Rolurile fiecărui membru al echipei

Guvern 1 - Primul vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a prezenta poziția echipei față de temă, ideea centrală pe care o va susține și o parte din argumentele formulate de echipa din care face parte. Totodată, va trebui să anunțe împărțirea argumentelor între membrii echipei.

Opoziție 1 - Primul vorbitor al echipei Opoziției are rolul de a explica diferenţele fundamentale între cazul Guvernului și cel al Opoziției, de a anunța împărțirea argumentelor ce vor fi înaintat de Opoziție, de a-și prezenta partea sa de caz și de a contraargumenta rationamentele aduse de primul vorbitor al Guvernului.

Guvern 2 - Al doilea vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a resusține argumentele propriei echipe, care au fost contestate de către Opoziție, de a contra-argumenta cazul propus de echipa Opoziției și de a prezenta propria parte din cazul Guvernului.

Opoziție 2 - Al doilea vorbitor al echipei Opoziției are sarcina de a reconstrui atacul asupra cazului Guvernului, prin atacarea argumentelor aduse de vorbitorului 2 al Guvernului. Este recomandat să aducă și argumente și exemple noi, dacă nu, cel puțin să diversifice contraargumentarea.

Guvern 3 - Al treilea vorbitor al echipei Guvernului are rolul de a raspunde tuturor atacurilor Opoziției, mai ales ale vorbitorului 3 și de a resusține toate argumentele Guvernului.

Opoziție 3 - Al treilea vorbitor al echipei Opoziției are rolul de a răspunde argumentelor aduse de vorbitorului 3 al Guvernului și de a resusține cazul și contra-argumentarea echipei sale.

Discursurile conclusive - Aceste discursuri au rolul de a sumariza dezbaterea, din punctul de vedere al fiecărei echipe. Ele pot fi susținute fie de primul, fie de al doilea vorbitor al fiecărei echipe. Rolul celui care susține acest discurs este de a prezenta concluzia din punctul de vedere al echipei sale și de a evidenția cele mai importate puncte disputate de-a lungul dezbaterii. În discursurile conclusive nu este permisă adresarea intervențiilor și nici prezentarea unor argumente noi.

Decizia

Dezbaterea este urmărită de către un arbitru, care la final are rolul de a decide care dintre cele două echipe și-a argumentat cel mai bine punctul de vedere, ținând cont de calitatea argumentelor, de strategia folosită și de calitatea abilităților oratorice.

Criteriile urmărite în luarea deciziei sunt următoarele:

· Conţinutul - se referă la partea de argumentare: construcţia argumentelor, raţionamentele, dovezile folosite, contraargumentarea şi resusţinerea propriilor argumente. În principiu, vorbitorii trebuie să demonstreze că argumentele lor sunt adevărate și importante. Foarte important de reținut este că debaterii trebuie să-și explice argumentele, nu arbitrii să le înțeleagă bazat pe propria lor gândire. Nu în ultimul rând, conținutul trebuie evaluat în sine, și nu în funcție de cum a evoluat în dezbatere. Un argument bun rămâne un argument bun și dacă a fost contraargumentat, iar un argument slab rămâne un argument slab și dacă nu a fost contraargumentat deloc.

· Strategia - se referă la: structura şi utilizarea timpului şi discutarea chestiunilor relevante pentru moţiune. Tot la această categorie se încadrează şi îndeplinirea specificului de rol.

· Stilul - se referă la a avea un stil propriu care să permită o explicare clară a argumentelor. Atâta timp cât nu împiedică buna desfăşurare a dezbaterii, chestiuni cum ar fi îmbrăcămintea sau modalitatea de consultare a notiţelor nu ar trebui să conteze. Ceea ce ar trebui să conteze este capacitatea vorbitorului de a fi sigur pe sine, de a avea o atitudine pozitivă şi de a adăuga argumentelor latura de persuasiune oratorică.

Strategia, conținutul și stilul sunt interdependente, astfel că arbitrii nu trebuie să evalueze niciunul din aceste elemente ca vast superior sau inferior celorlalte, ci trebuie să le evalueze holistic. Un discurs nu poate fi convingător fără o strategie decentă, un stil atractiv și un conținut relevant.

Modalitatea de acordare a punctajelor:
Arbitrul mai are și rolul de a puncta prestația fiecărui participant la dezbatere, în funcție de cele trei criterii prezentate mai sus și de a realiza o ierarhie a discursurilor în funcție de impactul în rundă. Punctajul se acordă individual fiecărui vorbitor după cum urmează:

Conținut: 40
Stil: 40
Strategie: 20
TOTAL: 100

În discursurile conclusive, punctajul fiecărei categorii este înjumătățit.

Deşi punctele pentru un discurs constructiv sunt între 0 şi 100, iar cele pentru un discurs conclusiv sunt de maxim 40, 40, respectiv 20, standardele de la WSDC (World Schools Debating Championship) impun ca toate punctajele acordate vorbitorilor să se încadreze în intervalul 80 (discurs perfect) – 60 (discurs extrem de slab sau ofensator).

Un discurs mediu, cu un număr echilibrat de atribute bune şi slabe, va primi un punctaj de 70. Desigur, acest standard nu asigură că toţi arbitrii vor judeca la fel, sau că orice neînţelegere va fi eliminată. În fond, dezbaterile vor păstra întotdeauna o doză de subiectivitate. Ceea ce reuşesc însă prevederile de mai sus este să reducă la minim a disensiunilor şi să forţeze o justificare cât mai clară.

Recomandare de prezentare a deciziei:

Feedbackul ar trebui să conțină 3 elemente principale (nu neapărat în această ordine):

A. Decizia – O scurtă prezentare a rezultatelor dezbaterii.
B. Motivarea deciziei – Explicarea motivelor pentru care ați decis ca victoria să mearga de partea echipei câștigătoare în așa mod încât ambele echipe să înțeleagă de ce decizia a mers de o parte sau alta. Aceasta ar trebui să fie partea principală a discursului.
C. Critici constructive la nivel de echipă, scopul fiind ca ambele echipe să presteze un debate de o mai bună calitate în runda următoare.

Alte formate de dezbateri
Formatul World Schools nu este singurul format existent de dezbateri. În funcție, de numărul de echipe, numărul de persoane dintr-o echipă și specificul rolurilor îndeplinite de aceștia formatele pot varia. Puteți afla mai multe informații accesând linkurile de mai jos:

· Formatul Karl Popper

· Formatul American Parliamentary

· Formatul British Parliamentary

formATUL AMERICAN PARLIAMENTARY

Formatul American Parliamentary (pe scurt AP) este un format adresat studenţilor şi practicat în unele competiţii din SUA şi în competiţiile interne din România (deşi în ultimii ani formatul British Parliamentary a început să câştige în popularitate şi în România). În cadrul formatului AP se confruntă două echipe numite formal Guvern şi Opoziţie, sau Proponenţi şi Oponenţi – ai moţiunii. Aceste denumiri implică un joc de rol care are de a face mai mult cu procesul legislativ şi mai puţin cu noţiuni de partizanat politic.

Spre deosebire de formatul Karl-Popper, formatul AP nu conţine segmente separate dedicate interacţiunii dintre cele două echipe. În timpul primelor patru discursuri, orice membru al echipei oponente poate solicita o intervenţie pentru a adresa o întrebare celui care susţine discursul. Acesta din urmă are libertatea de a accepta sau refuza intervenţia.

O altă diferenţă importantă o constituie uşoara asimetrie a structurii unei dezbateri în format AP. Echipa care susţine moţiunea vorbeşte atât prima cât şi ultima, iar echipa care respinge moţiunea beneficiază de două discursuri consecutive. La finalul dezbaterii însa, timpul total de discurs este identic pentru ambele echipe. În plus, susţinătorii acestui format argumentează că ordinea este firească dacă acceptăm că echipa care propune o schimbare (Guvernul) are o sarcină mai dificilă în a convinge publicul decât echipa care propune menţinerea stării de fapt.

Structura unei dezbateri în format American Parliamentary este:

· Prime Minister – discursul primului membru al Guvernului (7 minute)

· Leader of Opposition – discursul primului membru al Opoziţiei (8 minute)

· Member of Government – discursul celui de-al doilea membru al Guvernului (8 minute)

· Member of Opposition – discursul celui de-al doilea membru al Opoziţiei (8 minute)

· Leader of Opposition – cel de-al doilea discurs al primului membru al Opoziţiei (4 minute)

· Prime Minister – cel de-al doilea discurs al primului membru al Guvernului (5 minute)

BRITISH PARLIAMENTARY

Formatul British Parliamentary (pe scurt BP) imită dezbaterile legislative din parlamentul britanic şi se adresează studenţilor. Acest format nu este unul politic sau partizan în sensul partidelor parlamentare, ci este mai degrabă un cadru de dialog ideal în care participanţii sunt puşi să joace rolul unor legislatori. La fel ca în orice alt format, există două tabere, numite formal Guvern si Opoziţie (sau Proponenţi şi Oponenţi – ai moţiunii).

Ce diferenţiază acest format ce majoritatea celorlalte, însă, este faptul că în cadrul fiecărei tabere se află două echipe: Guvernul 1 şi Guvernul 2 într-o tabără, Opoziţia 1 şi Opoziţia 2 în cealaltă tabără. La finalul dezbaterii, arbitrul trebuie să decidă nu ce tabără a fost mai convingătoare, ci ce echipă. Cu toate acestea, echipele din aceeaşi tabără au datoria de a nu se contrazice şi de a nu se “sabota.” La fel ca într-un parlament real, două echipe (partide, grupuri de interes, organizaţii non-guvernmantale) se pot afla de aceeaşi parte fără a avea neapărat aceleaşi motivaţii. Pentru a reuşi însă promovarea/respingerea unui proiect de lege, ele vor trebui să lucreze împreună, încercând totodată să convingă că aportul lor a fost cel mai important în reuşita taberei lor.

O altă diferenţă importantă faţă de alte formate este faptul că în formatul BP nu există perioade de timp special alocate interacţiunilor dintre vorbitori (rundele de întrebări din formatul Karl-Popper). Interacţiunile în formatul BP poartă numele de intervenţii (points of information) şi au loc în timpul obişnuit de discurs al vorbitorilor. Orice vorbitor din tabără oponentă poate solicita o intervenţie, însă depinde de vorbitorul care susţine discursul dacă va oferi oponentului şansa de a pune o întrebare.

În prezent formatul BP este cel mai popular format pentru studenţi, la nivel internaţional, culminând în competiţii ca European University Debate Championship (EUDC) şi World University Debate Championship (WUDC). În ultimii ani a început să capete şi în competiţiile interne din România mai multă popularitate.

Structura unei dezbateri în format British Parliamentary este:

· Prime Minister – discursul primului vorbitor al Guvernului 1 (7 minute)

· Leader of Opposition – discursul primului vorbitor al Opozitiei 1 (7 minute)

· Deputy Prime Minister – discursul celui de-al doilea vorbitor al Guvernului 1 (7 minute)

· Deputy Leader of Opposition – discursul celui de-al doilea vorbitor al Opozitiei 1 (7 minute)

· Member of Government – discursul primului vorbitor al Guvernului 2 (7 minute)

· Member of Opposition – discursul primului vorbitor al Opozitiei 2 (7 minute)

· Government Whip – discursul celui de-al doilea vorbitor al Guvernului 2 (7 minute)

· Opposition Whip – discursul celui de-al doilea vorbitor al Opozitiei 2 (7 minute)

http://www.nonformalii.ro/metode/debate/format-si-structura

Дата добавления: 2015-11-14