Fintan Craig Doheny 1 страница

PROLOG

Au єi irlandezii foamea lor de putere, aєa cum are, de altfel, oricare alt popor, o foame aprigг de a ajunge la acea Poziюie Supremг care sг-юi dea dreptul sг le spui celorlalюi cum trebuie sг se comporte. E adevгrat cг la noi, irlandezii, ea оmbracг o formг deosebitг! Iar aceasta vine de la faptul cг ne-am pierdut datinile strгmoєeєti — legile simple ale vieюii, rгdгcinile єi locul familiei оn inima societгюii. Guvernele continentului romanizat ne descumpгnesc єi ne fac fricг. Ele єi-au оmpгrюit оntotdeauna popoarele оn douг tabere — tabгra stгpвnilor єi cea a supuєilor, ultima fiind, bineоnюeles, mult mai numeroasг decвt prima. Uneori lucrul acesta se face cu mare iscusinюг, ca оn America, de pildг; lente acumulгri de putere, de lege dupг lege, fгcute pe nesimюite єi toate, оn final, manipulate de o elitг, al cгrei monopol este sг оnюeleagг perfect limbajul nedreptгюii. Sг nu-i acuzaюi pe stгpвni! Asemenea separгri de populaюie se bazeazг оntotdeauna pe supuєi docili. Iar lucrul acesta se poate оntвmpla sub conducerea oricгrui guvern, inclusiv al ruєilor marxiєti. Oricine priveєte cu atenюie la sovietici desluєeєte o formг ciudatг de оngгduinюг umanг — faptul cг au suportat edificarea unei copii aproape perfecte a regimurilor юariste: aceeaєi paranoia, aceeaєi poliюie secretг, aceeaєi armatг intangibilг, aceleaєi batalioane ale crimei єi lagгre ale morюii оn Siberia, acelaєi capac de teroare aєezat pe imaginaюia creatoare a oamenilor, aceleaєi deportгri pentru toюi cei care nu pot fi оndepгrtaюi prin crimг sau cгrora nu li se poate, pur єi simplu, cumpгra tгcerea. Totul seamгnг mai degrabг cu o teribilг memorie artificialг, maleabilг, instalatг confortabil оn оntunericul minюilor noastre, gata оn orice clipг sг-єi schimbe forma, sг se transforme оntr-o altг structurг rudimentarг, imediat ce arєiюa o atinge. Mг tem pentru forma lucrurilor, pentru forma care ar putea prinde contur dupг оntвlnirea cu Ciuma lui O’Neill. Cu adevгrat mг tem, fiindcг arєiюa este mare!

Fintan Craig Doheny

Fie ca lespedea de mormвnt a iadului sг-i fie pe veci culcuє!

— Vechi blestem irlandez

Era un Ford englezesc obiєnuit, de culoare gri, cu volanul pe dreapta. Оn Irlanda, modelul acesta fusese parcг realizat оn respectul legilor economiei spartane. John Roe O’Neill avea sг-єi aminteascг mereu braюul drept al єoferului оn mвneca puloverului maron, aєezat relaxat pe marginea ferestrei deschise a maєinii, оn lumina filtratг de dupг-amiazг a Dublinului. Un fragment condesat de coєmar, оngheюat оn amintire, care face ca tot restul lucrurilor оnconjurгtoare sг disparг — doar maєina єi braюul acela...

Alюi cвюiva supravieюuitori, martori єi ei ai momentului, au comentat despre urma unei izbituri оn aripa din faюг stвnga a Fordului. Locul, spuneau ei, оncepuse sг rugineascг.

Vorbind de pe patul de spital, unul din martori a spus:

— Maєina era veche, o rablг єi chiar оmi aduc aminte cг m-am gвndit atunci cг cineva s-ar putea rгni dacг, din greєealг, s-ar atinge de tabla aia spartг.

Doi dintre cei care оєi aminteau cг au vгzut maєina pe cвnd aceasta tocmai pгrгsea Lower Leeson Street оl cunoєteau din vedere pe єofer, de pe vremea cвnd omul оncг mai purta uniforma de poєtaє. Оl chema Francis Blay єi era pensionar al serviciului poєtal, dar lucra cu jumгtate de normг ca paznic la un єantier de construcюii din Dun Laoghaire. Оn fiecare miercuri, Blay pleca devreme de la lucru aєa оncвt sг aibг suficient timp pentru a face unele cumpгrгturi єi apoi sг-єi ia soюia, pe Tessie, de la serviciu. O dimineaюг pe sгptгmвnг, tot miercurea, Tessie fгcea pe secretara la o agenюie de pariuri de pe King Street. Restul zilei, femeia оl petrecea cu sora ei vгduvг. Aceasta locuia оn ceea ce fusese odatг mica clгdire de la poarta de intrare a oraєului, acum reamenajatг єi care „era doar la cвteva minute” de la drumul spre muncг al lui Blay, оn Dun Laoghaire.

Era o zi de miercuri. Miercuri, 20 mai. Blay se оndrepta spre locul de unde trebuia s-o ia pe Tessie.

Uєa din stвnga, deєi pгrea neatinsг de accidentul care boюise aripa, avea totuєi nevoie de o оnvвrtiturг bunг de sвrmг оn jurul mвnerului pentru a o юine оnchisг, dar zdrгngгnea ori de cвte ori maєina nimerea vreo groapг.

— Am auzit-o hodorogind cвnd a dat colюul оn St.Stephen's Green South, a declarat un martor. Numai din mila lui Dumnezeu marele nu eram єi eu la colюul cu Grafton Street cвnd s-a оntвmplat nenorocirea.

Blay a fгcut dreapta, a ieєit din St.Stephen's Green South, a intrat pe St.Stephen's Green West єi, юinвnd mereu stвnga, s-a оndreptat spre Grafton Street. Erau єi rute mai bune pentru a ajunge la locul de unde o lua de obicei pe Tessie, dar acesta era „drumul lui” din totdeauna.

— Оi plгcea sг vadг oamenii, a explicat Tessie. Dumnezeu sг-1 odihneascг! Asta spunea cг-i lipseєte cel mai mult de cвnd se pensionase din serviciul poєtal — oamenii.

Blay, puюintel la trup єi ridat la faюг, avea aspectul acela cadaveric, atвt de comun printre celюii оn vвrstг din sudul Irlandei. Purta o pгlгrie soioasг maron, оn exact aceeaєi nuanюг cu pulovгrul lui peticit єi conducea maєina cu detaєarea rгbdгtoare a celui ce a fгcut de nenumгrate ori acelaєi drum. Si dacг cineva l-ar fi оntrebat care este adevгrul adevгrat, ar fi rгspuns cг lui chiar оi plгcea sг fie оn mijlocul unui trafic intens, care sг-i facг drumul mai оncet.

Fusese frig єi umed mai toatг primгvara єi, deєi era оncг оnnorat, pгtura de nori se subюiase єi se simюea cг vremea se va оmbunгtгюi. Numai cвюiva pietoni mai purtau cu ei umbrelele. Copacii de pe St.Stephen's Green, la dreapta lui Blay, erau plini de frunze.

Оn timp ce Fordul оnainta centimetru cu centimetru оn traficul congestionat al strгzii, de la o fereastrг, fa al patrulea etaj al clгdirii Societгюii de Film Irlandeze, privea un bгrbat, dвnd satisfгcut din cap.

Exact la timp!

Fordul lui Blay fusese selecюionat tocmai datoritг punctualitгюii stгpвnului lui, miercuri de miercuri. Pe lвngг asta, a mai atвrnat оn balanюг si faptul cг Blay nu-l parca niciodatг оn faюa casei de pe Davitt Road, unde locuia оmpreunг cu nevastг-sa. Оl lгsa оntotdeauna mai оncolo, pe strada principalг, lвngг un gard viu de care te puteai apropia uєor, venind din spate pe o cгrare ascunsг vederii de un camion. Acesta fusese parcat оn acelaєi loc єi оn seara precedentг. Toюi vecinii оl vгzuserг, dar nici unul dintre ei nu dгduse vreo importanюг faptului la momentul respectiv.

—Mereu sunt parcate camioane оn locul acela, a spus cineva. De unde era sг єtim noi?

Cel care privea de la fereastra clгdirii Societгюii de Film avea multe nume, dar de nгscut se nгscuse ca Joseph Leo Herity. Era un bгrbat mic de staturг, solid єi cгrnos, cu o faюг lungг, subюire єi palidг, aproape transparentг. Оєi pieptгna pгrul blond pe spate, drept єi lung pвnг aproape de guler. Ochii оngropaюi оn orbite erau cгprui deschis, iar din nasul borcгnat cu nгri proeminente ieєeau fire aspre de pгr.

Din punctul lui de observaюie de la etajul patru, Herity cuprindea cu privirea оntreaga scenг a dramei pe care el оnsuєi avea s-o declanєeze. Peste drum, copacii оnalюi ai parcului formau un perete de vegetaюie ce оnchidea оn el fluxul de maєini єi pietoni. Statuia lui Robert Emmet trona оn faюa clгdirii, iar оn stвnga ei se putea desluєi plгcuюa оn negru єi alb a unui WC public. Fordul lui Blay se oprise єi el, odatг cu traficul, chiar оn stвnga ferestrei lui Herity. Un autobuz turistic alb cu dungi late albastre єi roєii copleєea cu mгrimea lui Fordul lвngг care staюiona. Gazele de eєapament se simюeau dens pвnг la etajul patru.

Herity mai verificг o datг numгrul de оnmatriculare al maєinii lui Blay, aєa ca sг se asigure. DA — JIA — 5028 єi mai era єi aripa dreaptг boюitг de accident.

Єirul lung de vehicule оncepu sг avanseze оncet, apoi se opri din nou.

Herity privi scurt spre stвnga, la colюul cu Grafton Street. Putea desluєi firma Lumii Jucгriilor єi a Societгюii Permanente Irlandeze la parterul clгdirii оn cгrгmidг roєie care avea sг fie curвnd preluatг de Banca Ulsterului. Fuseserг unele slabe proteste cu privire la asta, chiar єi un marє amгrвt cu cвteva pancarte, dar totul se stinsese repede. Banca Ulsterului avea prieteni puternici оn guvern.

Barney єi єleahta lui, gвndi Herity. Cred ei cг noi nici habar n-avem de matrapazlвcurile lor pentru a face pace cu bгieюii din Ulster!

Fordul lui Blay se tвrо оncг cвюiva centimetri оnspre colюul strгzii, dar se opri din nou. Circulaюia de pietoni era foarte intensг la intersecюia dintre strгzile Grafton єi St.Stephen's Green.

Un individ chel, оmbrгcat оntr-un costum bleumarin, se oprise chiar sub fereastra la care stгtea Herity єi privea atent afiєele cinematografice. Doi tineri, оmpingвndu-єi de ghidon bicicletele, оєi fгcurг loc pe lвngг chelios.

Traficul era оncг oprit.

Herity privi оn jos la acoperiєul maєinii lui Blay ce arгta obiєnuitг єi nevinovatг, atвt de nevinovatг! El оnsuєi fusese unul din cei doi care s-au furiєat оn spatele camionului acoperit de rouг, aflat оn imediata apropiere a locului unde Blay оєi parcase maєina cu o noapte оnainte. Оn mвinile lui Herity se gгsea pachetul cu plastilina pe care au lipit-o ca pe o bucatг informг de muєchi murdar pe burta maєinii lui Blay. Оn inima pachetului era un minuscul radio-receptor, iar transmiюгtorul se afla chiar оn faюa lui Herity, pe pervazul ferestrei: un mic paralelipiped de metal negru care avea o antenг de sвrmг subюire єi douг butoane — unul galben, celгlalt roєu. Galbenul arma, roєul transmitea.

Herity aruncг o privire scurtг ceasului — trecuserг deja cinci minute peste Ora Zero. Nu era vina lui Blay. Afurisitul de trafic era de vinг.

— Оюi poюi potrivi ceasul dupг Blay, spusese conducгtorul echipei de recrutare. Moєul гsta afurisit ar putea foarte bine conduce єi un tren.

— Ce afinitгюi politice are? a оntrebat Greaves.

— Da’ cui оi pasг de afinitгюile lui politice? interveni Herity. Este perfect pentru ce ne trebuie nouг єi va muri pentru o cauzг mгreaюг.

Strada va fi plinг de oameni, a spus Greaves. Єi vor fi turiєti, fгrг doar єi poate; la vremea asta e plin de englezi.

— Noi i-am avertizat sг-i opreascг pe bгieюii din Ulster, a replicat Herity. Greaves гsta se comportг cвteodatг ca o babг plвngгcioasг! Єtiu ei la ce trebuie sг se aєtepte din partea noastrг, dacг nu ne ascultг.

Єi totul a fost hotгrвt єi pus la punct atunci, pe loc. Iar acum, maєina lui Blay se tвra centimetru cu centimetru оnspre masa de pietoni de la colюul cu Grafton Street, pietoni оntre care se amestecaserг єi posibilii turiєti.

John Roe O’Neill, nevasta lui, Mary єi gemenii lor, оn vвrstг de cinci ani, Kevin єi Mairead, ar fi putut fi clasificaюi єi ei drept turiєti, deєi John se aєtepta sг rгmвnг оn Irlanda vreo єase luni pentru a-єi isprгvi lucrarea datoritг cгreia se afla acolo cu o bursг din partea Fundaюiei Pastermorn din New Haven, Connecticut.

„Privire de ansamblu asupra cercetгrii genetice la irlandezi”.

Оncг mai credea cг titlul era un pic pompos, dar, oricum, el nu era decвt un pretext. Adevгratul studiu trebuia fгcut atвt pentru a determina societatea romano-catolicг a Irlandei sг accepte o nouг viziune asupra geneticii, cвt єi pentru a analiza dacг aceastг societate prezintг un oarecare potenюial pentru a face faюг noii explozii informaюionale din biologia molecularг.

Оn dimineaюa aceea de miercuri, proiectul studiului оl preocupa mult, dar avea de fгcut o seamг de alte pregгtiri єi acestea оl solicitau оn egalг mгsurг. La loc prioritar pe lista de trebuinюe imediate era transferarea unor fonduri din America la Allied Irish Bank. Mary voia sг cumpere niєte pulovere „ca serile sг nu-i prindг frigul pe гєtia micii”

— Uitг-te la tine, o necгji John оn timp ce ieєeau din Hotelul Sherboume єi se amestecau оn vвltoarea de turiєti єi oameni de afaceri de pe stradг. Doar de patru zile eєti оn Irlanda єi-ai єi оnceput sг vorbeєti ca cei de pe aici.

— Єi de ce nu? оntrebг ea. Ambele mele bunici s-au nгscut la Limerick.

Izbucnirг оn rвs, atrгgвnd atenюia unor trecгtori care le aruncarг niєte priviri curioase. Copiii trгgeau de fusta lui Mary, nerгbdгtori sг meargг la cumpгrгturi.

Lui John i se pгrea cг Irlanda оi prieєte lui Mary. Femeia avea un ten palid єi alb єi ochii foarte albaєtri. Pгrul negru ca pana corbului — pгr spaniol, cum оl numea familia ei — оi оncadra faюa mai degrabг rotundг Un chip drгgгlaє. Piele єi trгsгturi de irlandezг sadea. Se aplecг s-o sгrute оnainte de a se despгrюi de ei. Gestul lui o fгcu sг roєeascг, dar, mulюumitг de manifestarea de afecюiune, оi zвmbi cald.

John o pomi grгbit, fredonвnd оncetiєor, amuzat de el оnsuєi cвnd recunoscu melodia: “Oh, ce dimineaюг minunatг!”

Programarea lui de miercuri pentru “transferul de valutг” era stabilitг la ora douг dupг-amiazг, la Allied Irish Bank, pe colюul strгzilor Grafton єi Chatham. Chiar la intrarea оn bancг era o plгcuюг cu litere albe pe fond negru: “Pentru clienюii fгrг cont оn banca noastrг — la etaj!” Un om de pazг оn uniformг оl conduse pe scгri pвnг оn faюa biroului directorului bгncii. Charles Mulrain, un tip mic de staturг єi nervos, cu pгrul de culoarea paiului єi ochii de un albastru spгlгcit оn spatele ochelarilor cu rame de aur, avea obiceiul sг-єi atingг tot timpul colюurile buzelor cu arгtгtorul, mai оntвi colюul din stвnga, apoi pe cel din dreapta, dupг care sг-єi єteargг, cu o scuturare de mвnг de sus оn jos, cravata de culoare оnchisг. Fгcu o glumг nesгratг despre biroul lui de la etajul оntвi — “ceea ce dumneavoastrг, americanii, numiюi al doilea etaj.”

— Confuzia nu dureazг decвt pвnг cвnd te edifici, оl asigurг John.

— Ei bine..., o atingere grгbitг mai оntвi a buzelor, apoi a cravatei. Cred cг оnюelegeюi cг noi facem, de obicei, acest fel de tranzacюii la filiala noastrг centralг, dar...

— Atunci cвnd am sunat la telefon, m-au asigurat cг...

—... cг o putem face ca o facilitate pentru client, spuse Mulrain. Ridicг un dosar de pe birou, se uitг оnгuntru єi dгdu din cap. Da, aceastг sumг... Dacг vreюi sг vг faceюi comod aici оn birou... Eu mг duc sг aranjez formalitгюile necesare єi mг оntorc imediat.

Mulrain ieєi, aruncвndu-i lui John un zвmbet anchilozat din uєг. Rгmas singur, John merse la fereastrг, dгdu la o parte perdeaua grea de dantelг єi privi jos оn strada Grafton. Trotuarele erau pline de oameni pвnг la intrarea cu boltг оn St.Stephen's Green, care se deschidea la douг blocuri distanюг оn susul strгzii. Traficul auto, оntr-un singur sens, pe douг єiruri, umplea carosabilul, abia tвrвndu-se. Un tip оmbrгcat оn alb curгюa parapetul de la acoperiєul centrului comercial, aflat vis-a-vis, оn diagonalг faюг de bancг, iar silueta lui, agitвnd o perie cu coadг lungг, era perfect profilatг pe fondul unui єir de coєuri de fum de pe acoperiє.

Aruncвnd o privire cгtre uєa оnchisг a biroului directorial, John se оntrebг оn gвnd cam cвt va mai оntвrzia Mulrain. Aici totul era aєa de оnfiorгtor de formal. John оєi privi ceasul. Mary єi copiii trebuiau sг soseascг оn cвteva minute. Plгnuiserг sг ia ceaiul undeva, apoi John va merge pe jos pe strada Grafton spre Trinity College unde-єi va оncepe lucrul la bibliotecг — adevгratul debut al lucrгrii sale.

Mult mai tвrziu, John avea sг priveascг оnapoi cu ochii minюii la aceste cвteva minute petrecute la fereastra de la “etajul оntвi” a biroului directorului bгncii єi sг reflecteze la cum o cu totul altг оnєiruire de оntвmplгri fusese pusг fгrг єtirea lui оn miєcare, implacabilг ca imaginile unui film, care, cadru cu cadru, se succedau inexorabil, fгrг ca cineva sг mai poatг schimba vreodatг ordinea lor. Totul se concentra оn jurul vechiturii lui Francis Blay єi a unui mic transmiюгtor VHF din mвinile unui om hotгrвt, aflat la o fereastrг deschisг ce dгdea оn intersecюia unde strada Grafton оntвlneєte St.Stephen's Green.

Blay, rгbdгtor ca оntotdeauna, avansa оncet odatг cu traficul. Herity, de la fereastra lui cu vedere de ansamblu, apгsг butonul de armare al transmiюгtorului, asigurвndu-se cг antena spвnzura afarг peste pervaz.

Pe mгsurг ce se apropia de colюul strгzii Grafton, mulюimea pietonilor оl forюг pe Blay sг opreascг єi, din aceastг cauzг, pierdu verdele pentru a putea face colюul. Auzi cum motorul diesel greu al autobuzului turistic eliberat de trafic cвєtigг vitezг єi-1 dubleazг pe dreapta. Pe clгdirea din stвnga lui erau ridicate schele sprijinite de zidul aspru, iar un panou cu litere albe pe fond roєu se оnгlюa deasupra construcюiei оncг nefinisate. Aceastг clгdire este renovatг de G.Tottenham Sons, Ltd. Blay privi spre dreapta єi remarcг reclama оnaltг, albastru pe alb a restaurantului Prestige, simюind un ghem de foame оn stomac. Pietonii se strвnserг оntr-o insuliюг vie lвngг maєina lui — o mulюime de oameni care aєteptau sг traverseze spre StStephen's Green, iar alюii luptвndu-se sг-єi croiascг drum printre maєinile oprite pe Grafton єi care blocau trecerea lui Blay Masa de trecгtori era foarte densг оn jurul lui Blay, urni mergвnd оntr-un sens, alюii оn sens opus. O femeie оmbrгcatг оntr-un taior de tweed maroniu, cu un pachet alb sub braю єi юinвnd cu ambele mвini doi copii mici, ezitг оn dreapta maєinii lui Blay, оn timp ce cгuta un spaюiu de trecere printre oamenii care o оnconjurau din toate direcюiile.

John Roe O’Neill, de la fereastra biroului directorului bгncii, o recunoscu pe Mary. Ceea ce оi atrгsese mai оntвi atenюia fusese taiorul familiar єi felul оn care femeia оєi юinea capul, cu coiful ei de pгr lucios, negru ca pana corbului. Zвmbi. Gemenii erau ascunєi vederii lui de peretele de adulюi care treceau grгbiюi оn jur, dar оєi putea da seama, din poziюia lui Mary, cг оi юinea de mвnг pe amвndoi. O scurtг spгrturг оn zidul de oameni оi descoperi privirii creєtetul capului lui Revin єi o parte din vechiul Ford cu braюul єoferului оmbrгcat оn pulover maron. aєezat pe rama ferestrei.

Unde dracu o fi directorul гla? se оntrebг iritat John. Mary o sг fie aici dintr-un minut оn altul.

Lгsг sг cadг la loc perdeaua grea de dantelг єi mai privi o datг la ceas

Herity, la fereastra deschisг de la etajul patru, dгdu din nou din cap, aprobвndu-se pe el оnsuєi, fгcu un pas оndгrгt єi acюiona butonul roєu al transmiюгtorului.

Maєina explodг sfвєiatг оn bucгюele de jos оn sus, chiar sub picioarele lui Blay, pe care оl proiectг afarг оmpreunг cu o mare bucatг din tavanul Fordului. Corpul lui se zdrobi єi se оmprгєtie dezmembrat. O fracюiune latг din metalul capotei zburг prin aer, fгcвnd un arc lent єi se izbi de acoperiєul clгdirii Societгюii Permanente Irlandeze, demolвnd coєurile de fum єi spгrgвnd юiglele.

Nu fusese o bombг de putere mare, dacг o comparai cu altele, dar fusese plasatг de experюi. Maєina se transformase оntr-un morman de fragmente de metal єi sticlг — o minge de foc portocalie, asezonatг cu aєchii ucigгtoare. O secюiune a capotei o decapitг pe Mary O’Neill. Gemenii devenirг o parte a bгltoacei de sвnge proiectatг оn gardul de fier de peste drum ce mгrginea St.Stephen's Green. Corpurile lor au fost uєor de identificat mai tвrziu, deoarece ei erau singurii copii de acea vвrstг din mulюimea devenitг victimг.

Herity nu pierdu timp sг-єi admire de la fereastrг opera; zgomotul оi spunea tot ce trebuia sг єtie. Bгgг transmiюгtorul оntr-un rucsac kaki mic єi uzat, mai оndesг un pulover vechi, galben, peste, strвnse єiretul de la gura sacului єi єi-l aruncг pe umгr. Pгrгsi clгdirea prin spate, satisfгcut єi vesel nevoie mare. Barney єi єleahta lui vor primi mesajul!

John O’Neill ridicг privirea de pe ceas chiar la timp pentru a vedea mingea de foc cum o оnvгluie pe Mary. Pe el 1-a salvat de sticla geamului doar perdeaua grea de dantelг, care oprise toate cioburile, cu excepюia unuia singur. Acesta оi tгie puюin pielea capului prin pгr. Оmpins de єoc єi pierzвndu-єi echilibrul, cгzu pe spate єi se izbi de un birou. O clipг fu inconєtient, dar se trezi repede єi se ridicг оn genunchi, exact оn momentul Оn care оn birou intra grгbit єi strigвnd directorul bгncii;

— Doamne, Dumnezeule, ce-a fost asta?

John se оmpletici, ridicвndu-se pвnг la urmг оn picioare, respingвnd atвt оntrebarea cвt єi rгspunsul care оi umblau prin cap ca un reflex dupг єoc. Trecu pe lвngг director, dвndu-1 la o parte єi se repezi afarг pe uєг. Mintea lui era оncг pradг єocului, dar trupul оєi gгsi singur drumul оn jos pe scгri. Lovi cu umгrul o femeie єi o оmpinse la perete, iar el ieєi оn stradг unde se lгsг purtat de mulюimea ce se оnghesuia spre zona exploziei. Era un miros puternic de metal ars оn aer єi se auzeau urlete de durere єi strigгte de groazг.

Nu trecurг nici cвteva secunde єi John fu oprit оmpreunг cu alюi curioєi de cordonul de poliюiєti єi voluntari care protejau zona incidentului de intruєi. John оncercг sг-єi facг loc cu coatele.

— Soюia mea! urlг el. Am vгzut-o. Era acolo. Soюia mea єi copiii noєtri!

Un poliюist оl apucг de ambele braюe єi-1 оntoarse cu spatele, blocвndu-i vederea spre zona de stradг pe care stгteau оmprгєtiate bucгюile de carne sfвrtecatг єi sвngerвndг.

Gemetele rгniюilor, strigгtele disperate de ajutor єi юipetele de oroare оl aduserг pe John оntr-o stare de furie oarbг. Mary are nevoie de minei Se luptг sг scape din braюele poliюistului.

Mary! Era chiar оn faюa...

Vin ambulanюele, domnule! Se va acorda imediat ajutor! Trebuie sг vг liniєtiюi. Acum nu puteюi trece.

O femeie, la stвnga lui John, spuse:

— Lгsaюi-mг sг trec. Sunt asistentг medicalг.

Vocea ei, mai mult decвt cuvintele poliюistului, оl liniєti. Oamenii ajutau. Era chiar єi o asistentг medicalг.

— Vor curгюa imediat locul, domnule, spuse poliюistul. Vocea lui era enervant, оnnebunitor de calmг. Aveюi o tгieturг urвtг la cap. Haideюi sг vг ajut sг ajungeюi acolo unde sunt ambulanюele.

John оi permise poliюistului sг-l conducг. Printr-o spгrturг оn masa de oameni, vгzu priviri curioase єi auzi voci la dreapta lui ooind єi chemвndu-l pe Dumnezeu sг “vadг ce prгpгd” era acolo. Glasuri оnspгimвntate povesteau despre lucruri pe care John nu voia sг le vadг. Dar, de єtiut, єtia! Vгzuse, doar, fragmentele de imagini pe lвngг poliюistul care оl ajuta sг ajungг la un spaюiu liber lвngг gardul parcului.

— Aєa, uєurel, domnule, spuse poliюistul. O sг vinг imediat cineva sг aibг grijг de dumneavoastrг. Apoi adresвndu-se cuiva nevгzut: Cred cг a fost lovit de un fragment volant. Sвngerarea pare a se fi oprit.

John stгtea sprijinit cu spatele de un zid zgвriat de cгrгmidг, din care, оn urma exploziei, оncг se mai ridica praful. Sub picioare simюea scвrювind sticla spartг. Printr-o deschidere оn masa de privitori se vedea un fragment din mгcelul оnsвngerat de la colюul strгzii, oameni care se miєcau єi se aplecau peste carnea sfвrtecatг. I se pгru cг recunoaєte haina lui Mary оn spatele unui preot оngenunchiat. Undeva оn el exista chiar o оnюelegere a ceea ce vedea. Dar mintea lui rгmвnea оngheюatг, rigid оnchisг оntre niєte limite. Dacг єi-ar fi dat drumul sг gвndeascг liber; atunci evenimentele ar fi curs — timpul єi-ar fi reluat mersul... — un timp fгrг Mary єi fгrг copii. Era ca єi cum un grгunte minuscul de luciditate se pгstrase intact оn interiorul lui, un grгunte minuscul ca o piatrг preюioasг, care оnюelegea, care єtia..., dar nimic altceva nu putea fi lгsat sг miєte.

O mвnг оi atinse braюul.

Ca un curent electric. Юipгtul erupse din el — agonizant, purtвndu-єi ecoul оn josul strгzii, fгcвnd oamenii sг se rгsuceascг pe cгlcвie pentru a se holba la el. Flashul unui fotografii orbi pentru o secundг, amuюind юipгtul, dar el оncг оl mai auzea hгulind оn capul lui. Era mai mult decвt un urlet primordial. Venea de undeva, dintr-o zonг mult mai adвncг, mai adвncг decвt bгnuise el vreodatг, o zonг pe care nici nu o cunoscuse pвnг atunci єi оmpotriva cгreia nu avea protecюie. Doi оnsoюitori de ambulanюг, оmbrгcaюi оn alb, оl apucarг de braюe. Оєi simюi haina trasг de pe el, cгmaєa sfвєiatг. Un ac de seringг оl оnюepг оn braю. Оl duserг grгbiюi la ambulanюг, оl urcarг оnгuntru єi simюi o ameюealг copleєitoare mгturвndu-i memoria єi оnvгluindu-i mintea.

Mult timp dupг, memoria lui refuzг sг reproducг acele minute de єoc. Оєi amintea mica maєinг, braюul maron de pe fereastrг, dar altceva nimic. Єtia cг vгzuse ceea ce vгzuse: explozia, moartea! Conєtientizarea intelectualг se certa cu faptele. Eram la geam doar, trebuie sг fi vгzut explozia! Dar particularitгюile, faptele stгteau ascunse оn spatele unui ecran pe care el nu-l putea strгpunge, оngheюate оn interiorul lui єi cerвnd sг se acюioneze cumva, altfel lucrul acela teribil va muєca оn el єi-l va aneantiza.

Disperarea єi durerea fac casг mai bunг cu sufletul celtic decвt bucuria єi sentimentul victoriei. Orice bucurie celticг оєi are partea ei de suferinюг. Єi orice victorie duce inevitabil la disperare.

— Fintan Graig Dohetry

Stephen Browder citi despre atentatul cu bombe din Grafton Street, оn timp ce stгtea pe iarbг оn curtea Єcolii de medicinг a Colegiului Universitar din Cork. Fiindcг era deja оn anul trei de studii, Browder оnvгюase suficient ce era aceea rutinг єcolarг pentru a-єi оngгdui o orг bunг de pauzг la prвnz єi posibilitatea de a-єi trage puюin sufletul оntre orele de curs. Alesese acest loc pertru a-єi mвnca sandviєurile, deoarece unele dintre elevele cursului de surori medicale veneau єi ele tot aici, iar, printre ele, se afla de cele mai multe ori єi Kathleen O'Gara.

Ziua caldг adusese multг lume оn curte. Toюi preferau verdele ierbii monstruozitгюii gotice din piatrг rece — єcoala lor de medicinг, care pгrea a fi mult mai potrivitг ca оnchisoare — menire pe care o єi avusese pentru o vreme — decвt pentru desfгєurarea unei activitгюi moderne, de studiu єtiinюific.

Examiner, ziarul local pe care tocmai оl юinea оn mвnг, nu era decвt un pretext, dar privirea оi fusese furatг de imaginea ineditг a unui bгrbat urlвnd— “Turist american оєi pierde familia оn atentat” — єi citi povestea dвnd din cap, din cвnd оn cвnd, impresionat de grozгvia оntвmplгrii.

Atenюia pe care i-o acorda Browder lui Kathleen O'Gara nu trecuse neobservatг printre elevele de la Єcoala de asistente medicale. Fetele o necгjeau mereu pentru asta.

— Uite-l, Katie, hai cг-юi оmprumut eu batista mea s-o laєi sг cadг ca din greєealг оn faюa lui.

Kate roєea, dar nu se putea abюine sг nu se uite la Browder, aєezat pe iarbг la o oarecare distanюг de ea.

Stephen era un tвnгr slгbгnog єi stвngaci, cu pгrul blond ca nisipul єi ochi albaєtri aєezaюi distanюat pe faюa lui deschisг. Оntreaga lui fiinюг promitea celui care оl privea cг va deveni negreєit un demn reprezentant al categoriei aceleia speciale de medici de cabinet cu umerii aduєi єi care inspirг deplinг оncredere atunci cвnd statura lor оnaltг se apleacг peste pacient cu bunгtate єi competenюг. Lui Kate оi plгcea aerul de permanentг оngвndurare, pe care оl vedea la el. Sfiiciunea de acum avea sг se transforme fгrг greє оntr-o condescendenюг blвndг єi Оntr-o austeritate moderatг, оn perfect acord cu trгsгturile fin modelate ale feюei lui.

Browder ridicг ochii de pe ziar єi-i оntвlni pe cei ai lui Kate. Оntoarse apoi privirea repede оn altг parte. De douг sгptгmвni оncheiate tot оncerca sг-єi adune curajul єi sг gгseascг o cale de-a o invita sг iasг undeva cu el. Iar acum se certa singur оn gвnd cг nu reuєise sг-i zвmbeascг atunci cвnd fata оi prinsese privirea.

Nu putea sг explice exact de ce fata asta оl atrгgea atвt. Avea o siluetг tinereascг, un pic оn genul bondoc, dar care arгta foarte bine. Pielea ei era dintre cele ce lasг vederii viniєoare subюiri єi dг un aspect de piersicг tenului. Pгrul — pгrul, ei, da!, era de un frumos castaniu roєcat, parte a moєtenirii vikinge, iar ochii cгprui оnchis erau aєezaюi adвnc оn orbite sub o frunte latг. Aflase cг era o elevг bunг, inteligentг єi veselг єi auzise єi pe alte colege de-ale ei spunвnd:

— Nu-i ceea ce se cheamг o frumuseюe, dar e suficient de drгguюг pentru a-єi gгsi uєor un soю.

E frumoasг оn felul ei aparte, gвndi el.

O privi din nou єi din nou ochii lor se оntвlnirг. Ea zвmbi, iar el se strгdui sг-i оntoarcг zвmbetul оnainte ca legгtura dintre ei sг se destrame. Inima оi bгtea cu repeziciune єi se aplecг peste ziar pentru a-єi oferi un moment de gвndire. Imaginea omului care urla se holba la el din paginг, dвndu-i fiori reci pe єira spinгrii. Bietul de el, оєi pierduse оntreaga familie оn explozie — soюia єi cei doi copii. Pentru o clipг, lui Browder nu-i fu greu sг se imagineze pe el оnsuєi cгsгtorit — єi cu copii, bineоnюeles — cu Kate O'Gara. Єi, apoi, cг-i pierde оn felul acesta. Pe toюi. Aєa, pe neaєteptate. Tot ceea ce-l fгcuse pe Stephen Browder sг-єi aleagг profesia de medic se revolta acum оmpotriva acelui atentat.

Oare existг ceva pe lume care sг merite asta?

Chiar reunificarea оntregii Irlande, pentru care se ruga оn mod solemn оn zilele de sгrbгtoare — putea aceastг reunificare sг justifice un astfel de act?

Cei de la Examiner relatau cг o ramurг a Armatei de Eliberare Irlandeze - IRA -, Provoєii, revendicau atentatul. Unul dintre colegii lui, єi el student la medicinг, fгcea explozive pentru ei. Simpatiile corpului universitar nu erau greu de intuit. Toюi voiau ca britanicii sг plece.

Дата добавления: 2015-11-13