Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АрхитектураБиологияГеографияДругоеИностранные языки
ИнформатикаИсторияКультураЛитератураМатематика
МедицинаМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогика
ПолитикаПравоПрограммированиеПсихологияРелигия
СоциологияСпортСтроительствоФизикаФилософия
ФинансыХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника

Analiza principalilor indicatori economico-financiari la întreprindere

Icirc;ntroducere | Prezentarea întreprinderii | Organizarea contabilității în cadrul întreprinderii | Contabilitatea activelor nemateriale pe termen lung | Contabilitatea activelor materiale pe termen lung | Contabilitatea stocurilor. Contabilitatea creanțelor. | Contabilitatea mijloacelor bănești | Contabilitatea capitalului propriu | Contabilitatea datoriilor | Contabilitatea Veniturilor |


Читайте также:
  1. Analiza principalilor indicatori economico-financiari la întreprindere
  2. Analiza transakcyjna
  3. VI Analiza i interpretacja

1. Analiza factorială a profitului brut (perderi globale)

Componeanța cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operaşională reprezintă profitul brut (perderea globală), de aceea în analiza formării profitului, studiului profitului brut i se acordă o atenşie deosebită.

Analiza începe cu aprecierea evoluției structurii profitului brut (pierderii globale) obținut pe tipuri de activitate operațională. De regulă, mărimea profitului brut poate fi cîștigat de înteprindere din vînzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestare a serviciilor sau executarea lucrărilor de constructive. [Analiza economico-financiară a întreprinderii. Probleme, abordări, metode, aplicaţii /Petcu Monica – Bucureşti, Editura Economică, 2009, 362 p].

Rata profitului brut= (4.1)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profitul brut (lei)       +705 +2723053 100,41 1588.66
Venitul din vînzări (lei)       +337993 +2144883 193,5 406,72
Rata profitului brut (%) 47,2 24,52 95,74 -22,72 -71,22 51,94 390,45

Tabel. 4.1.Calcularea şi analiza profitului brut a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.1. Rata profitului brut pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus am ajuns la concluzia că în timp de trei ani abaterea răţii profitului brut indică o valoare negativă cea mai mică abatere e prezentă în anii 2012-11 cea ce constituie o scădere de -71,22% iar în anii precedenţi 2011-10 rata profitului brut indică o valoare de -22,72% cea ce demonstrează faptul mărimii scăderii abaterii în anii 2012-11faţă de anii 2011-10 cu o valoare de circa 48,50%, abaterea profitului brut în anii 2011-10 reprezintă o valaore pozitivă +705 lei, iar în anii 2011-12 abaterea profitului brut reprezintă o valoare de +2723053 lei, abaterea venitului din vînzări reprezintă o valoare pozitivă şi constituie în anii 2011-10 circa +337993 lei iar în anii 2012-11 valorea este de 2144883 lei, venitul din vînzări reprezintă o abatere pozitivă de circa +337993 lei iar în anii 2012-11 indică o valore de +2844165 lei. Ritmul creşterii a răţii profitului brut reprezintă o valore de 51,94% pe anii 2011-10 şi o altă valoare de circa 390,45% pe anii 2012-11, ritmul creşterii a profitului brut reprezintă 100,41% pe anii 2011-10 şi pe anii 2011-2012 este de 1588,66. Ritmul creşterii a venitului din vînzări reprezintă de circa 193,5% pe anul 2011-10 şi 406,72% pe anii 2012-11.

Rata profitului brut e în continuie creştere.

 

2.Rata profitului net.

Rata profitului net caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din vînzări şi reflectă profitul net obţinut în medie pe întreprindere la 1 leu Vînzări nete. Creşterea nivelului acestui coeficient mărturisește despre gestionarea eficientă a procesului de producţie. Acest coeficient depinde de mărimea cotei impozitului pe venit şi de capacitatea întreprinderii de a folosi înlesnirile fiscale. In condiţiile cînd cota impozitului - stabilită rata profitului net depinde de eficiența utilizării surselor împrumutate. Rata profitului net se analizează în dinamică, şi cu cît nivelul acestei rate este mai mare, cu atît mai "bogaţi" sînt acţionarii. [ Analiza economico – financiară / Gheorghe Vîlceanu, Vaşile Robu, Nicolae Georgescu. - Bucureşti, Ed. Economică, 2005 – 445 p. ]

Rata profitului net= . (4.2.)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profitul net (lei)   -168080 -113662 -130757 -54418 -450,33 -64,62
Venitul din vînzări (lei)       +337993 +2844165 193,5 406,72
Rata profitului net(%) 10,33 -24,04 -3,99 -13,71 -20,05 -232,72 -16,59

Tabel. 4.2.Calculul şi analiza răţii profitului net a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.2. Rata profitului net a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil]

Cercetînd datele de mai sus am ajuns la concluzia că rata profitului net constituie o abatere negativă de circa -13,71% pe anii 2011-10 şi la fel constituie o batere negativă pe anii 2012-11 cu -20,05%. Ritmul creşterii a rătei profitului net reprezintă valori negative cît pe anii 2011-10 cu circa -323,72% atît şi pe anii 2012-11 cu -16,59%.

3.Analiza Rentabilității Vînzărilor.

Icirc;n Procesul analizei economico-financiare a întreprinderii, o mare importanță i se acordă studierii rentabilității veniturilor din vînzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de apreciere a performanțelor activității operaționale a unei întreprinderi.

Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obține profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează marimea profitului obşinut la un leu venituri din vînzări.

Rentabilitatea veniturilor din vînzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi veniturile din vînzări abşinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vînzări. [Analiza bilanţului contabil / Georgescu N. Bucureşti, Ed. Economică, 1999 -304 p.]

Formula de calcul al rentabilității venitului din vînzări în baza profutului brut (perderii globale) este:

Rentabilitatea vînzărilor = (4.3.)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profitul brut (lei)       +705 +2723053 100,41 1588.66
Venitul din vînzări (lei)       +337993 +2844165 193,5 406,72
Rentabilitatea vînzărilor (%) 47,25 24,52 95,74 -22,73 +71,22 51,89 390,45

Tabel. 4.3.Calcularea şi analiza rentabilităţii vînzărilor a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii

2010-2012.

Fig. 4.3. Rata rentabilităţii vînzărilor pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Datele oferite de către tabelul şi graficul de mai sus ne reprezintă o imagine clară privind rentabilitatea vînzărilor, astfel noi putem afirma că cea mai înaltă renatabilitate a vînzărilor a fost înregistrată în anul 2012 şi care constituie circa 95,74%, iar cea mai mică rentabilitate a vînzărilor a fost înregistrată în anul 2011 care constituie 24,52%. Abaterea rentabilităţii vînzărilor constituie o scădere cu -22,73% în anii 2011-10 iar în anii 2012-11 situaţia sa schimbat astfel abaterea reprezintă o valore pozitivă de +71,22%. Ritmul creşterii a rentabilităţii vînzărilor constituie în anii 2011-10 o valoare de 51,89% iar în anii 2012-11 indică o valoare de 390,45%.

4.Analiza Rentabilității activelor (rentabilitatea economică).

Eficiența economică reprezintă maximum de bunuri economice şi valoare nouă ce se poate obşine la un moment dat cu minimum de factori de producție utilizați şi consumaşi. Mărimea şi calitatea activității precum şi modul de utilizare a resurselor economice de către agenții comerciali se caracterizează printr-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficiența activității comerciale. Ea constituie cerința fundamentală a eficienței şi prosperității oricarei firme comerciale şi, pe plan mai larg, condiția integrarii comerțului în cerințele unei economii moderne care se impune în toate activitățile economice [Analiza economic-financiară / Valceanu Gheorghe – Bucureşti, Editura Economică, 2010, 246 p.].

Rentabilitatea economică= ,(4. 4)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profit pina la impozitare (lei)   -168080 -113662 -130757 -54418 450,33 67,62
Valoarea medie a activelor (lei)       +31153 +400039 145,28 500,27
Rentabilitatea economică (%) 54,25 -168,17 -22,73 -113,92 -145,44 309,99 13,51

Tabel. 4.4.Calcularea şi analiza rentabilităţii economice a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.4. Rata rentabilităţii economice pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus am ajuns la concluzia că cea mai joasă rentabilitate economică e prezentă în anul 2011 care indică o valore negativă de -168,17%, cea mai mare rentabilitate economică este prezentă în anul 2010 cu circa 54,25%. Abaterea constituie valori negative astfel în anii 2011-10 este prezentă abaterea de -113,92% iar în anii 2012-11abaterea constituie -145,44%. Ritmul creşterii în anii 2011-10 este de 309,99% şi în anii 2012-11 este prezentă o creştere de 13,51%.

 

5Analiza Rentabilității capitalului permanent.

Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o caracteristică a politicii de finanțare a întreprinderii.

Rentabilitatea capitalului propriu reflect capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obşinerii profitului net, adică caracterizează mărimea profitului net obşinut la fiecare leu capital permanent.

Analiza rentabilității capitalului permanent este important pentru deminsionarea eforturilor privind obşinerea unui anumit profit net, în raport cu rezultatele concurenței specifice domeniului în care funcşionează întreprinderea dată. De nivelul rentabilității capitalului permanent al intreprinderii se înteresează atît utilizatorii interni, cît şi cei exterini ai Raportelor financiare. [Bazele contabilităţii / Ţurcanu V., Bejerean E. - Chişinău, Ed. ASEM, 2005, 267 p.]

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profit pina la impozitare (lei)   -168080 -113662 -130757 -54418 450,33 -67,62
Valoarea medie a capitalului permanent (lei)   -130057 -243719 +87334 -113662 -304,41 -187,39
Rentabilitatea capitalului permanent (%) 87,36 -129,23 -46,63 +41,87 -82,60 147,93 -36,08

Rentabilitatea capitalului permanent= (4. 5)

Tabel. 4.5. Calcularea şi analiza rentabilităţii capitalului permanent a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.5. Rata rentabilităţii capitalului permanent pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Din datele prezente de mai sus am juns la concluzia că cea mai mare rentabilitate a capitalului permanent a fost înregistrată în anul 2010 care constituie 87,36%, cea mai joasă rentabilitate a capitalului propriu e înregistrată în anul 2011 care constituie -129,23%. Abaterea rentabilităţii capitalului permanent reprezintă în anii 2011-10 o valore pozitivă de circa +41,87 iar în anii 2012-11 abaterea reprezintă o valoare negativă cu circa -82,60%. Ritmul creşterii a rentabilităţii capitalului permanent în anii 2011-10 are o valoare pozitivă de circa +147,93% iar în anii 2012-11 ritmul creşterii reprezintă o valoare negativă de circa -36,08%.

 

6.Analiza rentabilitățiia capitalului propriu (rentabilitatea financiară).

În procesul desfășurării activității economice, întreprinderea consumă resurse finaciare şi este necesar să verifice dacă aceaste resurse sunt utilizate într-un mod suficient de eficient pentru a obşine rezultatul financiar, care va asigura finanțarea investițiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii.

În acest scop, este nevoie de a efectua analiza rentabilității capitalului propriu.

Rentabilitatea capitalului propriu reflect capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obşinerii profitului. Rentabilitatea capitalului propriu este importantă nu numai pentru proprietarii întreprinderii (acționarii, asociaşii), dar şi pentru viitorii investitori. [Analiza economic-financiară / Valceanu Gheorghe – Bucureşti, Editura Economică, 2010, 246 p.].

Rentabilitatea capitalului propriu= (4.6)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Profit pina la impozitare (lei)   -168080 -113662 -130757 -54418 450,33 -67,62
Valoarea medie a capitalului propriu (lei)   -130057 -243719 +87334 -113662 -304,41 -187,39
Rentabilitatea capitalului propriu (%) 87,36 -129,23 -46,63 +41,87 -82,60 147,93 -36,08

Tabel. 4.6. Calcularea şi analiza rentabilităţii capitalului propriu a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.6. Rata rentabilităţii capitalului propriu pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Din datele de mai sus pot afirma că cea mai mică rentabilitate a capitalului propriu este prezentă în anul 2011 care indică o valoare negativă de -129,23% cea mai înaltă rată a rentabilităţii capitalului propriu este prezentă în anul 2010 cu 87,36% cea ce reprezintă o valoare pozitivă. Abaterea pe anii 2011-10 reprezintă o valaore pozitivă de +41,87 iar pe anii 2012-11 abaterea reprezintă o valoare negativă de circa -82,60. Ritmul creşterii a rentabilităţii capitalului propriu în anii 2011-10 reprezintă 147,93% în anii 2012-11 ritmul creşterii indică o valaore negativă de circa -36,08.

 

7.Rata solvabilităţii

Rata solvabilităţii generale este un indicator de solvabilitate care reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face faţă tuturor scadenţelor sale, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung, determinându-se ca un raport între activele totale şi totalul datoriilor.

Acest indicator exprimă gradul de acoperire a datoriilor cu activele de care dispune unitatea în cauză, reflectând în ultimă instanţă posibilitatea acesteia de a le transforma în lichidităţi şi a-şi achită obligaţiile de plată. Inconvienţele de ordin practic pe care le prezintă acest indicator, determinate de faptul că pentru analişti şi pentru decidenţi este importantă cunoaşterea mai detaliată a unor aspecte legate de solvabilitate, au condus la alţi indicatori mult mai expresivi, precum rata solvabilităţii patrimoniale şi rata solvabilităţii potenţiale. [Analiza economico – financiară / Gheorghe Vîlceanu, Vaşile Robu, Nicolae Georgescu. - Bucureşti, Ed. Economică, 2005 – 445 p.]

Rata solvabilităţii = >1,5. (4.7)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Total active       +31153 +400039 145,29 500,28
Total datorii       +203933 +513201 882,40 882,40
Rata solvabilităţii 2,63 0,43 0,67 -2,2 0,24 16,34 155,81

Tabel. 4.7.Calcularea şi analiza răţii solvabilităţii a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.7. Rata solvabilităţii economice pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus pot afirma că cea mai înaltă rată a solvabilităţii e prezentă în anul 2010 care indică o valore de circa 2,63 iar cea mai joasă valoare este prezentă în anul 2011 cu circa 0,43. Abaterea în anii 2011-11 reprezintă o valoare negativă de -2,2 iar în anii 2012-11 valoare abaterii e pozitivă şi reprezintă 0,24. Ritmul creşterii a ratei solvabilităţii în anii 2011-10 e de 16,34% şi în anii 2012-11 are o valore de 155,81%.

 

8.Coeficientul lichidităţii absolute (lichiditate de gradul I).

În calitate de cea mai perfectă metodă de apreciere a lichidității intreprinderii Bilanțul contabil este general recunoscută analiza acesteia sub aspect dinamic. Această metodă este frecvent utilizată în țările cu economie dezvoltată pentru scopurile interne.

Particularitatea metodei constă în aprecierea lichidității, luînd în considerare fluxurile plăților şi încasărilor. [Balaban Ecaterina, Fiscalitatea agenţilor economici Chişinău, „Elena-V.I.” SRL, 2010 p.22-28].

Coeficientul lichidităţii absolute= (4.8)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Mijloace băneşti (lei)       +5827 +324072 2449,6 5434,52
Datorii pe termen scurt (lei)       +203933 +513201 882,4 323,13
Coeficientul lichidităţii absolute 0,009 0,03 0,44 +0,021 +0,41 333,33 1466,67

Tabel. 4.8.Calcularea şi analiza coeficientului lichidităţii absolute a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.8.Coeficientului lichidităţii absolute pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

În baza datelor de mai sus putem ajunge la concluzia că cel mai mare coeficient a lichidităţi absolute e prezent în anul 2012 cu o valore de 0,44 iar cel mai mic coeficient al lichidităţii absolute e present în anul 2010 cu o valoare de 0,009. Abaterea pe anii 2011-10 constituie o valoare pozitivă de +0,021 iar în anul 2012-11 avem prezentă o valaore de +0,41. Ritmul creşterii coeficientului lichidităţii absolute în anii 2011-10 este de 333,33% iar în anii 2012-11 are o valaore de 1466,67%.

9.Coeficientul lichidităţii relative (lichiditate de gradul II)

Coeficientul lichidităţii relative = (4.9)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Active curente (lei)       +32153 +400456 149,91 514,69
Stocuri de marfuri şi materiale (lei)       +11501 -46432 121,72 27,95
Datorii pe termen scurt (lei)       +203933 +513201 882,4 323,13
Coeficientul lichidităţii relative 0,43 0,13 0,64 -0,30 +0,51 30,23 492,30

Tabel. 4.9. Calcularea şi analiza coeficientului lichidităţii relative a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.9.Rata coeficientului lichidităţii relative pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus am ajuns la concluzia că cel mai mare coeficient al lichidităţii relative este prezent în anul 2012 cu o valoare de circa 0,64 iar cel mai mic coeficient al lichidităţii relative e prezent în anul 2011 cu o valaore de 0,13. Abaterea coeficientului lichidităţii relative în anii 2011-10 indică o valoare negativă de circa -0,30 iar în anii 2012-11 are o valaore pozitivă de 0,51. Ritmul creşterii coeficientului lichidităţii relative în anii 2011-10 îndică o valoare de 30,23 iar în 2012-11 ritmul creşterii indică o valore de 492,30.

 

10.Coeficientul lichidităţii curente (lichiditate de gradul III).

Lichiditatea curentă este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii şi măsoară capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizînd activele pe termen scurt din bilanț. Se calculează ca raport între activele circulante şi totalul datoriilor pe termen scurt. Cu cît valoarea sa este mai mare, cu atît compania are o capacitate mai mare de a-şi plati datoriile curente fară să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. O valoare subunitară înseamnă că firma are nevoie să împrumute sau să vandă o parte din activele imobilizate pentru a-şi plati datoriile şi a evita falimentul.

În general, o lichiditate curentă mai mica decît 1 e un semnal negativ. Valoarea optimă pentru acest indicator este în jur de 2, însa ea poate varia în funcşie de sectorul de activitate. Astfel, există sectoare unde lichiditatea optimă este de 2 sau chiar mai mare, dar şi sectoare care functionează foarte bine cu 1,5 sau chiar cu 1. Sectoarele unde lichiditatea curentă poate fi ceva mai mică fară ca acest lucru să aiba un efect negativ asupra activității sunt cele care presupun o pondere foarte mare a activelor fixe şi o perioadă mai îndelungată pentru valorificarea produselor (cum ar fi șantierele care produc vapoare sau avioane, de exemplu), în a căror şituație datoriile curente sunt platite în general din credite pentru acoperirea capitalului de lucru. [Teorie economică generală. / Tobă A., Malai A., Tobă D. - Chişinău, Tipografia UASM, 2001 – 288 p.]

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Total active curente (lei)         +400456 149,91 514,69
Total datorii pe termen scurt (lei)       +203933 +513201 882,4 323,13
Coeficientul lichidităţii curente 2,47 0,41 0,66 -2,06 +0,25 16,59 160,97

Coeficientul lichidităţii curente = (4.10) Tabel. 4.10. Calcularea şi analiza coeficientului lichidităţii curente a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fi 4.10.Rata coeficientului lichidităţii curente pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus am ajuns la concluzia că cel mai mic coeficient al lichidităţii curente este prezent în anul 2011 cu o valoare ce constituie 0,41 iar cel mai mai mare coeficient al lichidităţii curente e prezent în anul 2010 cu o valoare de 2,47. Abaterea coeficientului lichidităţii curente în anii 2011-10 constituie o valoare negativă de -2,06 iar în anii 2012-11 abaterea constituie o valaore pozitivă de +0,25. Ritmul creşterii a coeficientului lichidităţii curente pe anii 2011-10 constiuie o valoare de 16,59 iar pe anii 2012-11 ritmul creşterii a coeficientului lichidităţii curente constituie 160,97.

 

11.Gradul de îndatorare.

Gradul de îndatorare = (4.11)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Datorii totale       +203933 +513201 882,40 323,13
Total active       +31153 +399539 145,28 499,77
Gradul de îndatorare (%) 37,89 230,13 148,79 +192,24 -81,34 607,36 64,65

Tabel. 4.11. Calcularea şi analiza gradului de îndatorare a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.11.Rata gradului de îndatorare pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Din datele de mai sus am ajuns la concluzia că cea mai mică valaore a gradului de îndatorare este prezent în anul 2010 care constituie 37,89% iar cea mai înaltă rată a gradului de îndatorare este prezentă în anul 2011 care cosntituie o valoare de circa 230,13%. Abaterea gradului de îndatorare pe anii 2011-10 are o valore pozitivă de +1192,24 %, pe anii 2012-11 abaterea are o valore negativă şi constituie o valoare de -81,34%. Ritmul creşterii pe anii 2011-10 are o valore de 607,36% iar pe anii 2012-11 ritmului creşterii a gradului de îndatorare reprezintă o valoare de circa 64,65%.

 

12.Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar).

Efectul levier sau al pârghiei indatorarii reflectă influența dobanzii la imprumuturi, asupra rentabilității. Pârghia indatorarii este expresia raportului dintre datoriile totale şi capitalul propriu.

Efectul de levier financiar sau efectul de pârghie financiară scoate în evidență influența îndatorării întreprinderii asupra rentabilității capitalului propriu al acesteia. [Armeanic A., Fiscalitatea, Chişinău 2003, 34-54 p.].

Coeficientul total de îndatorare = (4.12)

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Datorii totale       +203933 +513201 882,40 323,13
Capital propriu   -130057 -243719 -87334 -113662 304,41 187,39
Coeficientul de îndatorare (%)   -176,84 -304,94 -115,84 128,10 289,90 172,44

Tabel. 4.12. Calcularea şi analiza coeficientului de îndatorare a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.12.Rata coeficientul de îndatorare pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Analizînd datele de mai sus pot afirma că coeficientul de îndatorare cel mai mic a fost prezent în anul 2012 cu o valoare negativă de -304,94% iar cel mai mare coeficient de îndatorare este prezent în anul 2010 cu un coificient pozitiv de 61%. Abaterea coeficientului de îndatorare indică o valore negativă în anii 2011-10 cu un coificient de -115,84 iar în anii 2012-11 valoarea abaterii de îndatorare reprezintă un coificient pozitiv de 128,10%. Ritmul creşterii a coeficientului de îndatorare pe anii 2011-10 indică o valoare de 289,90 iar pe anii 2012-11 indică o valoare de 172,44%.

13.Coeficientul independenţei (autonomiei) financiar.

Coeficientul independenţei (autonomiei) financiare este egal cu 0 pentru că intreprinderea este finanțată din surse proprii şi astfel nu are datorii pe termen lung.

 

14.Active nete

Active nete reprezintă valoarea reală a tuturor activelor din sursele proprii.

Indicatori Anii de referinţă Abaterea Ritmul creşterii %
      2011-10 2012-11 2011-10 2012-11
Total active       +31153 +400039 +145,28 500,27
Total datorii       +203933 -513201 +882,40 323,13
Active nete   -130057 -243219 -87334 -113162 304,41  

Active nete = Total active – Total datorii. (4.13)

Tabel. 4.13. Calcularea şi analiza activelor nete a întreprinderii CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012.

Fig. 4.13.Rata actvelor nete pentru întreprinderea CriStefTurTrans S.R.L pe anii 2010-2012 [sursă proprie elaborate în baza datelor din bilanţul contabil].

Din datele de mai sus pot ajunge la concluzia că cele mai mici active nete sunt prezente în anul 2011 cu o valoare negativă de -130057 iar cele mai mari active nete sunt prezente cu o valore pozitivă în anul 2010 şi constituie 42723. Abaterea activelor nete pe anii 2011-10 reprezintă o valoare negativă şi constituie -87334, în anul 2012-11 abaterea activelor nete sunt prezente cu o valore totală negativă care constituie -113162. Ritmul creşterii a activelor nete a anilor 2011-10 au o valore de 304,41% iar pe anii 2012-11 valaorea ritmului creşterii constituie 187%.


Дата добавления: 2015-11-13; просмотров: 88 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
CRISTEF TURTRANS S.R.L| Activele curente reprezintă o caracteristică a eficienţei potenţialului financiar al întreprinderii.

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.029 сек.)