Răspuns: A,C,D
212. Hipertensiunea portală poate determina apariţia:
A. Hemoragiilor digestive superioare din varicele gastroesofagiene
B. Hemoroizilor
C. Ascitei
D. Icterului
E. Apraxiei
Răspuns: A,B,C
213. Hipertensiunea portală se dezvoltă în rezultatul:
A. Creşterii volumului fluxului venos portal
B. Scăderii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
C. Creşterii rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
D. Creşterii debitului cardiac
E. Hipersplenismului
Răspuns: A,C
214. La pacienţii cu care patologii se poate dezvolta steatoza hepatică nonalcoolică:
A. Diabet zaharat
B. Obezitate
C. Deficienţa α1-antitripsinei
D. Sindrom metabolic
E. Hepatita alcoolică
Răspuns: A,B,D
215. Enumeraţi markerii de laborator al sindromului de colestază:
A. Fosfataza alcalină
B. Alaninaminotransferaza
C. g-glutamil-transpeptidaza
D. Colesterolul
E. Proteina totală
Răspuns: A,C,D
216. Numiţi care din următoarele sunt manifestări clinice ale sindromului colestatic:
A. Prezenţa pruritului
B. Leziuni de grataj
C. Edemele gambiene
D. Icterul
E. Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor
Răspuns: A,B,D,E
217. Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:
A. Hemoragia din varicele esofagiene
B. Consumul de alcool
C. Tratamentul diuretic adecvat
D. Peritonita bacteriană spontană
E. Administrarea preparatelor hepatotoxice
Răspuns: A,B,D,E
218. Enumeraţi factorii ce pot provoca insuficienţa hepatică:
A. Administrarea preparatelor hepatotoxice
B. Consumul proteinelor de origine vegetală
C. Tratament diuretic neadecvat
D. Administrarea drogurilor
E. Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari, fără transfuzii compensatoare
Răspuns: A,C,D,E
219. Care afecţiuni pot evolua cu ascită?
A. Cirozele hepatice
B. Procese canceromatoase
C. Insuficienţa cardiacă
D. Sindromul Cushing
E. Tuberculoza
Răspuns: A,B,C,E
220. Enumeraţi care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică:
A. Ascita la debut
B. Abdomen acut
C. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
D. Ascita refractară
E. Suspecţie de malignizare, tuberculoză şi alte patologii rare (boli hematologice, granulomatoza, ş.a.)
Răspuns: A,C,D,E
221. Enumeraţi complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
A. Hemoragii
B. Icter
C. Hemoperitoneum acut
D. Perforaţia intestinală
E. Trombocitoză
Răspuns: A,C,D
222. Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia VHB?
A. Virusul VHB se depistează în cea mai mare concentraţie în sânge şi în concentraţie mai mică în spermă, salivă
B. Virusul VHB se depistează în cea mai mică concentraţie în sânge şi în concentraţie mai mare în salivă
C. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile inclusiv şi pe obiectele neînsufleţite fără prezenţa semnelor de sânge vizibile
D. Virusul VHB nu este rezistent în mediul ambiant
E. Virusul VHB se păstrează în mediul ambiant nu mai mult de 1 zi
Răspuns: A,C
223. Hepatita cronică activă se caracterizează prin:
A. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
B. Prezenţa piecemeal necrosis
C. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
D. Respectarea plăcii limitante
E. Necroză focală
Răspuns: A,B
224. Hepatita cronică lobulară se caracterizează prin:
A. Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
B. Inflamaţie intralobulară
C. Necroză focală
D. Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
E. Prezenţa piecemeal necrosis
Răspuns: B,C
225. Enumeraţi căile de transmitere ale infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Calea percutană şi parenterală
B. Sexuală
C. Respiratorie
D. Perinatală – transimterea verticală
E. Habituală – transmiterea orizontală
Răspuns: A,B,D,E
226. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic B:
A. HBs Ag
B. Anti HBc total
C. Anti VHC
D. HBe Ag
E. Anti HBe
Răspuns: A,B,D,E
227. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C:
A. Anti VHC
B. Anti HBs
C. HBe Ag
D. Anti VHC Ig M
E. Anti HBe
Răspuns: A,D
228. Enumeraţi markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D:
A. Anti VHC
B. Anti VHD
C. Anti VHC Ig M
D. Anti VHD Ig M
E. ARN VHD
Răspuns: B,D,E
229. Care sunt criteriile de vindecare după hepatita B?
A. HBsAg se determină
B. HBsAg nu se determină
C. HBV ADN nedetectabil sau nivelul minimal
D. Nivelul ALT normal
E. Nivelul ALT poate fi uşor crescut
Răspuns: B,C,D
230. Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Pirsing corporal şi posibil tatuaj
B. Membrii familiei care nu au contact sexual sau habitual cu pacientul HBV pozitiv
C. Tratamentul stomatologic
D. Lucrători medicali care au contact cu sânge
E. Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu pacientul HBV pozitiv
Răspuns: A,C,D,E
231. Enumeraţi persoanele cu factori de risc al infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Pacienţii HIV pozitivi şi personal care lucrează cu pacienţii HIV pozitivi
B. Personal şi persoane din instituţiile penitenciare
C. Persoanele care nu au contact cu sânge
D. Personele care frecvent călătoresc în ţările cu prevalenţa de HBV înaltă
E. Tratamentul stomatologic
Răspuns: A,B,D,E
232. Contraindicaţii pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Tratament stomatologic
B. Reacţia de anaflaxie la prima doză de vaccinare
C. Sistem imun competent
D. Reacţia anafilactică la drojdii
E. Vaccinare contra infecţiei HBV cu 5 ani în urmă
Răspuns: B,D
233. Care din următoarele afirmaţii caracterizează răspunsul neadcevat la vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
A. Rata joasă de răspuns la vaccinare poate fi asociată cu obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
B. Rata joasă de răspuns la vaccinare nu poate fi asociată cu obezitatea, fumatul, imunosupresia, vîrsta înaintată
C. Aproximativ 25-50% de persoane, care iniţial nu răspund la vaccinare, vor răspunde la o doză adiţională de vaccin, iar 50-70% vor răspunde la a 2-a seria de 3 doze
D. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 2-3 ani
E. Vaccinarea cu o singură doză trebuie repetată la fiecare 5-10 ani
Răspuns: A,C,E
234. Care din următoarele afirmaţii caracterizează infecţia cu virus hepatitic D (VHD)?
A. VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi patogenitatea căruia este necesară funcţia ajutătoare a VHB
B. Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total dependent de prezenţa virusului B pentru a-şi asigura multiplicarea
C. VHD este un ADN-virus
D. Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul HBs Ag
E. Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite
Răspuns: A,B,D,E
235. Enumeraţi investigaţiile serologice pentru aprecierea infecţiei cu virus hepatitic C:
A. Anticorpi anti HCV
B. ARN VHC calitativ
C. Anti- LKM
D. ARN VHC cantitaiv
E. Anti- SLA
Răspuns: A,B,D
236. Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
A. Ascită
B. Splenomegalie
C. Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
D. Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză”
E. Hiperalbuminemia
Răspuns: A,B,C,D
237. Ciroza hepatică se caracterizează prin:
A. Ascită
B. Steluţe vasculare
C. Dilatarea venelor esofagiene
D. Pielonefrită cronică
E. Activitate crescută a AST
Răspuns: A,B,C,E
238. Selectaţi complicaţiile posibile în ciroza hepatică:
A. Insuficienţă hepatică
B. Hemoragie din varicele esofagiene
C. Tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară
D. Encefalopatie
E. Sindrom hemoragic
Răspuns: A,B,D,E
239. Pentru ciroza biliară primitivă sunt caracteristice următoarele:
A. Prurit cutanat
B. Icter
C. Xantelasme
D. Activitate crescută a fosfatazei alcaline
E. Prezenţa de calculi renali
Răspuns: A,B,C,D
240. Hemocromatoza hepatică este însoţită de:
A. Hiperpigmentarea tegumentelor
B. Hiperglicemie
C. Conţinut crescut de fier în ficat
D. Conţinut crescut de fier în ser
E. Conţinut redus de fier în ficat
Răspuns: A,B,C,D
241. Pacientul cu ciroză hepatică necesită:
A. Excluderea consumului de alcool
B. Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice
C. Evidenţă la dispensar
D. Evidenţa periodică a indicilor biochimici hepatici
E. Terapia cu androgeni
Răspuns: A,B,C,D
242. Tratamentul ascitei în ciroza hepatică include următoarele:
A. Dieta fără sare
B. Veroşpiron
C. Furosemid
D. Coleretice
E. Paracinteză
Răspuns: A,B,C,E
243. Selectaţi consecinţele ce pot apărea după tratamentul diuretic agresiv al cirozei hepatice:
A. Hiperalbuminemie
B. Encefalopatie hepatică
C. Tromboză în sistemul portal
D. Hipotonie pronunţată
E. Hiperkaliemie
Răspuns: B,C,D
244. Selectaţi semnele caracteristice hipersplenismului:
A. Leucocitoză
B. Eritrocitoză
C. Trombocitopenie
D. Leucopenie
E. Euzinofilie
Răspuns: C,D
245. Pentru ciroza hepatică este caracteristic:
A. Icterul
B. Hipertensiunea portală
C. Insuficienţa hepatică
D. Hipertensiunea arterială
E. Encefalopatia hepatică
Răspuns: A,B,C,E
246. Selectaţi simptomele prezente în ciroza hepatică:
A. Icter
B. Insuficienţă hepatică funcţională
C. Micşorarea ficatului în dimensiuni
D. Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
E. Arhitectonica hepatică nemodificată
Răspuns: A,B,C,D
247. Pentru ciroza biliară primară este caracteristic:
A. Icter persistent
B. Prurit cutanat
C. Activitatea ALT majorată
D. Degete în formă de „beţe de tobă”
E. Osteoporoza
Răspuns: A,B,C,E
248. Cancerul căror organe poate decurge cu metastaze în ficat:
A. Cerebral
B. Stomac
C. Colon
D. Glanda mamară
E. Plămâni
Răspuns: B,C,D,E
249. Selectaţi simptomele caracteristice hipertensiunii portale:
A. Vascularizaţie colaterală
B. Splenomegalie
C. Hemoragie din varicele esofagiene
D. Ascită
E. Icter
Răspuns: A,B,C,D
250. Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul citolitic în patologia hepatică:
A. AST
B. ALT
C. LDH
D. Fosfataza alcalină
E. Glucoza
Răspuns: A,B,C,E
251. Parametrii sindromului colestatic sunt următorii:
A. ALT
B. Proba cu timol
C. Lactatdehidrogenaza
D. Gama-glutamiltranspeptidaza
E. Fosfataza alcalină
Răspuns: D,E
252. Selectaţi indicii ce caracterizează sindromul de inflamaţie mezenchimală în patologia hepatică:
A. Proba cu timol
B. Proba cu antipirină
C. Globulinele serice
D. Proba cu brom-sulfaleină
E. Conţinutul de colesterol
Răspuns: A,C
253. Hepato- şi splenomegalia pot fi prezente în:
A. Boala Wilson
B. Infarct miocardic
C. Anemie ferodeficitară
D. Hiperbilirubinemie funcţională
E. Ciroză hepatică
Răspuns: A,E
254. Hepatia autoimună se caracterizează prin:
A. Poliserozită
B. Hiperbilirubinemie
C. Conţinut crescut de gama-globuline
D. Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate antihipertensive
E. Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon
Răspuns: A,B,C,E
255. Selectaţi semnele caracteristice sindromului colestatic:
A. Hiperbilirubinemie directă
B. Fosfataza alcalină crescută
C. Nivel crescut de colesterol
D. Ureea serică majorată
E. Nivel crescut al acizilor biliari în sânge
Răspuns: A,B,C,E
256. Pentru hepatita cronică cu activitate moderată este caracteristic:
A. Icter
B. Hepatomegalie
C. VSE crescută
D. Activitatea majorată a AST şi ALT
E. Ureea serică majorată
Răspuns: A,B,C,D
257. Icterul mecanic (prin obstrucţie) se caracterizează prin:
A. Debut acut
B. Splenomegalie
C. Bradicardie
D. Scaun acolic
E. Hiperbilirubinemie
Răspuns: A,C,D,E
258. Care indici biochimici caracterizează sindromul citolitic în patologia hepatică:
A. Fosfataza alcalină
B. ALT
C. Monofosfataldolaza
D. Colesterolul
E. Albuminele
Răspuns: B,C
259. Selectaţi parametrii biochimici care caracterizează sindromul colestatic:
A. Fosfotaza alcalină
B. Transaminazele
C. Lactatdehidrogenaza
D. 5-nucleotidaza
E. Acizii biliari în ser
Răspuns: A,D,E
260. Care dintre indicii prezentaţi caracterizează sindromul hepatopriv:
A. Albumina serică scăzută
B. Gama-glutamiltranspeptidaza
C. Activitatea ALT crescută
D. Hipoprotrombinemia
E. Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi
Răspuns: A,D,E
261. Pentru care afecţiuni este caracteristic sindromul citolitic:
A. Hepatită alcoolică acută
B. Sindrom Gilbert
C. Hepatita medicamentoasă
D. Hepatită virală cronică
E. Hemocromatoză
Răspuns: A,C,D
262. Selectaţi semnele caracteristice pentru boala alcoolică a ficatului:
A. Dezvoltarea precoce a icterului
B. Polineuropatie periferică
C. Gama-GTP crescută
D. Prezenţa de anticorpi antimitocondriali
E. Pigmentarea tegumentelor
Răspuns: B,C,E
263. Selectaţi simptomele caracteristice pentru ciroza hepatică:
A. Hipertensiune arterială
B. Splenomegalie
C. Teleangiectazii
D. Ginecomastie
E. Ascită
Răspuns: B,C,D,E
264. Care afecţiuni sunt însoţite de hepatomegalie semnificativă:
A. Adenocarcinom hepatic
B. Insuficienţă cardiacă de stază
C. Hiperbilirubinemia Gilbert
D. Ciroză hepatică macronodulară
E. Hemocromatoză
Răspuns: A,B,D,E
265. Pentru ciroza hepatică este caracteristic:
A. Steluţe vasculare
B. Ginecomastie
C. Hepatosplenomegalie
D. Febră
E. Hipertensiune arterială
Răspuns: A,B,C,D
266. Care sunt cauzele comei hepatice:
A. Hemoragia din varicele esofagiene
B. Administrarea de diuretice tiazidice
C. Administrarea de durată a barbituricelor
D. Exces de proteine
E. Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
Răspuns: A,B,C,D
267. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru steatoza hepatică alcoolică:
A. Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală de la alcool
B. Este indicat tratamentul coleretic
C. Este prezentă hepatomegalia
D. Nu înrăutăţeşte toleranţa subiectivă la alcool
E. Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor
Răspuns: A,C,D,E
268. Care sunt cauzele dezvoltării pancreatitei cronice?
A. Alcoolismul
B. Diabetul zaharat
C. Reumatismul
D. Disfuncţii ale sfincterului Oddi
E. Tireoidita autoimună
Răspuns: A, D
269. Care sunt factorii declanşatori în patogenia pancreatitei cronice?
A. Activarea enzimelor proteolitice în duoden
B. Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
C. Refluxul colangio-pancreatic
D. Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
E. Refluxul duodeno-gastral
Răspuns: B, C, D
270. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?
A. Dureri postprandiale
B. Steatoree
C. Simptomul Kernig pozitiv
D. Splenomegalia
E. Limfadenopatia
Răspuns: A, B
271. Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare?
A. Hiperamilazurie
B. Durere epigastrică cu iradiere în centură
C. Simptomul Curvuazie pozitiv
D. Hiperlipazemie
E. Proteinuria
Răspuns: A, B, D
272. Enumeraţi grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice în acutizare.
A. Glucocorticosteroizi
B. Antisecretoare
C. Antispastice
D. Fosfolipide esenţiale
E. Analgetice
Răspuns: B, C, E
273. În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistentă se include:
A. Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
B. Înlăturarea aportului de alcool
C. Terapia cu somatostatină
D. Terapia cu imunostimulatoare
E. Terapia cu enzime pancreatice
Răspuns: A, B, C, E
274. Numiţi metodele informative în diagnosticul pancreatitei cronice.
A. Examenul coprologic
B. Ecografia abdominală
C. Tomografia computerizată
D. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
E. Colecistocolangiografia perorală
Răspuns: A, B, C, D
275. Către complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice se referă:
A. Icterul mecanic
B. Diabetul zaharat
C. Deficitul de vitamine liposolubile
D. Sindromul Mallori-Veiss
E. Sindromul Zollinger-Ellison
Răspuns: A, B, C
276. Care afirmaţii despre evoluţia pancreatitei cronice sunt corecte?
A. Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie
B. Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii secreţiei de lipază
C. Durerea se accentuează postalimentar
D. Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
E. Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice
Răspuns: A, C, D, E
277. În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronică sunt eficiente următoarele medicamente:
A. Somatostatina
B. Analgezicele nonopioide
C. Nicotinamida
D. Enzimele pancreatice, forma tabletată
E. Riboxina
Răspuns: A, B, D
278. Care afirmaţii despre mecanismele durerii în pancreatita cronică sunt recunoscute în prezent?
A. Creşterea concentraţiei de glucagonă
B. Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici
C. Hiperinsulinemie
D. Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
E. Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului
Răspuns: B, D, E
279. Care dintre explorările numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice în stadiile precoce?
A. Amilaza serică
B. Testul Şhilling
C. Lipaza serică
D. Testul cu D-xiloză
E. Aspartataminotransferaza serică
Răspuns: A, C
280. Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice?
A. Durere colicativă în etajul abdominal superior
B. Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă
C. Cedează la administrarea i.v. de fenobarbital
D. Se accentuează postprandial
E. Dureri în epigastru cu iradiere în centură
Răspuns: D, E
281. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:
A. Etilismul
B. Patologia căilor biliare
C. Factori nutriţionali
D. Hipercalciemia
E. Hipolipidemia
Răspuns: A, B, C, D
282. Complicaţiile pancreatitei cronice sunt:
A. Formarea pseudochisturilor pancreatice
B. Cancer pancreatic
C. Diabetul zaharat
D. Insuficienţa hepatică
E. Tromboza v. porta
Răspuns: A, B, C
283. În ce constă sindromul de malabsorbţie în pancreatită cronică?
A. Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
B. Pierdere ponderală
C. Creatoree
D. Disfagie
E. Steatoree
Răspuns: A, B, C, E
284. Sindromul algic în pancreatita cronică se poate manifesta prin:
A. Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea alimentelor
B. Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
C. Durerea poate lipsi dimineaţa, apărînd după prînz, se accentuează spre seară
D. Durere epigastrală cu iradiere în centură
E. Durerea în decubit dorsal se agravează
Răspuns: A, C, D, E
285. Scaunul pancreatic tipic se caracterizează prin:
A. Polifecalie
B. Conţine mucus îi sânge
C. Consistenţă păstoasă
D. Neformat – sub formă de terci
E. Culoare galbenă-surie, aspect grăsos
Răspuns: A, C, D, E
286. Inspecţia pacienţilor cu pancreatită cronică poate releva:
A. Ginecomastie la bărbaţi
B. Pigmentare surie în proiecţia pancreasului (simptomul J. Bartelheimer).
C. Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului (simptomul lui Culen).
D. Hiperpigmentare în jurul ombilicului (simptomul Terner).
E. Eritem palmar
Răspuns: B, C, D
287. Pancreatita cronică certă se stabileşte în prezenţa unuia sau a mai multor dintre criteriile indicate:
A. Calcificări ale pancreasului.
B. Leziuni moderate sau marcante (severe) ale ductului pancreatic (conform clasificării Cambridge).
C. Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau persistentă exprimată prin steatoree
D. Modificări histologice specifice
E. Modificări ductale minime (conform clasificării Cambridge)
Răspuns: A, B, C, D
288. Pancreatita cronică probabilă se stabileşte în prezenţa unuia sau mai multor criterii indicate:
A. Modificări ductale moderate (conform clasificării Cambridge).
B. Calcificări ale pancreasului.
C. Pseudochisturi recurente sau persistente.
D. Teste funcţionale pancreatice exocrine pozitive
E. Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză - modificat).
Răspuns: A, C, D, E
289. În tabloul clinic al pancreatitei cronice putem include sindroamele clinice:
A. Hemoragipar
B. Dolor abdominal
C. Endocrin
D. Al insuficienţei exocrine a pancreasului
E. Dispeptic
Răspuns: B, C, D, E
290. Care dintre complicaţiile numite ale pancreatitei cronice apar precoce?
A. Perioade de icter tranzitor, apărut dupa criza de durere
B. Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice
C. Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică
D. Eliminare de grăsimi în cantităţi mari prin fecale
E. Infecţii locale, anemie
Răspuns: A, B
291. Pancreasul endocrin este format din următoarele tipuri de celule:
A. a (alfa)
B. b (beta)
C. d (delta)
D. PP
E. Acinoase
Răspuns: A, B, C, D.
292. Celulele b (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin secretă:
A. Insulină
B. Amilină
C. Glucagonă
D. Somatostatină
E. Polipeptide pancreatice
Răspuns: A, B
293. Selectaţi enzimele proteolotice:
A. Tripsina
B. Chimotripsina
C. Elastaza
D. Lipaza
E. α-Amilaza
Răspuns: A, B, C.
294. Selectaţi enzimele pancreatice care se secretă în forma activă:
A. Ribonucleazele
B. Elastaza
C. Tripsina
D. Lipaza
E. α-Amilaza
Răspuns: A, D, E.
295. Mărirea activităţii amilazei serice poate indica:
A. Puseu acut de pancreatită cronică
B. Pancreatita acută
C. Hepatită acută
D. Hepatită cronică
E. Ciroză hepatică
Răspuns: A, B.
296. Testele de explorare funcţională indirectă a pancreasului includ:
A. Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun
B. Enzimele pancreatice în serul sanguin după teste de stimulare a funcţiei exocrine a pancreasului
C. Enzimele pancreatice în urină şi fecale
D. Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de digestie
E. Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal în dinamica testului secretin-pancreoziminic
Răspuns: A, B, C, D.
297. Care dintre simptomele numite pot fi întâlnite la un pacient cu pancreatită cronică cu insuficienţa funcţiei exocrine îi endocrine (diabet zaharat) a pancreasului?
A. Steatoree
B. Creatoree
C. Amiloree
D. Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei
E. Chetoacidoză
Raspuns: A, B, C, D.
298. Ce complicaţii pot apare în colangita sclerozantă primitivă?
A. Malabsorbţie
B. Bronşite acute repetate
C. Colangiocarcinom
D. Adenocarcinom
E. Pericardită cronică
Răspuns: A, C
299. Angiocolita (colangita) este o inflamaţie acută sau cronică a:
A. Veziculei biliare
B. Căilor biliare intrahepatice
C. Căilor biliare extrahepatice
D. Căilor biliare şi veziculei biliare
E. Ducturilor pancreatice
Răspuns: B, C
300. Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
A. Diabetul zaharat
B. Ulcerul cronic
C. Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
D. Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
E. Obstrucţia completă sau parţială al căilor biliare
Răspuns: D, E
301. În caz de colică biliară se administrează:
A. Colekinetice
B. Antispastice
C. Antiacide
D. Analgezice
E. Coleretice
Răspuns: B, D
302. Care din factorii numiţi participă în formarea calculilor biliari?
A. Staza biliară
B. Infecţia cronică a căilor biliare
C. Prezenţa ulcerului duodenal
D. Schimbările litogenice ale bilei
E. Prezenţa ulcerului stomacal
Răspuns: A, B, D
303. Numiţi investigaţiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?
A. Colecistografia orală
B. Ecografia abdominală
C. Tubajul duodenal şi bilicultura
D. Duodenoscopia
E. Gastroscopia
Răspuns: A, B, C
304. Care din suferinţele numite sunt incluse în sindromul postcolecistectomic?
A. Disfuncţia sfincterului Oddi
B. Abcesele hepatice
C. Bontul cistic lung
D. Litiaza reziduală postoperatorie
E. Icterul parenchimatos
Răspuns: A, C, D
305. Semnele clinice posibile în colangită sunt:
A. Dureri în hipocondrul drept
B. Icter
C. Febră şi frisoane
D. Hepatomegalie
E. Dureri în regiunea paraombilicală
Răspuns: A, B, C, D
306. În formarea calculilor de colesterol sunt implicate următoarele mecanisme:
A. Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
B. Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
C. Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
D. Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
E. Hiperfermentemie pancreatică
Răspuns: A, B, C
307. Tratamentul colecistitei cronice include:
A. Drenante biliare (preparate coleretice)
B. H2 - blocatori
C. Tratamentul antimicrobian
D. Preparate antispastice
E. Antiinflamatorii nonsteroidiene
Răspuns: A, C, D
308. Manifestările clinice posibile în sindromul postcolecistectomic includ:
A. Dureri de tip biliar
B. Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
C. Frison şi febră
D. Icterul episodic sau continuu
E. Diabetul zaharat
Răspuns: A, B, C, D
309. Ce semne sonografice consideraţi relevante pentru diagnosticul de colecistită acută?
A. Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
B. Îngroşarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm
C. Colecţie fluidă pericolecistică
D. Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
E. Toate semnele de mai sus în faze diferite de evoluţie a bolii
Răspuns: B, C
310. Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară?
A. Obezitatea
B. Hipercolesterolemia
C. Administrarea de hormoni androgeni
D. Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
E. Dietele bogate în proteine
Răspuns: A, B
311. Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?
A. Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng
B. Iradieri spre vârful scapulei
C. Debut brusc al durerilor
D. Localizare paraombilicală
E. Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
Răspuns: B, C, E
312. Care sunt complicaţiile litiazei veziculare?
A. Neoplasmul vezicular
B. Pancreatita acută
C. Hidrops vezicular
D. Colesteroloza veziculară
E. Colecistita acută
Răspuns: A, B, C, E
313. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:
A. Acidul chenodeoxicolic
B. Cefalosporine din generaţia a III-a
C. Antispastice
D. Analgetice
E. Anticolinergice
Răspuns: C, D, E
314. Enumeraţi preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:
A. Acid ursodeoxicolic
B. Himecromon
C. Pancreatin
D. Antibacteriene
E. Acid chenodeoxicolic
Răspuns: A, E.
315. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I) se caracterizează prin:
A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
B. Coledoc dilatat > 12 mm
C. Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min.
D. Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
E. Micşorarea albuminei serice
Răspuns: A, B, C; D.
316. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip biliar posibil (II) se caracterizează prin:
A. Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
B. Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile: coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea contrastului în coledoc > 45 min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
C. Modificări structurale ale sfincterului Oddi
D. Modificări structurale ale ampulei Vater
E. Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
Răspuns: A, B, E.
317. Care dintre preparatele numite micşorează spasmul sfincterului Oddi?
A. Acidul ursozdeoxicolic
B. Mebeverina hidroclorid
C. Hymecromone
D. Silimarina
E. Drotaverina
Răspuns: B, C, E.
318. Cercetările de laborator de screening pentru diagnosticul disduncţiei sfincterului Oddi includ:
A. Ureea
B. AST, ALT
C. Fosfataza alcalină
D. Lipaza şi amilaza serică
E. Glicemia
Răspuns: B, C, D
319. Colangita sclerozantă primară se caracterizează prin:
A. Inflamare şi fibroză în căile biliare întrahepatice şi extrahepatice
B. Tendinţă către progresare ce conduce la dezvoltarea cirozei biliare secundare
C. Inflamare şi fibroză doar în căile biliare întrahepatice
D. Scleroză sistemică
E. Asocierea diabetului zaharat
Răspuns: A, B.
320. Criteriile caracteristice pentru colangita sclerozantă primară:
A. Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
B. Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie
C. Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner pozitiv, subfebrilitate
D. Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent
E. Prurit cutanat
Răspuns: A, C, D, E.
321. Pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare sunt sugestive:
A. Creşterea FA şi a GGTP în combinare cu majorarea semnificativă a ALT
B. Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM
C. Majorarea CIC
D. Stricturi multiple în căile biliare întra- şi extrahepatice conform datelor colangiografiei retrograde.
E. Prezenţă în hepatocite a corpusculilor Mallory
Răspuns: A, B, C, D.
322. Complicaţiile colangitei sclerozante primare includ:
A. Ciroza biliară secundară
B. Colangiocarcinom
C. Insuficienţă vitaminelor hidrosolubile
D. Steatoree
E. Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
Răspuns: A, B, D, E.
323. Complicaţiile acute ale litiazei veziculare sunt:
A. Colecistita acută
B. Pancreatita acută
C. Hepatita acută
D. Litiaza coledocului (CBP), angiocolita (colangita) acută
E. Ileus biliar (dupa perforatia veziculei biliare si realizarea unei fistule bilio-digestive inalte spontane)
Răspuns: A, B, D, E.
324. Factorii de risc pentru formarea calculilor biliari:
A. Foamea
B. Obezitatea
C. Genul masculin
D. Graviditatea
E. Caracterul alimentaţiei, folosirea unor medicamente
Răspuns: A, B, D, E.
Hipertonia veziculei biliarese manifestă prin:
A. Pirozis
B. Colici biliare frecvente, dar de intensitate mai redusă, decât colicele biliare litiazice
C. Gust amar
D. Greţuri, vome biloase
E. Constipaţie
Răspuns: B, C, D.
325. Sondajul polifracţionat duodenal în hipotonia vezicii biliare va determina următoarele modificări:
A. Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
B. Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
C. Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
D. Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3 min (hipotonia sfincterului)
E. Volumului normal al vezicii biliare
Răspuns: A, C, D.
326. Simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice sunt:
A. Dureri în hipocondrul drept
B. Febră
C. Icter
D. Siptomul Ortner pozitiv
E. Sitofobie
Raspuns: A, B, C.
327. Care dintre afirmaţiile enumerate sunt adevărate pentru colangita primară sclerozantă?
A. ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de Colita ulceroasă sau boala Crohn
B. Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
C. Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
D. Tratamentul constă în stabilirea anastamoze chirurgicale între căile biliare îi intestin
E. Pentru suspectarea bolii este importantă elevarea fosfatazei alcaline în ser
Raspuns: A, B, C, E.
328. Caracteristica clinică a sindromului algic în colica biliară include:
A. Localizarea: în pătratul superior abdominal, din dreapta – epigastru şi hipocondru drept
B. Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
C. Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
D. Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor copioase
E. Durerea este de mare intensitate
Răspuns: A, B, D, E.
329. Colangita cronică septico-lentă poate evolua cu:
A. Dureri surde permanente în hipocondru drept
B. Leucocitoză
C. Hiperglicemie
D. Frisoane
E. Marcheri biochimici ai colestazei
Răspuns: A, B, D, E.
Дата добавления: 2015-10-29; просмотров: 135 | Нарушение авторских прав
| <== предыдущая страница | | | следующая страница ==> |
| Compliment multimplu | | | Стоимость программы |