CHESTIONAR NR.2. 1. Apărătorul este persoana care pe parcursul procesului penal:

1. Apărătorul este persoana care pe parcursul procesului penal:

reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege;

reprezintă interesele părţii vătămate şi părţii civile, acordîndu-le asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele prevăzute de lege;

reprezintă interesele tuturor părţilor participante la procesul penal;

reprezintă interesele martorului în organul de urmărire penală şi o va însoţi la acţiunile procesuale efectuate cu participarea sa;

2. Măsurile procesuale de constrîngere se aplică în scopul:

asigurării ordinii stabilite de Codul de procedură penală privind urmărirea penală, judecarea cauzei şi executarea sentinţei;

producerii unei acţiuni psihologice asupra bănuitului şi învinuitului limitînd libertatea personală a acestuia;

descoperirii împrejurărilor ce au favorizat comiterea infracţiunii;

aflării adevărului obiectiv pe cauzele penale;

3. Urmărirea penală are ca obiect:

aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical, faţă de persoanele care au comis infracţiunea;

colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia;

refuzul în pornirea urmăririi penale;

aplicarea măsurilor preventive asupra bănuitului, învinuitului, inculpatului în vederea neischivării lui de la organele de urmărire penală;

4. Percheziţia se efectuează:

a) în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie;

b) în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia procurorului;

c) în baza ordonanţei organului de urmărire penală, la cererea bănuitului, învinuitului sau inculpatului;

d) în baza ordonanţei organului de urmărire penală, la cerea părţii vătămate sau părţii civile;

5. Persoana care efectuează urmărirea penală, înainte de a-l audia pe învinuit, îl întreabă:

a) dacă se simte bine şi recunoaşte învinuirea ce i se impută;

b) dacă doreşte să fie asistat de un apărător;

c) dacă doreşte să fie asistat de un membru de familie;

d) dacă acceptă să facă declaraţii asupra învinuirii şi dacă recunoaşte învinuirea ce i se impută;

6. Se procedează la confruntare:

a) dacă există divergenţe între declaraţiile persoanelor pe diferite cauze;

b) dacă nu se cunoaşte locul aflării bănuitului sau învinuitului;

c) dacă partea vătămată nu se cunoaşte cu bănuitul sau învinuitul;

d) dacă există divergenţe între declaraţiile persoanelor audiate în aceeaşi cauză;

7. În calitate de martori pot fi citate:

a) persoane care au aflat despre comiterea unei infracţiuni de la alte persoane;

b) persoane care au suferit daune morale, fizice sau materiale de pe urma unei infracţiuni;

c) persoane care nu au un anumit interes în cauza penală;

d) persoane care posedă informaţii cu privire la vreo circumstanţă care urmează să fie constatată în cauză;

8. Cu autorizaţia judecătorului de instrucţie pot fi ridicate documentele:

a) ce au importanţă pe cauza penală, indiferent de locul unde ele se află;

b) ce conţin informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice;

c) care se află la alte organe de urmărire penală şi au importanţă pa o cauză penală pornită anterior;

d) ce au importanţă pe o cauză penală indiferent de locul sau persoana la care ele se află;

9. Este considerată parte vătămată:

a) persoana fizică sau juridică căreia i s-a pricinuit prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei;

b) persoana juridică căreia i s-a pricinuit prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei;

c) persoana fizică căreia i s-a pricinuit prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei;

d) persoana fizică sau juridică care a suferit de pe urma infracţiunii o daună în proporţii deosebit de mari, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei;

10. Examinarea corporală se efectuează cu scopul:

a) pentru a se constata dacă pe corpul bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorului sau a părţii vătămate există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală;

b) pentru a se constata dacă pe corpul bănuitului, învinuitului sau inculpatului există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală;

c) pentru a se constata dacă pe corpul martorului sau părţii vătămate există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală;

d) pentru a se constata care este gradul leziunilor corporale de pe corpul bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorului sau părţii vătămate;

Дата добавления: 2015-10-30