Fintan Craig Doheny 40 страница

— Dumneata єi soюul dumitale, doamnг Browder, veюi putea avea оncг multe alte fete. Am reuєit sг demonstrгm cг, ajutaюi de noile tehnici de control genetic, putem sг vг asigurгm cг veюi avea numai fete.

Cвюiva bгrbaюi оn halate albe o юinuserг оn tot acest timp departe de Gilla, nelгsвndu-l nici pe Stephen sг se apropie. Beckett, cu o luminг de furie оn ochi, strigг la ea:

— Nu ne ajunge serul decвt pentru dumneata, doamnг Browder.

— Daюi-i-l Gillei!

— Nu! Dacг sвngele dumitale оl asimileazг destul de repede, am putea da apoi propriul dumitale ser sanguin copilului. S-ar putea s-o salvгm.

— S-ar putea! юipг ea.

Dar nu se putea opune bгrbaюilor puternici оn halate albe, aєa cг lucrurile se petrecuserг оntocmai cum fusese stabilit — braюul ei dezgolit єi un ac de seringг оnfipt оn el. Urmaserг apoi zile teribile, оn care o юinuse pe Gilla tot timpul оn braюe, legгnвnd-o єi plвngвnd cu sughiюuri, оnspгimвntatг оn fiecare moment cг va vedea teribilele semne ale bolii pe pielea copilului.

Dupг injecюie lui Stephen i s-a permis sг se оntoarcг la ea. Cu o voce ce semгna cu cea a unui preot, el o implorг sг fie calmг єi “sг accepte soarta pe care le-a hгrгzit-o Dumnezeu”. Stephen єi calmantele au fгcut tot ce le-a stat оn putinюг pentru a-i uєura fetei momentul, dar Kate tot nu putea uita orele teribile ale traversгrii fгrг sг simtг cum i se strвnge iar stomacul.

Doar Gilla la sвn aducea pacea. Seral sanguin se produsese la timp. Єi acum toюi dгdeau ser sanguin. Moda se rгspвndise оn toatг lumea ca un val.

Uєa din spatele lui Kate se deschise єi fata оl auzi pe Stephen intrвnd, cu miєcгrile lui atente єi prevenitoare. Оl zгri оn oglindг, оi vгzu єi privirea dezaprobatoare оntoarsг spre aceasta, cгreia, totuєi, trebuia sг-i accepte necesitatea. Vгzuse єi el єirurile lungi de bгrbaюi de pe coridor, ochii avizi care sorbeau din priviri mama єi copilul de dincolo de geam. Stephen se opunea ferm prelungirii orelor de vizionare, dar Kate nu era deloc sigurг cг acest lucru era drept.

Se spunea cг raportul dintre bгrbaюi єi femei оn lumea оntreagг ajunsese de zece mii la una, sau poate chiar mai rгu. Bineоnюeles, aici оn Anglia, situaюia era foarte gravг, deєi оncг se mai descopereau femei care fuseserг salvate de bгrbaюii lor inventivi, iar acestea puteau fi apoi inoculate. La Aldershot se construise o mare tabгrг cu barгci, unde femeile erau acum strвnse єi protejate. Kate se оntreba mereu ce simюeau oare acele femei despre noul ei statut atвt de special — prima femeie a lumii salvatг de molimг! “Femeia din Rezervor!” Єtia cг se fгceau multe presiuni pentru a fi trimisг оnapoi оn Irlanda, dar atвt ea, cвt єi Stephen cгzuserг de acord asupra acestui lucru — Irlanda nu era оncг un loc sigur. Bгieюii Plгjii оncг mai colindau drumurile liberi, cu armele lor teribile..., єi apoi оn Irlanda mai existau єi alte femei care supravieюuiserг, deєi poveєtile despre faptele lor o umpleau pe Kate de groazг.

Necazuri єi probleme! Asta fusese оntotdeauna soarta Irlandei.

Eu am avut noroc.

Era conєtientг de puterea pe care o reprezenta poziюia ei specialг. Ea era un simbol оntr-o lume ce stгtea pe ghimpi єi aєtepta veєtile provenite de la Huddersfield єi Kangsha. Оn ciuda formaюiei ei medicale, Kate considera cг unele afirmaюii fгcute erau prea exagerate pentru a fi acceptate. Chiar era posibil ca ea єi Gilla sг trгiascг cinci mii de ani sau chiar mai mult? Se afirma cг acum se putea asigura оncг de la concepere sexul viitorului copil єi cг procentul naєterilor de fete va fi menюinut la un nivel foarte ridicat, pвnг la refacerea echilibrului.

Kate gгsea greu de conceput gвndul la o viaюг lungг de cinci mii de ani. Ce putea ea face оn tot acest timp? Nu se putea limita doar la procrearea de copii. Datorie! Un cuvвnt greu chiar atunci cвnd ieєea din gura unui preot — era un cuvвnt bгrbгtesc... ca o pronunюare judecгtoreascг. Dar de asta nu se mai putea scгpa. Ea єi Stephen vor trebui sг conceapг multe alte fete.

Existau, e drept, єi compensaюii. Kate descoperi cг de fapt оi place actualul ei statut special, simюind cг va putea profita de el atвt cвt оi va fi posibil. Oricum, el nu va dura, avвnd оn vedere noua dezvoltare a geneticii. Dar atвt cвt avea sг dureze, va fi ceva plгcut. Curtea pe care i-o fгceau bгrbaюii! Acesta era singurul cuvвnt care putea descrie atitudinea lor — curte! Nu flirt sau o simplг оncercare de seducюie; bгrbaюii erau serioєi єi asta оl оnfuria teribil pe Stephen.

Kate vгzu оn oglindг cг el se aєezase pe un scaun, lвngг fereastra mai micг din spatele ei, cea care dгdea spre campusul institutului. Se prefгcea cг-єi citeєte cartea. De fapt, transmitea un mesaj єirului de bгrbaюi de pe coridor: “Femeia asta e a mea!”

Iar fetei оi plгcea mult acest lucru. Kate simюea dragostea lui Stephen ca pe un curent cald care-i strгbгtea tot trupul. O legгturг de o forюг teribilг ce se sudase оn lunile de izolare din rezervor. Оl cunoєtea acum оn cele mai mici amгnunte, оi єtia slгbiciunile, dar єi punctele tari.

El mi-a salvat viaюa.

Fiecare alгptat al copilului, care-єi trгgea viaюa din laptele sвnilor ei, amplifica valurile de iubire fierbinte pentru Stephen, valuri pe care le simюea invadвnd-o adвnc pвnг оn abdomen.

Єi totuєi bгrbaюii care o curtau erau єi ei interesanюi, mai ales Lepikov — rusul. Ce om оncвntгtor! Avea farmecul acela specific european. Ce amuzant era cвnd оєi ridica sprвncenele lui groase єi negre єi-єi dгdea ochii negri peste cap. Bietul om! Оntreaga lui familie dispгruse undeva оn Uniunea Sovieticг. Era atвt de trist cвnd te gвndeai la asta. Cum ar fi vrut sг-i ia capul оn braюe єi sг-l legene la pieptul ei, ca sг-i ofere un pic de alinare. Dar Stephen n-ar fi permis niciodatг aєa ceva.

Cu stomacul acum plin, fetiюa оєi оntoarse capul, lгsвnd din gurг sвnul єi adormi. Pe buze avea un mic balonaє de lapte. Kate оi zвmbi, farг sг se grгbeascг sг se acopere. Gilla era o fiinюг atвt de fascinantг cвnd o priveai: chipul acela micuю, odihnindu-se оntr-un somn inocent, gropiюa din obrazul stвng. Ce binecuvвntare! Ce miracol!

Kate оєi privi ceasul de la mвnг: zece єi zece minute dimineaюa. Оl duse la ureche — оncг mergea perfect dupг tot acest timp. Se gвndi cu tristeюe la mama ei care i-l dгruise оn ziua оn care Kate оncepuse єcoala de asistente medicale.

Ahhh!, mama, cвt aє vrea sг-юi poюi admira nepoata, sвnge din sвngele tгu єi carne din carnea ta, vie єi fericitг!

Dar, poate, єi гsta fusese un noroc, o binecuvвntare cг mama ei se uita acum din ceruri la ele. Femeilor li se cerea sг plгteascг un preю teribil de greu. Un al doilea soю... єi chiar mai mulюi... Kate simюi un tremur cu gвndul la ceea ce i s-ar putea cere sг accepte. Єi cвt de ciudat era cг cei doi preoюi nu erau de acord оn privinюa asta. Оn faюa lui Stephen nici nu оndrгznea sг ridice aceastг problemг. Єtia cum va reacюiona. Camera de presiune din oюel, оn care reverbera veєnicul pompat al aerului, crease оntre ei o legгturг aparte, exclusivг, astfel cг fata bгnuia cг Stephen єtie bine la ce se gвndeєte ea cвteodatг. — A venit preotul, spuse Stephen.

Doar din tonul lui, chiar оnainte de a ridica privirea, Kate єtiu cг este vorba de pгrintele Cavanagh єi nu de pгrintele Michael. Stephen оl plгcea pe pгrintele Michael, dar abia dacг оl tolera pe Cavanagh. Lui Kate оi venea greu sг-l оnюeleagг. E drept cг pгrintele Michael era cel care оi cгsгtorise оn Irlanda, dar era un om aєa de aspru, cu faюa lui lungг de cal, care nu zвmbea niciodatг. Pгrintele Cavanagh оnsг era vesel єi atitudinea lui te calma, te reconforta. El vorbea despre un Dumnezeu fericit, care dorea pentru turma Lui de credincioєi numai lucruri plгcute. Pгrintele Michael era sever єi ameninюгtor. Оi plгcea sг vorbeascг ore оn єir filozofie cu Stephen єi cвteodatг deveneau amвndoi atвt de plicticoєi.

Pгrintele Cavanagh luг un scaun єi se aєezг оn faюa lui Kate, iar genunchii lui aproape cг-i atinseserг pe ai ei.

— Єi cum ne simюim astгzi? Оntrebг Cavanagh, cu vocea plinг єi mieroasг. Gilla aratг ca o zi cu soare оncгrcatг de florile primгverii!

Kate vгzu оn oglindг cum se strвmbг Stephen doar la auzul acestor cuvinte. Fata єtia єi ce gвndeєte — Cavanagh era un pic absurd cu frazгrile lui irlandeze, pronunюate оntr-un accent englezesc spilcuit.

Preotul se aplecг оn faюг єi atinse un deget de la piciorul Gillei. Copilul se оncruntг puюin, dar оєi continuг somnul nevinovat, atunci cвnd preotul оєi retrase mвna.

— Vai, Kate, dar azi ai o luminг deosebitг de sгnгtate pe chip. Ai nevoie de ceva anume? Ai sufletul оmpгcat?

— Nu m-am simюit niciodatг mai bine, pгrinte.

— Asta юi se trage de la curг, spuse preotul. Оюi оntгreєte trupul. Priveєte cum au ajutat-o injecюiile pe Gilla sг treacг peste inconvenientele faptului cг s-a nгscut prematur.

— E un miracol, fu ea de acord.

— Dumnezeu e plin de resurse, spuse preotul, єi-o bгtu uєurel pe genunchi. Se ridicг оn picioare, dar mвna nu pгrгsi genunchiul fetei prea curвnd.

— Pleci atвt de repede, pгrinte? Оntrebг ea.

— Am fost rugat sг nu stau mult azi. Ai un vizitator important care tocmai aєteaptг sг te vadг. Єi asta e o minune, Kate! Eєti o persoanг foarte preюioasг pentru noi toюi. Mг rog pentru tine єi Gilla оn fiecare dimineaюг la slujbг.

Aruncвndu-i lui Stephen un zвmbet strвmb, pгrintele Cavanagh pгrгsi оncгperea.

— Un vizitator? se mirг Kate.

Gilla scвnci, Kate o legгnг uєor, privind spre Stephen.

— Eu unul habar n-am despre cine este vorba, spuse Stephen. Mie nu mi-au spus nimic.

Kate ridicг din umeri. Simюea оn aer pericolul. Ceva se schimbase, da... Nu se mai auzea tвrєвiala de paєi de pe coridor. Aerul din camerг i se pгru deodatг stгtut, оmbibat de mirosul de tutun, pe care preotul оl lгsa оntotdeauna оn urma lui.

Uєa prin care ieєise pгrintele Cavanagh se deschise brusc єi Rupert Stonar pгtrunse оn оncгpere, оnsoюit de un bгrbat оn uniformг de ofiюer de marinг. Strгinul avea umeri largi єi braюe lungi. Faюa lui era extrem de оngustг, cu un nas imens єi drept de roman, care aproape umbrea o gurг micг єi o bгrbie ascuюitг. Ochii erau aєezaюi prea aproape unul de celгlalt, se gвndi Kate, dar genele erau lungi єi rгsucite. Pe Stonar оl cunoєtea, aєa cг оi aruncг o privire оntrebгtoare

— Vг prezint pe Amiralul Francis Delacourt, spuse Stonar. Amiralul, cum probabil єtiюi deja, este єeful Comandei Barierei єi, de la nenorocirea produsг оn New York, este practic capul Naюiunilor Unite. Amiralul Delacourt a fost cel care v-a salvat trimiювnd o barjг єi un remorcher, atunci cвnd a izbucnit rгzboiul civil оn Irlanda.

— Vг suntem foarte recunoscгtori, spuse Stephen. Dгdu mвna cu amiralul simюindu-i strвngerea fermг єi uscatг.

Delacourt se оntoarse apoi spre Kate, cгreia оi sгrutг ceremonios mвna, aplecвndu-se adвnc.

— Оncвntat, spuse el.

Kate roєi єi privi оn jos spre copil. Gilla alese tocmai acest moment pentru a-єi goli vezica.

— Oh, vai! spuse Kate, trecвnd copilul оn braюele lui Stephen. Vrei sг fii drгguю s-o schimbi tu, dragг?

Stephen luг copilul, simюind оn palmг cгldura umedг a scutecului.

— Schimburile sunt оn cealaltг camerг, spuse Kate єi zвmbi amiralului. N-am avut niciodatг plгcerea sг vгd un amiral оn carne єi oase.

— Vin єi eu cu tine, Stephen, spuse Stonar, luвndu-l pe Browder de braю. Amiralul are de adresat o rugгminte lui Kate.

— Ce fel de rugгminte? Оntrebг Stephen, simюind o rгcealг bruscг оn atitudinea lui Stonar.

— Rugгmintea este pentru Kate O'Gara, nu pentru dumneata, spuse Stonar, оmpingвndu-l pe Stephen spre cealaltг camerг.

— O cheamг Kate Browder! Iar eu sunt soюul ei. Stephen se оnюepeni оn loc, refuzвnd sг se miєte.

— Ah! Presupun cг оncг n-ai aflat, spuse Stonar. Femeile nu vor mai purta de acum оncolo numele de familie al bгrbaюilor lor. A fost legalizatг descendenюa matriliniarг, numele tatгlui fiind de acum оncolo secundar єi facultativ.

— Ce lege mai e єi asta? Оntrebг Stephen.

— Legea acestei lumi. Impusг de Naюiunile Unite, spuse Stonar, оncercвnd din nou sг-l оmpingг pe Stephen spre cealaltг camerг.

— Nu plec nicгieri de aici! spuse Stephen. Dг-mi drumul la braю!

— Fiюi atenюi! strigг Kate. Sг nu loviюi copilul!

— Lasг-l, spuse scurt Amiralul Delacourt. E bine sг fie єi dвnsul prezent, cu toate cг rugгmintea оi este adresatг doamnei.

Stonar eliberг braюul lui Stephen, dar rгmase оn continuare lвngг el.

— Ce rugгminte? repetг Stephen оntrebarea.

— Mi-am pierdut оntreaga familie — victime ale molimei, spuse Delacourt. Rugгmintea mea este ca doamna sг-mi ofere un copil.

Stephen vru sг se repeadг la el, оncг cu copilul оn braюe єi arгtвnd un pic caraghios. Stonar оl opri, punвndu-i un braю dinaintea pieptului.

— Atenюie la copil, idiotule!

Dar Stonar оl apucг ferm pe Stephen de braю.

— De ce vг єocheazг o astfel de rugгminte? Оntrebг liniєtit Delacourt, privind cгtre Stephen. Sunt sigur cг vг daюi seama cг гsta este acum procedeul normal... Existг atвt de puюine femei. Pur єi simplu nu vreau ca neamul meu sг se stingг.

Kate se sculг оn picioare, netezindu-єi cu mвna fusta. O privire scurtг оn oglindг оi spuse cг avea o patг mare de umezealг оn poalг, acolo unde-єi юinuse copilul. Faюa ei era extrem de palidг.

— Єi nu existг alte femei care..., nu putu sг-єi ducг pвnг la sfвrєit fraza.

Stonar vorbi, оncг юinвndu-l de braю pe Stephen, care-l suporta doar de teama de a nu o lovi pe Gilla.

Spune-i, Kate! se gвndi el. Spune-i tu sг se ducг dracului de aici cu rugгminюile lui murdare cu tot.

Apoi Stephen deveni оncet-оncet conєtient de оnюelesul spuselor lui Stonar:

—... foarte puюine femei au fost trimise cгtre zonele devastate ale lumii! China, Argentina, Brazilia єi Statele Unite sunt singurele naюiuni care au acceptat prin votul liber al populaюiei sг-єi оmpartг surplusul de femei capabile de a procrea, spuse Stonar. Anglia va primi o mie єi ceva, atвt.

Ca vitele, gвndi Kate. Privi spre amiral. Era un bгrbat puternic, influent, єeful Comandei Barierei. Asta оnsemna multe vase de rгzboi єi sprijinul Naюiunilor Unite. Dacг ar accepta propunerea lui, ar оmpiedica producerea multor neplгceri. Se uitг rugгtor spre Stephen. Oare el nu оnюelegea asta? Hotгrвrea ei din urmг cu cвteva minute doar i se pгrea acum o toanг de copil, de fetiюг prostuюг єi rгsfгюatг. Se simюea de parcг se maturizase brusc.

— Amirale, vreюi sг fiюi amabil sг vг оntoarceюi cam peste o jumгtate de orг? spuse ea. Stephen єi cu mine avem de discutat. Zвmbi cгtre Stonar. Domnule Stonar, fii dumneata atвt de drгguю єi schimb-o pe Gilla. Scutecele sunt оn dulгpiorul de lвngг leagгn.

Stonar luг copilul din braюele moi ale lui Stephen. Amiralul оi zвmbi lui Kate єi se aplecг оncг o datг peste mвna ei. El оєi aflase deja rгspunsul оn tonul vocii tinerei femei. Fata era raюionalг, semгna cu o franюuzoaicг оn aceastг privinюг. Cine єtie, poate cг vor avea mai mult de un singur copil оmpreunг...

Оn cealaltг camerг, Stonar lгsг grгtarul leagгnului єi aєezг copilul pe spate. Gilla lovi cu picioruєele aerul єi gunguri de plгcere оn timp ce el оi scotea scutecul ud. Amiralul оl ajuta. Ambii zвmbeau amuzaюi la gвndul acestei scene — niєte bгrbaюi ca ei schimbвnd scutecele unui copil.

— Te va accepta, spuse Stonar.

— Ai simюit єi dumneata asta оn tonul vocii ei, nu-i aєa? Amiralul ridicг copilul єi-i zвmbi. Se оntreba dacг fetiюa chiar оi zвmbise cu adevгrat sau erau doar gaze, aєa cum se spune?

— Aє fi putut s-o aleg chiar eu, spuse Stonar, dar n-am sг pot niciodatг trece cu vederea faptul cг este irlandezг.

— Doamne, Dumezeule, omule, doar nu continui sг...

— Singurul meu fiu a fost ucis оn timpul aєa zisei Amnistii Sвngeroase, оn Belfast..., chiar dupг izbucnirea molimei. Era ofiюer de paraєutiєti. L-au ucis оn torturг...

— Oh! Оmi pare rгu.

Amiralul puse fetiюa pe umгr єi-o bгtu uєurel cu palma pe spate, simюindu-se foarte patern. Fusese bine informat despre tulburгrile din Ulster. Un canadian de origine irlandezг оi vorbise cвteva ceasuri bune despre aceste tulburгri.

— De fapt, la originea revoltelor din nord a fost teama celor din Ulster de represaliile pe care catolicii le-ar fi putut iniюia pentru toate oprimгrile din trecut.

Deєi de douг generaюii оn Canada, omul vorbea ca un irlandez furios єi-i оnmвna amiralului un articol apгrut оn Ulster єi semnat de un anume William Boyce, comandantul Brigгzii Belfast:

“Ei bine, iatг lucrurile de care ne-am temut pe drept cuvвnt, dacг ne-am fi vгzut stгpвniюi de catolicii din sud: interzicerea divorюului, declararea оntreruperii de sarcinг drept ilegalг, suprimarea unor legi sanitare, toate lucrurile pe care le veюi gгsi consemnate оn Constituюia Irlandei. Єtim єi noi ce оnseamnг o familie de catolic — cel puюin doisprezece copii, toюi ducвndu-єi zilele оn mahalale єi gunoaie, cerєind pe strгzi, murdari єi fгrг cгpгtвi.”

— Chiar crezi cг vom putea scoate оn afara legii оntreruperea de sarcinг? Оntrebг Amiralul.

— Bineоnюeles! Avem biserica de partea noastrг. Cum am putea da greє? rгspunse Stonar.

Eєecul civilizaюiei poate fi recunoscut dupг prгpastia dintre moralitatea publicг єi cea personalг. Cu cвt este mai mare prгpastia cгscatг оntre ele, cu atвt este mai aproape civilizaюia de eєecul ei final.

— Jost Hupp

Bill Beckett stгtea singur оn salonul rezervat pentru VIP — „very important persons” al avionului Air Force One — avionul prezidenюial. Locul mirosea a piele єi whisky de bunг calitate. Оєi privi ceasul de la mвnг: 10:28 EST. Parada era programatг sг оnceapг la ora unu dupг prвnz, оn Washington D.C. Privi оn jurul lui la fotoliile goale, gвndindu-se la ce оnsemna de fapt aceastг izolare privilegiatг. Ruckerman care dormea acum оn micul dormitor de lвngг salon, rбsese cu hohote la vederea avionului:

— Numero Uno, Dumnezeule!

Preєedintele trimisese avionul special pentru ei doi єi un general plin pentru a-i оnsoюi єi a le explica totul despre ceremoniile care оi aєteptau оn Washingon: o paradг, discursuri оn faюa Camerelor reunite ale Congresului, medalii, un banchet oferit de Casa Albг. Generalul, un oarecare Walter Monk, pгrea prea tвnгr pentru haina pe care o purta — numai zвmbete єi dinюi albi de reclamг, dar ochii оi erau cruzi, neоndurгtori.

Beckett oftг.

Cвt de real i se pгrea acum tot ceea ce оncercase sг-i spunг Marge la telefon.

— Eєti un erou, ascultг-mг pe mine!

Ce conversaюie ciudatг, fetele care chicoteau єi scoteau mici юipete excitate, declarвndu-i cвt de mult оl iubesc, cвt de faimos devenise єi apoi dвndu-i оnapoi receptorul lui Marge:

— Mama are cu adevгrat ceva important sг-юi spunг.

— Se vorbeєte cг vei fi propus pentru a candida la Preєedinюie, spuse Marge.

Dumnezeule! Nici nu putea оncг sг-єi revinг, sг absoarbг tot. Fusese prea aproape de proiectul molimei єi pentru prea mult timp, iar viziunea lui se restrвnsese doar la necesitгюile de zi cu zi, determinate de cercetгrile lor pentru gгsirea unei cure. Єi apoi Marge sгri la o nouг revelaюie, fгrг sг-l fi pregгtit cu nimic pentru asta, fгrг cea mai micг aluzie оn timpul discuюiilor sumare prin telefon sau radio de dinainte — cuvintele ei aproape blocaserг sistemul lui de gвndire:

— Bill, nu vreau sг-юi faci griji. Tu eєti Primul єi aєa vei fi mereu! Primul. Cвt de repede se instaurase оn limbг acest nou jargon. Dar

imediat єtiu єi ce avea sг urmeze; Kate O'Gara єi Amiralul Delacourt dгduserг tonul printr-o Cгsгtorie Secundarг.

— E оnsг mai bine sг єtii оnainte de a ajunge aici, dragul meu, spuse Marge. De altfel totul va fi extrem de evident... sunt оnsгrcinatг.

Bill le auzea pe fete vorbind lвngг mama lor:

— Spune-i despre..., restul cuvintelor se pierdu оnsг оn eter.

— M-ai auzit ce юi-am spus, Bill?

— Te-am auzit.

— Pari supгrat єi оncordat — te cunosc eu bine. Bill, trebuie sг оnveюi sг accepюi aceste lucruri.

— Le accept.

— Tatгl copilului este Arthur Dalvig, iubitule. Generalul Dalvig. Este comandantul militar al regiunii noastre. O sг-юi placг, ai sг vezi.

— Parcг aє avea de ales...

— Bill, nu fi aєa! A fost foarte bun cu noi. Fetele оl iubesc. Єi, dragule, a fгcut posibile o mulюime de lucruri grozave. Cвnd situaюia atinsese pragul ei cel mai rгu, el ne-a protejat... єi, єtii єi tu... Iubitule, te rog. El єtie cг nu e decвt un Secundar, cг tu vei fi оntotdeauna cel mai important pentru mine. El a acceptat acest lucru. Arthur te admirг foarte mult, Bill. El e unul din cei care susюin nominalizarea ta pentru Preєedinюie.

Єi de ce nu? se gвndi Beckett. Un preєedinte оn familie poate fi un avantaj important оntr-o carierг de militar, nu?

— Te iubesc, Bill, spuse Marge. Єi iar fetele de lвngг ea cu glasurile lor subюiri єi agitate: „Spune-i despre...”

Dar ceea ce voiau fetele ca el sг afle cu tot dinadinsul se pierdu iar оn eter. Marge оi spuse cг pгstraserг restul pentru venirea lui. Apoi: Oh! Fetelor! Bine, bine. Vor sг-юi spun despre toюi bгrbaюii care le fac curte, dar ele sunt оncг prea mici pentru asta. Vor trebui sг aєtepte pвnг au cel puюin cincisprezece ani. Єi оn privinюa asta sunt categoricг!

Beckett оnюelegea cг se оntorcea acasг оntr-o lume complet schimbatг, care nu mai semгna deloc cu cea pe care o pгrгsise la plecare.

Ca єi Joe, de altfel.

Bietul Hupp. Visurile lui de a deveni un soi de agent de bancг care distribuie cunoєtinюe єtiinюifice cu largheюe, dar cu o mвnг fermг єi atentг — toate aceste visuri se spulberaserг. Nu rгmгsese decвt trezirea la cruda realitate a acestei noi civilizaюii.

— Suntem niєte vaci, spusese Hupp.

Оi amuюise pe toюi ceilalюi membri ai Echipei cu ieєirea lui. Erau toюi patru, adunaюi pentru ultima datг оmpreunг, оnainte de a se despгrюi pentru totdeauna. Оn jurul lor era decorul impersonal, оn faianюг, crom єi porюelan al sгlii de mese de la Huddersfield. Masa lor era aєezatг оntr-un colю, dar locul zumzгia de activitate. Huddersfieldul devenise o rгscruce de drumuri оn noua lume єi oricare dintre punctele lui era supra-aglomerat.

— Joe e supгrat fiindcг echipa noastrг se destramг, оncercг Lepikov o explicaюie.

— Joe are dreptate, interveni Danzas.

— Tu n-ai fost crescut la юarг cum am fost noi crescuюi, Serghei, spuse Hupp. N-ai cum оnюelege ce оnseamnг o biatг vacг proastг. Dar югranul nu se repede niciodatг la vaca lui s-o оnjure, sau sг-єi verse necazul pe ea.

Danzas aprobг din cap ca un bгtrвn оnюelept.

— Cu vaca vorbeєti blвnd, continuг Hupp. O hrгneєti bine. O юesгli єi o cureюi, оi acorzi cea mai bunг оngrijire medicalг. O tratezi cu blвndeюe, dar ferm, exact aєa cum s-au comportat Stonar єi amicii lui cu noi. Ei se pricep la vaci! Cвnd vaca єi-a bгgat capul оn jug, pui piedica єi-i оnchizi capul acolo, apoi te apuci sг-i mulgi laptele dulce єi gras, asigurвndu-te cг ai extras pвnг la ultima picгturг, astfel оncвt biata creaturг sг nu cumva sг se оmbolnгveascг de friguri din cauza a ceea ce a rгmas оnгuntru.

Beckett оi povestise toate acestea generalului Monk оn timpul primei jumгtгюi a zborului, privind atent expresia amuzatг єi interesatг din ochii bгrbatului. Cum era posibil ca un viitor candidat la scaunul de Preєedinte al Statelor Unite sг adopte o asemenea viziune?

Omul din faюa lui va fi evident o vacг foarte оncгpгювnatг, cu apucгturi de taur, se gвndi Beckett. Dupг ce Monk оl lгsг singur, Bill оncepu sг-єi alcгtuiascг оn minte un discurs potrivit pentru campania electoralг:

— Avem nevoie de un om de єtiinюг la Casa Albг. Avem nevoie de un om care sг cunoascг adevгratele pericole cu care se confruntг lumea. Avem nevoie de cineva capabil sг evalueze natura realг a rezultatelor ieєite din laboratoarele єtiinюifice.

Da! Bagг-le оn cap ideea cг єi pвnг acum Ciuma Albг ar fi putut fi evitatг, dacг оn locul unui politician, ar fi fost Preєedinte un om de єtiinюг. Asta o sг-l ajute sг-i cвєtige de partea lui.

“Cвte o femeie pentru fiecare bгrbat!”

Era un slogan electoral bun єi s-ar putea dovedi chiar un obiectiv realizabil. Deєi ideea purta оn ea nuanюele periculoase ale proprietгюii asupra femeii. Trebuiau oare tratate femeile drept niєte ostatice ale viitorului omenirii?

Dar Hupp avusese foarte multг dreptate єi оn privinюa acestui lucru: “Ele au nevoie de noi, sг le ia naiba!”

Era din ce оn ce mai evident cг O’Neill crease mai mult decвt se aєteptase el оnsuєi оn laboratorul lui rudimentar. Acum cг oamerrii оncepuserг sг circule din nou, trecвnd vechile graniюe sau pe cele nou apгrute, оncepuserг sг aparг boli, niciodatг pвnг atunci observate. O’Neill fusese probabil o fabricг umblгtoare de rгspвndire a infecюiei. I se putea urmгri traiectoria dupг unele boli care apгreau ici єi colo. Dumnezeule! Un singur om fusese capabil de un astfel de lucru!

Oare O’Neill оncг mai hoinгrea nebun prin Irlanda? Tot ce era posibil. Cгci Irlanda redescoperise o formг a acelui respect primitiv pentru nebuni. Bill оi credea pe irlandezi perfect capabili sг-l adгposteascг, sг-l hrгneascг єi sг-l protejeze pe O’Neill. Poveєtile care se scurgeau din Irlanda nu puteau fi complet respinse — erau zvonuri, legende... La юarг, oamenii scoteau afarг, pe prag, mвncare єi bгuturг, aєa cum fгcuserг оn vremi trecute pentru spiriduєii pгdurilor. Repetau acum tradiюia pentru Nebun. Erau atвtea poveєti spuse єi presa le relata necontenit:

„Am auzit un urlet noaptea, jos, acolo, оn vale єi nu era deloc urlet de om. Era sigur Nebunul! Laptele pe care l-am lгsat pe prag, dimineaюa dispгruse.”

EPILOG

Obiectivul unora dintre cei care au propus legiferarea cercetгrilor cu ADN recombinat este folosirea puterii guvernamentale оn suprimarea ideilor care altfel ar putea decurge dintr-o asemenea cercetare. Acest lucru ne-ar duce оnapoi la o erг a dogmatismului, din care omenirea nu a scгpat decвt recent. Asta pe lвngг faptul cг ar fi o sarcinг lipsitг de eficacitate. Este imposibil sг stai la infinit оn calea explorгrii adevгrului.

Cвndva, undeva, oamenii vor оnvгюa acest adevгr!

— Philip Handler Preєedintele Academiei Naюionale de Єtiinюг

[1] Joc de noroc foarte popular оn Statele Unite (n.t.)

[2] Sг-юi fie steagul verde, strai" (traducere aprox.) - cвntec patriotic irlandez. Steagul irlandez este un tricolor din verde, alb єi portocaliu (n.t.).

[3] Harpa Irlandezг

[4] Black hats, white hats" - apelative obiєnuite pentru democraюi єi republicani оn Congresul american. "A white hat" era оn secolul trecut un sudist - un om ataєat unor tradiюii, apoi apelativul a desemnat un democrat (n.t.).

[5] Numele antical Irlandei, folosii azidoar оn limbaj poetic (n.t.)

[6] Fianna Fail - partidul lui Eamon de Valera, care a depus jurгmвntul єi a intrat оn Parlamentul Irlandez оn august 1927. "Fianna" оnseamnг "rгzboinici", iar Fail-Fal = Irlanda (n.t).

[7] o livrг = 453,6 g

[8] Blarney Stone - Piatra de la Blarney, inscripюionatг cu rune. La locul respectiv se ajunge foarte greu. Piatra se aflг оn interiorul Castelului din Blarney. Se spune cг oricine sгrutг piatra va avea uєurinюг оn vorbire єi un dar neоntrecut оn a face complimente єi a minюi cu dezinvolturг, fгrг mгcar sг roєeascг (n.t.)

[9] Emmet, Robert — patriot irlandez (1778-l803), nгscut la Dublin. A cгlгtorit mult оn Europa, dupг ce a terminat studiile la Trinity College, pentru a face cunoscute idealurile irlandeze. L-a оnijinit єi pe Napoleon. оn 1803 a plгnuit o insurecюie оmpotriva britanicilor, dar a dat greє. A fost prins, judecat єi spвnzurat оn Dublin оn acelaєi an.

[10] Parnell, Charles Steward — om politic irlandez, nгscut la Avendale (1846-l891), єeful rezistenюei contra exceselor nobililor englezi єi unul dintre apгrгtorii cei mai energici ai politicii de "home rule" — autonomie localг (n.t.).

[11] The Black and Tans — de la amestecul de uniforme de poliюie єi armatг. Оn 1921 a fost recrutatг o forюг de luptг оmpotriva Sinn Fein-ului. (n.t.)

[12] Stoney (engl.) — pietros, ca piatra, dur (n.t.)

[13] dung (engl.) - balegг, vulgar - excremente (n.t.)

[14] Herrick, Robert (1591-l674) — Poet englez, autorul unei colecюii, numitг „Hesperides”, de 1200 de poeme pe teme idilice оn mijlocul naturii (n.t.).

[15] John Donne (1572- 1631) — predicator єi poet metafizic, autor al multor satire, epistole єi elegii. Unul dintre cele mai cunoscute єi mai apreciate citate din opera lui este: "No man is an island. Every man is a piece of the continent." - "Nici un om nu este o insulг. Fiece om este o bucгюicг de continent" (n.t.)

Дата добавления: 2015-11-13