Proces -verbal. De examinare corporalĂ

DE EXAMINARE CORPORALĂ

mun. Chişinău „19”decembrie2007

locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Ion Cociu, în localul biroului nr. 37 a CPs Centru mun. Chişinău, respectînd cerinţele art. 11 CPP şi în temeiul art.119 alin.(1) CPP a efectuat examinarea corporală asupra bănuitului Scurtu Vasile,

în prezenţa apărătorului baroului de avocaţi a sect. Centru mun. Chişinău Ignatiev Aurel numit din oficiu care a prezentat mandatul nr.0045 din 19 decembrie 2007, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 67 CPP.

cu participarea specialistului biroului criminalistic al CPs Centru mun. Chişinău, loc. major de poliţie Gh.Grosu, care nu se află în nici o relaţie cu persoana supusă examinării. ___

numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă

Specialistului Ghenadie Grosu, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP, a fost avertizat despre răspunderea penală ce o poartă conform art. 312 CP pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false.

_____________________ semnătura specialistului

Interpretul ________________ a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP al Republicii Moldova pentru traducere intenţionat incorectă.

____________________

semnătura interpretului

La moment examinării corporale cerinţele legitime ale organului de urmărire penală nu sunt îndeplinite de către bănuitul Scurtu Vasile şi lipseşte consimţămîntul persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea persoanei, respectînd cerinţele art. 11 CPP pînă la începerea examinării corporale bănuitului Scurtu Vasile i-a fost prezentată ordonanţa de efectuare a examinării corporale din 09 decembrie 2007 autorizată de judecătorul de instrucţie şi i-a fost explicat conţinutul art. 119 din CPP,

____________________

semnătura bănuitului

despre care fapt, în corespundere cu articolele 124, 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces verbal.

Examinarea corporală

a început la ora 16 şi 25 min

s-a încheiat la ora 16 şi 45 min

La propunerea ofiţerului de urmărire penală bănuitul Scurtu Vasile şi-a scos hainele

numele, prenumele

şi în rezultatatul examinării corporale au fost depistate: pe mîna dreaptă a bănuitului Scurtu Vasile un tatuaj sub de culoare neagră sub forma unui soare cu raze cu dimensiunile de 6 cm x 5 cm. Alte semne particula nu au fost depistate.

Declaraţiile şi observaţiile făcute de persoana supusă examinării corporale:

Tatuajul în cauză a fost aplicat în timpul executării pedeapsei în penitenciarul nr. 15 din or. Cricova în perioada 2001 – 2005. Observaţii nu sunt.___________________________

În cadrul percheziţiei nu au fost utilizate mijloace tehnico - stiinţifice.

Procesul-verbal l-am citit, este întocmit corect, cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură.

Persoana supusă examinării corporale ___________________ Scurtu Vasile

semnătura

Participanţi:

Specialistul _____________________ Ghenadie Grosu

semnătura

Apărătorul _____________________ Ignatiev Aurel

semnătura

Ofiţer de urmărire penală

locotenent de poliţie _____________________ Ion Cociu

semnătura

Notă: Copia proces verbal de examinare corporală am primit pe “19”decembrie2007

Persoana supusă examinării corporale ________________ Scurtu Vasile

semnătura

Ofiţer de urmărire penală

locotenent de poliţie ________________ Ion Cociu

semnătura

ASCULTAREA PĂRŢII VĂTĂMATE

Prevederi legale

Persoana vătămată are poziţia de subiect procesual activ. Dobândirea calităţii de parte vătămată se obţine prin manifestarea voinţei de a participa la procesul penal, care poate îmbrăca diferite forme: sesizarea organului judiciar prin plângere prealabilă, prin care se cere condamnarea inculpatului, declaraţie scrisă sau orală depusă sau făcură în faţa organului de urmărire penală sau instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare din care trebuie să reiasă că doreşte să participe la procesul penal în această calitate

Recunoaşterea victimei în calitate de parte vătămată

Parte vătămată este considerată persoana fizică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Minorul căruia i s-a cauzat prejudiciu prin infracţiune va fi considerat parte vătămată fără acordul său.

Recunoaşterea ca parte vătămată se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală, în temeiul art. 59 alin. (2) C.pr.pen. întocmită în conformitate cu prevederile art. 255 din C.pr.pen., imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

În cazul în care, după recunoaşterea persoanei ca parte vătămată, s-au constatat circum­stanţe care atestă lipsa cauzării prejudiciului, organul de urmărire penală încetează participarea acestei persoane ca parte vătămată în procedura respectivă prin ordonanţă motivată.

Consemnarea declaraţiei părţii vătămate

Declaraţiile părţii vătămate se consideră declaraţia persoanei căreia i s-a adus prejudiciu material ori moral în rezultatul infracţiunii şi care dispune de informaţii şi date asupra împrejurărilor care urmează a fi dovedite în cauză.

Declaraţiile părţii vătămate au în linii generale multe trăsături comune cu declaraţiile martorului. Din aceste considerente, legea a stabilit o ordine unică de obţinere, verificare şi apreciere a declaraţiilor martorului şi părţii vătămate. Declaraţiile şi audierea părţii vătămate se fac conform dispoziţiilor ce se referă la declaraţiile şi audierea martorilor, fiind aplicate în mod corespunzător (art.111 alin. (2) C.pr.pen.).

Spre deosebire însă de martor, partea vătămată este participant activ în procesul penal. Dacă pentru martor depunerea mărturiilor este o îndatorire, atunci pentru partea vătămată nu este numai o îndatorire, ci şi un drept cu care ea este înzestrată pentru apărarea intereselor sale.

Declaraţiile părţii vătămate şi ale părţii civile sânt, de regulă, prima sursă de informare a organelor de urmărire penală, datele furnizate de ele servind la strângerea probelor despre faptă şi făptuitor. Uneori, aceeaşi însuşire o au şi declaraţiile părţii civilmente responsabile. De aceea, o contribuţie importantă la aflarea adevărului într-o cauză penală o pot aduce, pe lângă declaraţiile învinuitului sau inculpatului, şi declaraţiile părţii vătămate, părţii civile şi părţii civilmente responsabile dacă sânt sincere, fapt ce a determinat enumerarea lor printre mijloacele de probă.

Calitatea procesuală de parte vătămată obţin persoanele ce sânt constituite ca parte vătămată conform legii de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată. În multe cazuri, declaraţiile părţii vătămate pot fi denaturate, fiind influenţate de factori subiectivi: simţul de răzbunare, tendinţa de a majora prejudiciul adus. Pentru evitarea acestor momente, este necesar a întreprinde măsuri de verificare, care se realizează prin intermediul actelor procesuale.

Persoana vătămată este ascultată asupra împrejurărilor, care urmează a fi dovedite în cauză, asupra relaţiilor ei cu învinuitul, precum şi asupra probelor administrate. Datele, comunicate de partea vătămată, nu pot servi ca probe, dacă ele se bazează pe informaţii, a căror sursă nu este cunoscută. Dacă declaraţiile părţii vătămate sânt bazate pe spusele altor persoane, acestea din urmă trebuie şi ele ascultate. Partea vătămată, care refuză sau se sustrage de a face declaraţie, poartă răspundere conform art. 312 C.pen., iar dacă a făcut cu bună ştiinţă declaraţii false, este trasă la răspundere penală conform art.313 C.pen.

Recunoaşterea părţii vătămate în calitate de parte civilă

Constituirea ca parte civilă se poate face numai în cazul în care persoana vătămată cere acoperirea unui prejudiciu material sau moral produs prin infracţiune.

Întodeauna, temeiul constituirii părţii civile trebuie să fie o infracţiune care, prin natura ei, poate produce prejudicii materiale sau morale, obligaţia de acordare a despăgubirilor în cadrul procesului ne putând avea ca temei un fapt, licit extra penal.

Constituirea persoanei vătămate ca parte civilă în procesul penal oferă acesteia avantaje în raport cu exercitarea acţiunii civile în afara procesului penal astfel: rapiditatea obţineri despăgubirilor materiale, căci procesul penal este caracterizat prin operativitate; probele vor fi administrate mult mai uşor, calea procesului penal permiţând folosirea unor mijloace energice de administrare a probelor (percheziţii, cercetări la faţa locului etc.); folosirea acestei căi oferă avantaje de ordin economic, acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal fiind scutită de taxa de timbru.

Parte civilă este recunoscută persoana fizică sau juridică în privinţa căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracţiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia. Acţiunea civilă se judecă de către instanţă în cadrul procesului penal dacă volumul prejudiciului este incontestabil.

Recunoaşterea ca parte civilă se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală în temeiul art. 61 alin. (2) C.pr.pen. întocmită în conformitate cu prevederile art. 255 din C.pr.pen. sau prin încheierea instanţei de judecată imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

Дата добавления: 2015-10-30