Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical

Măsura de constrângere cu caracter medical poate fi aplicată doar persoanelor care au săvârşit fapta prevăzută de legea penală într-o stare psihică de iresponsabilitate şi nu sunt subiecţi pasibili de răspundere penală, sau aceste persoane au fost în stare de responsabilitate la săvârşirea infracţiunii, dar s-au îmbolnăvit de o boală psihică fie până la judecarea cauzei, fie după judecarea cauzei în timpul executării pedepsei penale, dacă au fost recunoscute iresponsabile.

Scopul aplicării măsurii de constrângere cu caracter medical este îndreptat spre lecuirea sau îmbunătăţirea sănătăţii făptuitorului iresponsabil sau devenit astfel în timpul judecării ori executării pedepsei penale, pentru a exclude pericolul activităţii lui iresponsabile, protejându-l pe el însuşi şi pe alte persoane.

Această măsură include:

- izolarea şi întreţinerea bolnavului în condiţii care ar asigura securitatea acestuia şi a altor persoane de activităţile bolnavului;

- admiterea în privinţa bolnavului a constrângerilor de drept în conformitate cu o hotărâre a instanţei de judecată, indiferent de voinţa acestuia sau a reprezentanţilor lui.

Pentru a fi luată măsura de constrângere cu caracter medical, este necesar ca:

a) făptuitorul să fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală;

b) făptuitorul să fie bolnav mintal, din care cauză nu-şi poate da seama de acţiunile sau inacţiunile sale, nu le poate dirija, această boală devenind o dereglare psihică cronică de lungă durată, care este stabilită printr-un raport de expertiză psihiatrică de către medicii psihiatri la urmărirea penală sau la judecarea cauzei;

c) starea de boală mintală a făptuitorului să prezinte un pericol pentru societate, pericol care necesită aplicarea măsurii de siguranţă - constrângerea cu caracter medical asupra acestuia.

Aplicarea măsurii de constrângere cu caracter medical este numai de competenţa instanţei de judecată. Instanţa de judecată este competentă de stabilirea, prelungirea, schimbarea sau încetarea măsurii de constrângere cu caracter medical.

Concluzia expertizei de psihiatrie în acest caz se ia în consideraţie de către instanţă în coroborare cu probele avute în cauza penală şi cu pericolul social determinat atât de starea psihică, de fapta săvârşită, cât şi de personalitatea făptuitorului.

În cazul aplicării amnistiei sau graţierii pentru o faptă prevăzută de legea penală, nu se exclude aplicarea în privinţa făptuitorului a măsurii de constrângere cu caracter medical dacă persoana a fost supusă acestei măsuri înainte de adoptarea actului de amnistie sau graţiere. Nu înseamnă că pentru acest temei va fi încetată măsura de siguranţă. Măsura de siguranţă în acest caz are un statut de sine stătător cu proceduri aparte, stipulate în codul de procedură penală.

În cazul în care a fost adoptată o lege care exclude penalitatea faptei săvârşite, organul de urmărire penală şi instanţa sesizată cu asemenea cauză vor înceta procedura penală cu trimiterea materialelor organelor de ocrotire a sănătăţii pentru lecuirea acestor persoane în ordine generală.

La aplicarea măsurii de constrângere cu caracter medical instanţa de judecată nu va indica termenul necesar pentru tratamentul făptuitorului şi nici instituţia concretă sau locul acesteia, indicând doar instituţia psihiatrică cu supraveghere obişnuită sau, după caz, cu supraveghere riguroasă.

Hotărârea instanţei de judecată se execută de către administraţia penitenciarului în care e deţinută persoana şi de către organul specializat de ocrotire a sănătăţii, căruia îi este transmisă persoana deţinută pentru tratamentul respectiv.

Дата добавления: 2015-10-30