Cristef turtrans S. R. L

Întreprinderea CriStef TurTrans SRL activează în baza legilastivă astfel ea e impusă să elaboreze o evidență contabilă. Toate rezultatele evidenței contabile sunt înregistrate în raporte financiare.

Rapoartele financiare reprezintă un sistem de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale entităţii pe o perioadă de gestiune.

Componenţa, modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare sînt reglementate de următoarele documente normative:

· Legea contabilităţii nr. 113-XIV din 27.04.2007,

· S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”,

· S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”

· S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.

La întocmirea Raportului financiar anual trebuie de respectat o anumită consecutivitate în efectuarea lucrărilor, încălcarea căreia poate condiţiona diverse erori. Întocmirea raportului financiar anual cuprinde următoarele etape:

I.Lucrări premergătoare întocmirii raportului financiar anual.

II.Completarea formularelor de rapoarte financiare şi a anexelor la acestea.

III.Întocmirea Notei explicative.

IV.Aprobarea şi prezentarea raportului financiar anual.

V.Reformarea bilanţului contabil.

Modul de întocmire a rapoartelor financiare este reglementat de prevederile S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”.

Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat. Bilanţul se întocmeşte semianual (de către entităţile de interes public) şi anual (de către toate entităţile). Lucrările de completare a bilanţului anual al întreprinderii reprezintă, prin conţinutul lor, operaţiuni de prelucrare şi transpunere a datelor din bilanţul precedent şi din Cartea mare sau alt registru similar.

În coloana 5 “La finele anului de gestiune precedent” se reflectă datele la începutul anului conform Bilanţului contabil de intrare, care trebuie să coincidă cu datele din coloana 4 “La finele perioadei de gestiune curente” a Bilanţului contabil pentru anul precedent, ţinînd cont de reformarea efectuată şi ajustările incluse în urma modificărilor în politica de contabilitate.

La întocmirea bilanţului contabil trebuie de respectat următoarele reguli principale:

· ne admiterea compensării reciproce a activelor şi pasivelor cu excepţia cazurilor prevăzute de S.N.C.;

· clasificarea activelor şi datoriilor după termenul de utilizare (achitare) pe termen lung şi scurt. Activele şi datoriile pe termen lung a căror perioadă de utilizare (achitare) nu depăşeşte 12 luni se reflectă în bilanţ ca active şi datorii pe termen scurt;

· mijloacele băneşti, creanţele şi datoriile în valută străină trebuie să fie recalculate conform cursului BNM la 31 decembrie a anului de raportare. Diferenţe de curs valutar se înregistrează ca venituri şi/sau cheltuieli ale activităţii financiare.

Modul de determinare a indicatorilor Bilanţului contabil este reglementat de SNC corespunzătoare.

Dacă bilanţul contabil reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un anumit moment de timp, Raportul de profit şi pierdere generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. Raportul de profit şi pierdere cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune. Indicatorii prezentaţi în Raportul de profit şi pierdere se divizează în trei grupe: venituri, cheltuieli şi rezultate financiare (profituri sau pierderi).

Raportul de profit şi pierdere se completează în baza rulajelor conturilor de venituri şi cheltuieli (clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi).

La întocmirea raportului privind rezultatele financiare este necesar de respectat următoarele reguli:

- toţi indicatorii se completează cu total cumulativ de la începutul anului;

- veniturile şi cheltuielile se reflectă în baza principiului specializării exerciţiilor (contabilitate de angajamente), adică în perioada de gestiune în care ele au avut loc, indiferent de momentul încasării şi achitării mijloacelor băneşti;

- veniturile şi cheltuielile generate de unele şi aceleaşi tranzacţii se constată în aceiaşi perioadă de gestiune;

- indicatorii negativi se înscriu în paranteze.

Reformarea bilanţului este o procedură obligatorie care se efectuează după aprobarea şi prezentarea rapoartelor financiare anuale la data de 31 decembrie a anului de gestiune. Ea constă decontarea:

- sumelor profitului utilizat pe parcursul anului reflectate in contul 334 „Dividende plătite în avans”;

- sumelor profitului net (pierderii) al anului curent reflectate in contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”;

- rezultatelor (profitului/pierderii) anilor precedenţi depistate în anul curent, reflectate pe în contul 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”.

Reformarea duce la modificarea posturilor din subcapitolul 3.3 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)” şi se reflectă în contabilitate prin înregistrările de finalizare din luna decembrie a anului curent.

După efectuarea acestor înregistrări conturile 334, 333 şi 331 se închid şi la începutul perioadei de gestiune următoare nu au sold.

La trecerea soldurilor activelor şi pasivelor în bilanţul pe perioada de gestiune următoare suma reflectată în rîndul 570 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” (soldul contului 331) şi diferenţa dintre rd. 590 „Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune” (soldul contului 333), rd. 600 „Profit utilizat al anului de gestiune” (soldul contului 334) se trec în rd. 580 „Profit nerepartizat (pierderea neacoperită)a anilor precedenţi” (soldul contului 332).

Дата добавления: 2015-11-13