”[2] mai emoюionant ca el.

— John Roe O’Neill, familia tatгlui tгu se trage din Ui Neill. Єi pe dealurile Tarei ei erau Ard Ri - adicг Mari Regi.

Bunicul оєi оncepea litania genealogicг оn acelaєi fel de fiecare datг.

— Iar noi, bгiete, cei din stirpea McCarthy, am fost єi noi odatг regi. Sг nu cumva sг uiюi vreodatг asta! Castelul McCarthy era un loc mгreю, construit de oameni puternici єi viteji.

Bunicul O’Neill murise cвnd John avea doi ani. Revin Patrick O’Neill, tatгl lui John “оєi оntorsese faюa de la Irlanda” єi-єi rвdea de “poveєtile” bunicului Jack, dar copilгria єi adolescenюa lui John fuseserг pline de revolte єi rгscoale єi de o neоmpгcatг urг оmpotriva englezilor. Mai mult decвt orice оi plгcuserг evocгrile despre revolta lui Hugh O’Neill єi despre rebeliunea lui Owen Roe O’Neill.

— Roe O’Neill este o parte a numelui meu, bunicule.

— Єi оncг cum! Єi ai face bine, tinere, sг-юi trгieєti viaюa оntr-un mod care sг facг cinste unor strгmoєi atвt de iluєtri ca ai tгi!

— Sг ardг focul tot ce-i englez pe lumea asta, cu excepюia cгrbunelui

Дата добавления: 2015-11-13