Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АрхитектураБиологияГеографияДругоеИностранные языки
ИнформатикаИсторияКультураЛитератураМатематика
МедицинаМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогика
ПолитикаПравоПрограммированиеПсихологияРелигия
СоциологияСпортСтроительствоФизикаФилософия
ФинансыХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника

Fintan Craig Doheny 21 страница

Fintan Craig Doheny 10 страница | Fintan Craig Doheny 11 страница | Fintan Craig Doheny 12 страница | Fintan Craig Doheny 13 страница | Fintan Craig Doheny 14 страница | Fintan Craig Doheny 15 страница | Fintan Craig Doheny 16 страница | Fintan Craig Doheny 17 страница | Fintan Craig Doheny 18 страница | Fintan Craig Doheny 19 страница |


Читайте также:
  1. 1 страница
  2. 1 страница
  3. 1 страница
  4. 1 страница
  5. 1 страница
  6. 1 страница
  7. 1 страница

Оn timp ce Murphey se opri єi se оntoarse sг-l priveascг, Herity o luг cu paєi grгbiюi spre deal. Cei doi bгrbaюi se оndreptarг spre staul, fiecare pe alt drum.

John оi urmг pe ceilalюi pвnг оn casг. Ce avea oare Herity de gвnd? Doar nu-i venise aєa deodatг gust de porc. Altceva trebuia sг fie.

Gannon era deja ocupat la bucгtгrie, ajutat de preot, atunci cвnd intrг John. Era cald оnгuntru dupг rгcoarea de afarг. Pe masг era un binoclu militar cu braюe lungi.

— I-am dat binoclul meu pгrintelui Michael, spuse Gannon. Wick єi 1-a adus pe-al lui cu el cвnd a venit din Cork єi nu avem nevoie de douг.

Pгrintele oftг:

— E un adevгr trist, John, dar cu cвt suntem оn stare sг vedem mai departe, cu atвt suntem mai оn siguranюг.

Gannon gгsise pe undeva un rucsac mic galben cu albastru, care avea o bretea cвrpitг. Puse оnгuntru cвteva felii bune de pвine prгjitг єi оntre ele, оn spaюiul creat, niєte ouг proaspete.

— Aveюi aici єi un borcan cu peltea єi niєte slгninг. Am lгsat loc deasupra pentru bucata de porc pe care o s-o aducг Wick.

— Eєti un om cumsecade, domnule Gannon, spuse pгrintele Michael. Gannon dгdu tгcut din cap єi se оntoarse spre John:

— Domnule O'Donnell, am sг mг rog din nou sг ajungi cu bine la Killaloe єi sг ne ajuюi. Ai venit de peste mгri єi югri, atunci cвnd nouг ne era mai greu. N-aє vrea sг-юi faci idei greєite despre noi єi nici n-aє vrea sг crezi cг nu apreciem gestul dumitale.

Pгrintele Michael оєi fгcu de lucru cu aranjamentul alimentelor оn rucsac, fгrг sг priveascг nici la Gannon, nici la John.

— Am vorbit azi dimineaюг cu domnul Herity, continuг Gannon, єi acum оnюeleg mai bine ce este cu voi. Mi-a povestit cвt de rгu s-au purtat Bгieюii Plгjii cu dumneata. Am оnюeles єi cг cei din armatг se ceartг din cauza modului cum ai fost оntвmpinat, fiindcг Irlanda are acum mare nevoie de oameni inteligenюi ca dumneata. Eu bгnuiesc cг Herity este trimis sг se asigure cг ajungi cu bine la Killaloe. E un om dur, dar sunt momente cвnd astfel de oameni sunt necesari.

John оєi frecг юepii din barbг, gвndindu-se cum ar trebui sг rгspundг acestei izbucniri pline de pedanterie.

Tocmai atunci intrarг Herity єi Murphey. Herity оєi purta deja rucsacul pe umгrul stвng, єi mitraliera sprijinitг ca un copil adormit pe braюul drept.

— Porcul a єi оnceput sг se оmputг, spuse Murphey.

— La vremea asta a anului are nevoie de gheaюг, spuse Herity. John оi privi pe cei doi, remarcвnd o schimbare subtilг a atitudinii

dintre ei. Era ca єi cum оntre cei doi exista acum o оnюelegere tacitг.

— Avem drum lung de fгcut, spuse Herity. Ar fi bine sг pornim. Se uitг spre preot, care оndesa rucsacul cu mвncare оn rucsacul lui mare, pregгtindu-se sг єi-l punг pe umгr. Cheamг-l pe bгiat, pгrinte єi sг plecгm.

Copilul e binevenit aici. Poatг sг rгmвnг, dacг..., spuse Gannon. Pгrintele Michael scuturг din cap:

Nu! E mai bine sг vinг cu noi.

— Pгrintele s-a legat de copil оn mod deosebit, spuse Herity. Cuvintele lui aveau aerul cг exprimг ceva rгu, ceva necurat. Оn timp ce le pronunюa, gura i se lгюi оntr-un zвmbet urвt.

Tresгrind jignit, preotul оєi luг rucsacul єi-l ocoli pe Herity pentru a ajunge ia uєг. Оl auzirг strigвnd dupг bгiat. John оl urmг, simюindu-se оn mod ciudat stвnjenit de atitudinea lui Herity.

Єi, la urma urmei, ce-mi pasг mie cum se poartг гsta cu preotul? se mirг John оn mintea lui.

Єi continuг sг se mire de propria lui reacюie tot timpul cвt оєi luarг rгmas bun єi strгbгturг aleea care ducea la drumul mare.

Cвnd, dupг o serpentinг, casele rгmase оn urmг nu se mai zгreau, ascunse fiind de copaci, Herity le strigг sг se opreascг. Cerul se luminase єi apгruserг chiar niєte pete rгzleюe de albastru ici єi colo. John privi оnapoi la drumul pe care veniserг, apoi la Herity care scormonea оn rucsacul lui verde, din care scoase un pistol cu юeava scurtг єi o cutie cu muniюie. Pistolul strгlucea de unsoare.

— Acesta este un dar din partea domnului Murphey, spuse Herity. Nu-i decвt un Smith & Wesson cu cinci gloanюe, dar o sг-юi stea bine оn buzunar, John. E mai cuminte sг ai o armг la tine оn vremurile noastre.

John acceptг revolverul, simюind оn palmг rгceala lui uleioasг.

— Pune-l оn buzunarul de la єold єi trage puloverul peste, spuse Herity. Aєa, vezi!

— Murphey юi 1-a dat? оntrebг John. Herity оi dгdu єi cutia cu muniюie.

— Da. Pune єi asta оn buzunar. Erau douг arme de care Gannon nu єtia nimic. Celгlalt era un monstru de Colt, pe care n-ai fi putut sг-l duci cu tine. Atвrna cвt o tonг єi nici nu era prea eficient. Herity оєi aruncг din nou pe umгr rucsacul єi tocmai se pregгtea sг porneascг cвnd se auzi o оmpuєcгturг undeva оn spatele lor.

Pгrintele Michael se roti ca fulgerat pe cгlcвie єi-ar fi єi pornit-o alergвnd spre case, dacг nu l-ar fi oprit Herity cu un gest ferm. Preotul оncerca disperat sг desfacг degetele lui Herity de pe braюul lui:

— S-ar putea sг aibг nevoie de ajutorul nostru, Joseph!

— De ce nu te gвndeєti bine, pгrinte? Care ar putea fi posibilitгюile?

— Doar nu...

— Un alt porc? оntrebг Herity. Le-am dat оnapoi toate armele єi toatг muniюia. Dacг e vorba de un porc, foarte bine! O sг aibe o masг pe cinste disearг, mai ales dacг gгteєte profesorul Gannon. Dacг sunt niєte intruєi cu gвnduri rele, prietenii noєtri sunt bine оnarmaюi. Єi asta a fost оmpuєcгturг de pistol, sг єtii.

Pгrintele Michael privi оnjurai lui pierdut, ascultвnd. Pгdurea din jur era tгcutг, nu se auzea nici mгcar cвntat de pasгre, iar valea de dedesubt, оncг оnveєmвntatг оn ceaюa dimineюii, era scufundatг оntr-o liniєte de оnceput de lume.

— Iar dacг Gannon єi-a pus capгt suferinюelor, tot n-ai sг te rogi pentru sufletul lui, nu? spuse Herity.

— Eєti un om crud, Joseph.

— Mi-au mai spus asta єi alюii mai buni ca dumneata, pгrinte. Herity se оntoarse єi o porni оn sus pe cгrarea care ducea la drum. Haideюi!

Bгiatul tгcut se trase aproape de pгrintele Michael, оl luг de braю єi privi lung dupг Herity.

Fascinat, John urmгrea spectacolul nehotгrвrii preotului, nehotгrвre care, оncet-оncet, se transformг оn resemnare. Preotul оl lгsг pe bгiat sг-l tragг de braю pe urmele lui Herity.

John оєi potrivi paєii dupг ai lor, simюind greutatea pistolului оn buzunarul de la єold. Oare de ce-i dгduse arma aceea? Sг fi fost vorba de оncredere? Sг fi avut Gannon dreptate оn afirmaюiile lui? Primise Herity ordin sг-l escorteze pe John pвnг la laboratorul din Killaloe? Atunci de ce nu spusese nimic despre asta? Єi de ce preotul єi copilul гsta stгteau lipiюi de ei tot drumul?

Odatг ajuns la drumul mare, Herity se opri єi-i aєteptг. Privi spre stвnga unde se deschidea valea, iar drumul fгcea o curbг largг spre o altг trecгtoare strгjuitг de copaci.

John se opri lвngг Herity єi se surprinse copleєit de priveliєte — un peisaj parcг structurat dupг un model anume pentru a uimi privirea — petice de pгmвnt arat єi crвnguri verzi ici, un curs de apг mгrginit de sгlcii plвngгtoare colo, apoi alte cвmpuri оn depгrtare, pвnг la fвєia subюire єi argintie a altui drum ce trecea printr-o altг trecгtoare. Norii la est aveau o tentг uєoarг de roz, ce colora straniu оntregul tablou. Herity spuse:

— Pгmвntul acesta ne юine istoria оn palmг. Aratг cu degetul: Vezi trecгtoarea aia? O'Sullivan Beare єi jalnica lui rгmгєiюг de armatг au trecut pe acolo.

Ceva оn vocea celui care vorbise оl forюг pe John sг perceapг acel pгmвnt aєa cum era el vгzut de Herity — un loc strгbгtut de armate, un loc unde nu demult oameni оn uniforme negre єi kaki[11] fugeau оn noapte оn cгutarea unui refugiu, materializat оntr-o colibг de sгrac. Bunicul Jack McCarthy povestise de nenumгrate ori оntвmplarea, pe care o оncheia оntotdeauna cu cuvintele: “Este soarta irlandezului sг cadг mereu din lac оn puю!”

Pгrintele Michael оl ocoli pe Herity єi-o porni cu pas grгbit pe drumul larg. Bгiatul юopгia lвngг el, sгrind din cвnd оn cвnd sг prindг cвte o frunzг dintr-un ram de deasupra capului.

Herity aєteptг pвnг cвnd cei doi ajunserг la cam o sutг de metri distanюг, apoi оi fгcu semn cu capul lui John s-o porneascг dupг ei.

— E mai cuminte sг pгstrгm un spaюiu оntre noi. Arгtг cu mitraliera cгtre cei doi. Ia priveєte la preotul гla nebun! Vrea sг scoatг din bгiat un alt fгtгlгu asemenea lui. Iar copilul гsta, tot ce viseazг e sг-єi vadг mama оnviatг ca Lazгr din morюi...

Cu colюul ochiului, Herity urmгrea sг vadг dacг cuvintele lui treziserг vreun efect оn John. Dar, nimic. Se gвndi la mesajul pe care оl lгsase lui Wick Murphey pentru ca acesta sг-l trimitг Finn Sadalului prin poєta cгlare. Finn Sadalul, la rвndul lor, o sг facг оn aєa fel оncвt mesajul sг ajungг la Dublin.

L-am convins cг se are deplinг оncredere оn el. O sг-l ducem pe lвngг proprietatea lui McCrae sг vedem cum reacюioneazг. Va оncerca oare sгrгspвndeascг molima? Trimiteюi vorbг lui Liam єi spuneюi-i sг fie atent cвnd trece pe lвngг noi.

Sг vedem ce pгrere o sг aibг Kevin O'Donnell despre acest plan inteligent.

— De ce-l tot faci nebun pe pгrinte? оntrebг John, gвndindu-se la fгptura neagrг єi tгcutг din cгsuюa unde primise hainele. Oare toюi preoюii din Irlanda оnnebuniserг?

— Fiindcг asta e — nebun de legat! spuse Herity. Am un amic. Оl cheamг Liam Cullen. El le spune tuturor preoюilor “Lucanii liturghiilor”. Оi place sг se joace cu cuvintele...

— Cum adicг “lucanii Uturghiilor”? оntrebг John. Ce vrea sг оnsemne..., se оmpiedicг de o piatrг, recгpгtвndu-єi оnsг repede echilibrul.

— Ce, n-ai auzit niciodatг de Monstrul Lucan? Гla care a comandat Atacul Cavaleriei Uєoare? Sг nu-l confunzi cu Patrick Sarsfield, ducele de Lucan, cel care a apгrat Limerick-ul dupг Boyne, atunci cвnd a preluat conducerea cavaleriei irlandeze єi a dus-o оn Franюa la Regele Ludovic, de i-a оnconjurat pe cei din Coldstream Guards оn bгtгlia de la Fountenoy...

— Gвєtele sгlbatice, spuse John.

— Ahhh! Deci єtii! Dar Liam se referг la celгlalt Lucan. Гla care a mвnat patruzeci de mii de югrani irlandezi de pe pгmвnturile lor — cei mai mulюi pentru a-єi gгsi apoi moartea. Єi ce consemneazг istoria britanicг? Doar єase sute de englezi morюi... Єi ai noєtri, care au fost atвt de proєti, оncвt sг urmeze ordinele unui monstru de om!

— Єi ce-are asta de-a face cu preoюii?

— Nu-i auzi cum citeazг din scripturг cвt оi ziulica de mare pвnг ne aduc pe noi la disperare єi distrugere? Supunerea! “Sг mergem оn Valea Morюii”, spune el. “Haideюi! Pгrгsiюi-vг pгmвnturile!,” оndeamnг monstrul iadului. Asta fac, ne оmping pe toюi la sinucidere єi dupг aceea nici nu vor sг se roage pentru sufletele noastre amгrвte. Iar noi, ca niєte miei ascultгtori, noi ne spunem: Arгtaюi-ne un loc unde sг ne sгpгm mormintele! Liam are dreptate — Lucani ai liturghiilor, asta sunt.

John privi spre tufiєurile scunde de la stвnga lui, acolo unde peretele de stвncг era acoperit de pete de licheni. Cвt de atent оl urmгrea Herity! Ce cгuta oare sг vadг cu tot dinadinsul?

— Numai cei ce au forюa sг se lupte meritг lacrimile noastre, spuse Herity. Tu ai forюa єi dorinюa sг lupюi, John?

John оncercг sг оnghitг, dar avea un nod оn gвt:

— Doar mг vezi aici, nu? Nu m-a forюat nimeni sг vin. Ba m-a forюat! gвndi el.

Herity pгru ciudat de miєcat de rгspunsul dat de John. оl bгtu pe umгr:

— Iatг-te aici, оmpreunг cu noi ceilalюi!

Єi de ce eєti aici?

Herity scuturг din cap, conєtient cг trebuia sг-єi imagineze mereu cг acesta era O’Neill - Nebunul оn persoanг. Єi dacг era cu adevгrat O’Neill... Herity оєi impuse sг facг faюг situaюiei, oricare ar fi fost ea.

Bomba pe care noi am fгcut-o i-a ucis copiii єi femeia. Iar el a luptat, a rгspuns, blestemat fie-i sufletul оn iad!

Deodatг Herity оncepu sг fredoneze o melodie, apoi se puse pe cвntat:

“Oh! A mea brunetг Rosaleen!

Nu jeli, nu plвnge darг!

Cгci preoюi plutesc pe-al mгrii verde iarг

Єi-єi poartг paєii prin adвncul lin.”

Se opri єi aruncг o privire cгtre John care mergea alгturi de el. Capul lui chel se profila pe fundalul vгii, iar faюa slabг cu barba юepoasг nu purta nici o expresie оntipгritг pe ea.

Herity oftг єi merse un timp оn tгcere, apoi grгbi pasul, forювndu-l pe John sг se юinг dupг el.

— Preoюii оєi poartг paєii peste tot, spuse Herity, arгtвnd cu capul spre silueta neagrг din faюa lui. Iar оn bagaje au mai mult vin de оmpгrtгєanie. Deєi eu unul m-aє mulюumi acum cu o bere neagrг ca ochii spaniolelor sг-mi dea speranюг єi sг-mi bucure inima.

Ei bine, acum єtiюi ce mi-a stвrnit mвnia. Єi sг n-o puneюi cumva la оndoialг! Aduceюi-vг des aminte de nesfвrєita prostie irlandezг єi englezг, care a perpetuat оn masг o nenorocire reciprocг. Aduceюi-vг aminte de braюul оnsвngerat al Libiei cu taberele ei de antrenament pentru teroriєti єi armele distribuite peste tot оn lume. Cum mai puteam eu oare suporta, tolera, existenюa unor astfel de proєti, de nebuni?

— John Roe O’Neill — Scrisoarea nr. 2

Cea mai mare parte a personalului administrativ єi cercetгtorilor principali ai Centrului de la Huddersfield erau strвnєi оn holul mare al Clгdirii Administrative pentru оntвlnirea cu Rupert Stonar, programatг pentru acea dimineaюг. Grupuri compacte de oameni se deplasau de-a lungul aleilor din faюa clгdirii, юinвndu-єi umbrelele ca pe niєte scuturi deasupra capului, оn unghiuri periculoase, sau strecurвndu-se pe lвngг ziduri, sub protecюia acoperiєului, vrвnd sг se apere de ploaia mгruntг care se pornise imediat dupг rгsгritul soarelui.

Stonar ajunsese la Huddersfield cu patruzeci de minute mai devreme decвt era aєteptat, fгcвndu-l pe Wycombe-Finch sг sune dupг adjuncюii lui єi dupг Beckett єi apoi sг se grгbeascг sг ajungг pвnг la Clгdirea Administrativг, deoarece se afla оncг оn biroul lui de lucru de la subsolul clгdirii ce adгpostea laboratoarele. Cвnd, оn sfвrєit, ajunse, оєi pierduse deja suflul, iar haina lui de tweed era neagrг de ploaia care se scursese de pe marginile umbrelei. Din fericire, adjuncюii avuseserг grijг sг pregгteascг un bufet cu cafea єi cornuri dulci. Оntre Stonar єi Wycombe-Finch se petrecu un scurt interludiu, ambii bгrbaюi amintindu-єi de vremurile apuse ale anilor lor de єcoalг particularг, cвnd erau unul pentru altul doar Wye єi Stoney[12].

Wycombe-Finch gвndi cг Stonar nu se schimbase deloc оn bine din ultimul lor an de єcoalг, pe vremea cвnd se pregгteau amвndoi sг devinг purtгtorii privilegiaюi ai grijilor civilizaюiei. Stonar fusese un tвnгr masiv єi scund, cu o faюг asprг єi roєiaticг, cu pгrul mereu оn dezordine, a cгrui culoare oscila indecis оntre blond єi cenuєiu. Avea trгsгturi grosolane єiochii de-un albastru palid, dar atenюi єi reci. Stonar continua sг aibг trгsгturile grosolane єi roєii, iar pгrul ca nisipul era tot оn dezordine, deєi acest lucru pгrea acum mai degrabг un efect calculat. Ochii erau єi mai reci, ca de gheaюг. Porecla pe care o primise de cвnd era elev i se potrivea acum cu atвt mai bine — blocul de piatrг din care fusese tгiat devenise poate єi mai dur odatг cu trecerea anilor.

— Am adunat oamenii оn salг, Stoney, spuse Wycombe-Finch. Presupun cг sunt deja acolo. Am avut astгzi o scurtг discuюie cu Bill Beckett єi va veni єi el.

— Ah, americanul? Vocea lui Stonar avea accente grave de bas-bariton єi pгrea bine antrenatг pentru a provoca un efect cвt mai mare asupra ascultгtorului.

— E un individ remarcabil, sг-юi spun drept! spuse Wycombe-Finch. E foarte priceput sг-i facг pe ceilalюi sг оnюeleagг care este exact munca noastrг.

— Are ceva deosebit de raportat? Ah! Asta era! se gвndi Finch.

Оi simюi pe asistenюi, aflaюi оn jurul mesei pe care erau оnєirate cafelele єi cornurile, оngheювnd parcг. Spuse:

— Оi las lui plгcerea sг-юi spunг.

— Mг aєteptam sг te gгsesc aici, оn biroul tгu, cвnd am sosit, spuse Stonar.

— Am un alt birou de lucru оntr-una din clгdirile cu laboratoare, spuse Wycombe-Finch. Dimineюile le dedic unei activitгюi concrete. Vreau єi eu sг ajut cu ceva...

— Єi care ar putea fi contribuюia ta personalг? оntrebг Stonar.

— Mi-e teamг cг dimineaюa asta a fost ocupatг de o teleconferinюг cu omologul meu din Irlanda.

— Doheny? Sper cг n-ai оncredere оn ticгlosul гla!

— Omul ne-a pus la dispoziюie niєte informaюii foarte interesante оn dimineaюa asta. Wycombe-Finch relatг cele spuse de Doheny despre posibilitatea ca John Roe O’Neill sг se gгseascг оn Irlanda.

— Єitu acorzi vreo credibilitate unei astfel de poveєti?

— Omul de єtiinюг aєteaptг оntotdeauna sг aibг dovezi pentru a se pronunюa, spuse Wycombe-Finch. Apropo, cred cг oamenii mei s-au strвns cu toюii оn salг. Ce-ai zice sг mergem?

Wycombe-Finch fгcu un semn cu capul unui secretar, care deschise uєa dublг a biroului directorului.

Sala era o оncгpere calmг єi plгcutг, conceputг dupг modelul unei camere de fumat оntr-un club londonez, numai cг mult mai mare. Pereюii erau lambrisaюi оn lemn de culoare оnchisг pвnг la оnгlюimea umerilor, iar deasupra de jur оmprejurul оncгperii tapetaюi cu mгtase neagrг cu modele mici maron. Nu existau decвt patru ferestre mari, acum оnchise єi acoperite de draperii din acelaєi material cu tapetul єi un cгmin mare din marmurг, оn care ardea un foc adevгrat. De-o parte a cгminului erau rгspвndite fotolii adвnci оmbrгcate оn piele de un roєu-maroniu, ce strгlucea stins єi o masг lungг de mahon. Peste tot erau rгspвndite scrumiere mari de aramг pe picioarele lor оnalte єi solide. Lumina venea de la patru candelabre mari. Personalul se distra pe seama lor, spunвnd cг fuseserг concepute sг semene cu nava cosmicг din “Оntвlnire de Gradul Trei”. Cвteva spoturi luminoase, fixate оn perete, оєi proiectau conurile deasupra mesei lungi, unde se aєezase Beckett. Rвnduite ordonat оn faюa lui se aflau trei vrafuri de dosare cu rapoarte. Cea mai mare parte a membrilor colectivului aleseserг scaune єi fotolii cвt mai departe de masг єi era evident cг nu doreau sг se gгseascг оn centrul activitгюii.

Veєtile cгlгtoresc repede..., se gвndi Wycombe-Finch.

Beckett se ridicг sprinten din scaun оn momentul оn care оn salг pгtrunserг, dinspre biroul executivului, musafirii. оn оncгpere se produse o oarecare agitaюie, ca єi cum vвntul ar fi trecut uєor peste niєte frunze uscate; cвюiva dintre cei prezenюi оєi dreserг nervoєi glasul.

Wycombe-Finch remarcг cг Beckett aratг оn dimineaюa aceea ca un єcolar cu obrazul proaspгt єi roz. O aparenюг extrem de оnєelгtoare. Nu avusese timp suficient sг-l punг оn temг cu toate aspectele, dar Wycombe-Finch era sigur cг Beckett оnюelesese perfect cвt de delicatг era situaюia.

Wycombe-Finch fгcu prezentгrile. Stonar єi Beckett dгduserг scurt mвna peste masг. Pe nesimюite, cineva adusese scaune pentru Stonar єi pentru director, apoi asistenюii єi secretarii se retraserг оn colюurile оndepгrtate ale оncгperii.

Erau prezente treizeci єi una de persoane, numгrг оn gвnd Wycombe-Finch. Nu fгcu nici o оncercare de a-i prezenta pe toюi. Mai

tвrziu, poate. Oricum, aceasta nu era o оntвlnire a curioєilor cu puterea. Оєi fгcu de lucru cu aprinderea pipei lui cu braюul lung оn timp ce se aєeza lвngг Stonar. O scrumierг apгru ca prin minune, оmpinsг de un braю din spatele lui Finch. Оi fгcu semn asistentului sг se retragг, оєi sprijini bricheta de aur de scrumierг cu un gest оncet єi grav єi spuse:

— Ei bine, Stoney, nu єtiu cвt de multe cunoєti tu despre munca noastrг...

— Wye, hai sг nu оncercгm fasoanele cu misterul єtiinюific, eh! spuse grгbit Stonar.

Beckett se aplecг оn faюг, iar vocea lui era оnєelгtor de calmг:

— Cuvintele directorului au fost politicoase єi la obiect.

Ahhh! se gвndi Wycombe-Finch. Beckett єi-a gгsit юinta оn care sг-єi descarce mвnia. O sг fie foarte interesant, dacг nu cumva mai mult decвt atвt.

— Zгu!? Vocea lui Stonar picura bucгюele de gheaюг.

— N-aє fi spus-o dacг n-aє fi socotit cг este aєa, spuse Beckett. Fгrг sг єtiu ce єi cвt оnюelegeюi din munca noastrг, nu pot sг оncep sг vг pun la curent. Aє vrea оnsг ca la оnceput sг vг spun cг nu e nici o nenorocire оn a fi ignorant оn ceea ce priveєte acest domeniu. Vinovat nu poate fi decвt acela care, deєi i se oferг єansa sг оnveюe, refuzг єi alege sг rгmвnг ignorant.

Bine spus, bгtrвne! se gвndi Wycombe-Finch. Stonar se lгsг pe spate оn scaun. Pe faюa lui nu se citea nimic, doar o vвnг de la gвt pulsa, dezvгluindu-i emoюia.

— Am auzit eu, оncг de mult, cг iancheii sunt o adunгturг obraznicг єi fгrг frвu la limbг, spuse el. Ei, dг-i drumul! Fг-mг deєtept! Оnvaюг-mг!

Beckett se оndreptг de spate. Ticгlosul din faюa lui trebuia tratat cu superioritate, aproape pontifical. Trebuia sг-l prindг pe picior greєit єi sг-l юinг aєa, dezechilibrat, cвt mai mult timp. Wycombe-Finch оi spusese de altfel cг omul era slab оn materie de єtiinюг єi cг avea cunoєtinюe suficiente doar оn matematici. Stonar avea mai mult decвt probabil imense complexe de inferioritate. Beckett deschise fгrг sг se grгbeascг dosarele єi-єi pregгti niєte hвrtii.

— Оn momentul de faюг, ne concentrгm asupra capacitгюii specifice a acestei boli de a inhiba enzimele, spuse Beckett rar. Aюi auzit, fгrг оndoialг, de activitatea echipei canadiene. Lucrurile acestea ne intereseazг оn mod deosebit, cгci absenюa unei enzime poate duce la absenюa unui anume amino-acid, iar o schimbare оn producюia unui singur amino-acid dintr-un numгr de trei sute poate conduce la un sfвrєit fatal. Suntem siguri cг O’Neill a blocat anumiюi amino-acizi prin secerarea structurilor care оi produc.

— Am citit єi eu raportul canadian, a spus Stonar.

De citit l-oi fi citit tu, dar l-ai єi оnюeles? se оntrebг Beckett єi continuг:

— Оn regulг! Atunci veюi оnюelege de ce noi credem cг aceastг boalг cauzeazг un soi de оmbгtrвnire prematurг, foarte rapidг, care nu lasг timp instalгrii unor manifestгri obiєnuite ce acompaniazг оmbгtrвnirea оn general. Vг rog sг vг amintiюi de petele albe ce apar la extremitгюile corpului. Ele sunt foarte sugestive.

— Adicг gene care sг controleze оmbгtrвnirea? Оn vocea lui Stonar se citea brusc o curiozitate intensг.

— Acюiunea unei gene se realizeazг prin formarea unei anumite enzime, care este o proteinг, spuse Beckett. Genele controleazг producerea proteinelor specifice de cгtre amino-acizi. Dacг faci оn aєafel оncвt anumite combinaюii de ADN sг fie incapabile de a produce un anumit numгr de amino-acizi, determini apariюia unei boli mortale.

— Dar eu am auzit cг se menюiona ceva єi despre ARN, interveni Stonar.

— ARN-ul єi ADN-ul se interrelaюioneazг оn acelaєi mod оn care o matrice intrг оn relaюie directг cu produsul finit, spuse Beckett. E ca o formг оn care se toarnг materialul. Gazda infectatг produce proteine dictate de ARN. Atunci cвnd viruєii bacterieni infecteazг bacteriile, se formeazг ARN care se aseamгnг cu ADN-ul virusului єi nu cu cel al gazdei. Secvenюa de nucleotide оn noua moleculг de ARN este complementarг celei de ARN a virusului.

— Єi O’Neill a fгcut transmiterea molimei cu un virus? оntrebг Stonar.

— A creat o nouг bacterie єi un nou virus. O determinare extrem de rafinatг оn niєte structuri foarte fine... O realizare superbг!

— Nu-mi face nici o plгcere sг te aud cum оl lauzi, sг єtii, spuse Stonar cu o voce platг.

Beckett scuturг din umeri. Ce sг-i faci? Dacг omul nu оnюelege, nu оnюelege єi basta. Spuse:

— O’Neill a creat niєte organisme subcelulare, numite plasmide, datoritг caracteristicilor lor de legгturг, ataєвndu-le оn locuri cheie оn procesul de recombinare. Dacг nu s-ar fi ajuns la aceastг situaюie, munca pe care a fгcut-o l-ar fi оndreptгюit la un premiu Nobel. Avem de-a face cu un adevгrat geniu, dar оmpins de motivaюii umane negre.

Stonar pгru sг nu ia оn considerare aceste cuvinte. Spuse:

— Parcг ziceai ceva despre niєte nucleotide?

— Acizii nucleici sunt molecule pe care sunt оnscrise codurile. Ei conduc activitatea de producere a proteinelor єi deюin cheia ereditгюii. Ca єi proteinele, acizii nucleici sunt polimeri grei.

— Am auzit niєte zvonuri cum cг ai fi gгsit niєte defecte оntr-o anumitг teorie, numitг “a fermoarului”..., spuse Stonar.

Wycombe-Finch aruncг o privire durг cгtre Stonar. Deci omul гsta оєi avea spionii lui оn interiorul laboratorului de la Huddersfield. Sau оi pusese telefonul sub urmгrire?

— ADN-ul este o moleculг dublг cu un singur lanю оncolгcit оn jurul celuilalt оn formг de helix, spuse Beckett. Este un compus flexibil, care se rгsuceєte оn jurul lui оnsuєi оntr-un mod foarte special. Iar noi credem cг tocmai aceste flexгri sunt extrem de importante.

— De ce?

— Ele se interpгtrund, realizвnd acest lucru tocmai datoritг formei lor specifice, intrinsece. Rгsucirile sunt cheia acestei forme.

— Inteligent, spuse Stonar.

— Noi credem cг оntrepгtrunderea este mai degrabг asemгnгtoare оnchiderii impermeabilului dumneavoastrг de iarnг. Mai оntвi un set de conexiuni, apoi un al doilea set, care se suprapune peste primul.

— Єi ce poate omorо aceastг ciumг? оntrebг Stonar. Оn afarг de foc, vreau sг zic.

— O concentrare mare de ozon pare s-o inhibe. Dar creєterea este explozivг atвt la bгrbaюi, cвt єi la femei. Dacг afirmгm cг este activг biologic, оnseamnг s-o subestimгm.

Stonar trase cu degetele de buza inferioarг.

— Єi care sunt lucrurile pe care le blocheazг?

— Noi credem cг, printre altele, blocheazг єi vasopresina.

— Care este esenюialг vieюii, eh? Beckett dгdu afirmativ din cap.

— Este adevгrat cг ciuma asta omoarг hermafrodiюii, Stonar pronunюг cuvвntul de parcг ar fi fost ceva deosebit de murdar.

— Pe adevгraюii hermafrodiюi, da. Єi acest fapt este foarte sugestiv, nu?

— Eu nu mг gвndeam decвt la faptul cг societatea rezultantг poate fi foarte masculinг єi foarte femininг єi cг vom putea stвrpi hermafrodiюii ca pe niєte buruieni. Оєi drese glasul. Totul este foarte interesant, dar n-am auzit nimic nou єi nimic care sг sugereze un program substanюial.

— Suntem оncг оn faza de strвngere a datelor, spuse Beckett. De exemplu, desfгєurгm o linie de cercetare paralelг оn ceea ce priveєte un anumit numгr de manifestгri ale molimei care sunt similare celor din neutropenie.

— Neutro... ce?

Wycombe-Finch se uitг la Beckett. Asta era ceva nou.

— Neutropenie, spuse Beckett, remarcвnd faptul cг pleoapele lui Stonar se strвnserг оntr-o оncercare de evaluare speculativг. Neutrofilele sunt leucocite granulare cu un nucleu format din trei pвnг la cinci lobi legaюi de cromatinг єi o citoplasmг care conюine granule foarte fine. Fac parte din prima linie de apгrare a corpului оmpotriva invaziei bacteriale. Este o boalг care poate avea o origine geneticг.

E prea tehnic pentru Stoney, se gвndi Wycombe-Finch. Dar revelaюia era fascinantг. Spuse:

— Chestia asta ai extras-o оn urma autopsiei fгcutг lui Foss? Beckett rгmase tгcut pentru cвteva momente, privind оn jos la hвrtiile

lui, dar nevгzвndu-le de fapt.

— Ariane ne-a furnizat un numгr de date cheie, оnainte sг moarг.

— Este vorba de doctorul Ariane Foss, cea care a lucrat cu echipa lui Bill оnainte sг fie doborвtг de molimг, оi explicг Finch lui Stonar.

Stonar aprobг, grгbit din cap, remarcвnd durerea de pe chipul lui Beckett.

— Оnainte de a muri, ne-a oferit propria ei interpretare a simptomelor, spuse Beckett. Aceastг boalг ucide prin prгbuєirea sistemului nervos central, combinatг cu un blocaj al enzimelor. Se instaleazг o degradare generalг a funcюiilor, care duce оn final la comг єi moarte la scurt timp dupг ea.

— Am vгzut єi eu victime murind, spuse Stonar. Tonul lui era tгios.

— Procesul bolii nu se prelungeєte destul, continuг Beckett, pentru a permite instalarea manifestг a multor simptome. Aєa cг suntem forюaюi sг interpretгm totul doar dupг simptomele de оnceput, dar Ariane ne-a oferit un raport foarte exact єi detaliat al acestora.

Stonar spuse nervos:

— Foarte interesant.

Wycombe-Finch trase adвnc din pipг, apoi оi оndreptг muєtiucul spre Stonar:

— Sг nu uitгm, Stoney, cг molima a fost conceputг special pentru un anume efect — sг omoare numai femei єi sг le omoare repede, оn ciuda eforturilor medicale оntreprinse.

Tonul lui Stonar era uscat ca iasca:

— Sunt perfect conєtient оn privinюa selectivitгюii molimei.

— E o realizare remarcabilг, spuse Wycombe-Finch.

— Credeюi cг ar fi posibil sг оntrerupem pentru cвteva momente єedinюa Societгюii pentru Admiraюia Nebunului? spuse Stonar, fiindcг trebuie sг vг spun cг nu aюi reuєit sг mг faceюi cu nimic mai deєtept decвt eram єi sг-mi оndepгrtaюi ignoranюa.

— Avem de-a face cu un cod excepюional, spuse Beckett. Echivalent cu o combinaюie de o complexitate deosebitг оn sistemul de оnchidere al unui seif. O’Neill l-a rezolvat, aєa cг єtim cг lucrul este posibil.

— Mie mi se pare cг aюi pierdut tot acest timp pentru a-mi spune cг sunteюi оn faюa unui proiect extrem de dificil, spuse Stonar. Nimeni n-a pus vreodatг la оndoialг acest fapt. Ceea ce оntrebгm noi este: Cвt de aproape vг aflaюi de o soluюie?


Дата добавления: 2015-11-13; просмотров: 46 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
Fintan Craig Doheny 20 страница| Fintan Craig Doheny 22 страница

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.036 сек.)