SUBIECTUL I.Semnele laturii subiective ale infractiunii

1.1 Semnele ce caracterizeaza latura subiectiva sunt:

-vinovatia-care este un semn obligator al fiecarei infractiuni si elucideaza cunostinta si vointa celui ce a svirsit infr.

-motivul ca semn facultative a laturii subiective-este imboldul interior subiectiv perceput care determina persoana la savirsirea infr concrete.

-scopul ca semn facultative a laturii subiective-este punctual final spre care tinde faptuitorul savirsind infr.

1.2caracterizati formele vinovatiei.

Tragerea la raspundere a unei persoane, fie ca este vorba despre o raspundere juridica sau nejuridica, nu poate fi conceputafara a tine cont de stabilirea cu certitudine a formei vinovatiei.In general, nu se poate concepe raspunderea pentru savarsirea unei fapte in lipsa vinovatiei persoanei ce a comis-o. Pe dealta parte, insa, nu ar fi corect ca sa nu se faca o distinctie in ceea ce priveste sanctiunea ce ii este aplicata unei asemeneapersoane, si gradul sau de vinovatie. S-a ajuns la distinctia intre diverse forme de vinovatie, ceea ce s-a reflectat intr-oraspundere diferentiata, tinandu-se cont de aceste forme.Exista doi factori inerenti vietii psihice a persoanei: constiinta sau factorul intelectiv si vointa sau factorul volitiv care seinterfereaza si se presupun unul pe celelalt.Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si finalitatilor urmarite sau acceptate prinsavarsirea faptei, precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica a omului.Actualul Cod Penal, consacra teoria reprezentarii. Astfel, avand la baza aceasta teorie, s-a aratat ca vinovatia exprima oanumita atitudine psihica periculoasa a infractorului fata de fapta si urmarile ei. Pentru ca o fapta sa constituie infractiune, saatraga aplicarea unei pedepse, nu este suficient ca ea sa apartina material faptuitorului, ci trebuie sa fie imputabila acestuia.Cand fapta nu este comisa cu vinovatie, ea nu este imputabila celui care a savarsit-o, deci nu i se poate retine in sarcina.In cadrul continutului constitutiv al infractiunii putem distinge o latura obiectiva si una subiectiva.Un element esential al laturii subiective il costituie elementul subiectiv vinovatia.. Ca element al continutului infractiunii,

-vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege.Potrivit art. 19 al. 1 Cod penal, vinovatia exista "atunci cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie saudin culpa".In stiinta dreptului penal se face dinstinctie intre doua forme principale de vinovatie: intentia, si culpa. Pentru uneleinfractiuni se adauga si o forma mixta: praeterintentia.1. Intentia; este atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea lui, oriprevederea rezultatului faptei sale, neurmarirea dar acceptarea lui in caz ca se produce.Prin urmare intentia se refera la:

-prevederea rezultatului faptei penale

-in cazul intentie directe urmarirea de catre faptuitor a producerii rezultatului faptei, in cazul intentiei indirecte desi

- nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui la savarsirea faptei penale.Intentia directa este reglementata de art. 19 pct. 1 lit a, in timp ce intentia indirecta este reglementata de art. 19 pct. 1 lit b.Exista intentie directa atunci cand faptuitorul isi reprezinta actiunea sau inactiunea sa, modul de infaptuire, rezultatulsocialmente periculos la care conduce fapta, si in aceste conditii el urmareste producerea acelui rezultat.In literatura juridica de specialitate, pe langa modalitatile normative ale intentiei (directa si indirecta) se mai face deosebireaintre:a) intentia simpla si intentia calificata;b) intentia spontana (repentina) si intentia premeditata;c) intentia unica si intentia complexa;d) intentia initiala si intentia supravenita.2. Culpa este atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatului faptei sale dar nu-l accepta, considerand fara temeica nu se va produce, ori nu prevede rezultatului faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada.Conform art. 19 pct. 2 C.p., Fapta este savarsita din culpa cand infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

Ca forma a vinovatiei, se refera la:

-prevederea rezultatului faptei penale

-neacceptarea producerii rezultatului faptei

-savarsirea faptei penale.

Culpa cu prevedere si culpa fara prevedere sunt cele doua modalitati ale culpei reglementate in Codul penal.Culpa cu prevedere (usurinta, temeritate) este reprezentata de savarsirea faptei penale si consta in prevederea de catrefaptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta, socotind fara temei insa ca ele nu sevor produce (art. 19 pct. 2 lit. a C. p.).Culpa simpla (greseala, neglijenta) este reprezentata de savarsirea faptei penale si nepreverea rezultatului de infractor, desiacesta trebuia si putea sa-l prevada.In literatura de specialitate si in practica judiciara sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei: culpa in agendo si culpa inomittendo, culpa generica si culpa specifica, culpa directa si indirecta, culpa penala si culpa civila

3. Intentia depasita (praeterintentia) este situatia in care faptuitorul urmarind producerea unui anumit rezultat, savarseste ofapta cu un rezultat mai grav, decat a intentionat, rezultat ce trebuia si putea fi prevazutPraeterintentia reprezinta materializarea actiunii infractionale intentionate, dezvoltarea acesteia prin culpa si crearea a douarezultate:

-unul intentionat: prevazut si acceptat de faptuitor

-al doilea culpabil: neprevazut si neacceptat de faptuitorSunt cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei:a) legitima aparareb) starea de necesitatec) constrangerea fizicad) constrangerea moralae) cazul fortuitf) iresponsabilitateag) betia completa involuntarah) minoritatea faptuitoruluii) eroarea de fapt j) eroarea cu privire la o norma extrapenala.

1.3decideti asupra importantei semnelor facultative ale laturii subiective.

Motivul si scopul infractiunii sunt unele dintre semnele indispensabile, absolute necesare ale actului volitiv, ca fac parte din componenta laturii subiective a infr savirsite cu inentie. Ele influienteaza formarea intentiei, directionarea si realizarea ei, dar in continutul acesteia nu se includ.Practica demonstreaza ca orice fapta intentionata prevazuta de legea penala, este precedata si determinate de un impuls interior care inspira faptuitorului ideea de a comite fiind orientate spre atingerea unui scop concret.Intre motiv si scop exista o legatura launtrica.Motivatia presupune si preconizarea scopului.Desi sunt semen strins legate intre ele si conditionate reciproc, motivul si scopul nu sunt notiuni identice.Fiecare dintre ele caracterizeaza in mod diferit atitudinea psihica a persoanei fata de infr savirsita.

Дата добавления: 2015-10-30