Fintan Craig Doheny 28 страница

Membrii echipei de la Centrul de Izolare Denver — echipa CID cum era cunoscutг de toatг lumea — se uitau la el cu ochi оn care se citea aєteptarea.

— Voi anunюa noi acordгri de timp de computer mвine dimineaюг, spuse Wycombe-Finch. Se uitг la Beckett. Trebuie sг procedгm оn mod ordonat, bгtrвne. Lasг-mг sг studiez problema оn seara asta. Fгcu un gest cu pipa оnspre imprimatele de pe biroul lui. Оndrгznesc sг spun cг e ceva hranг de dumicat acolo, nu?

Beckett oftг. Nu era ceea ce se aєteptase el sг fie, dar era oricum ceva. Directorul le va da єi lor un os de ros — ceva mai mult timp, dar nu cine єtie ce. Se pгrea оnsг cг mingea era оn jumгtatea de teren a lui Ruckerman. Dar oare Ruckerman putea face ceea ce voiau ei fгrг sг le forюeze оn vreun fel mвna?

Pгianjenul e cel ce face jocurile оn palat la Chosroes. Bufniюa sunг stingerea оn castel la Afrasiyab.

— Saadi

Оntr-o zi, оn a treia sгptгmвnг dupг ce pгrгsiserг pгmвnturile lui McCrae, la cгderea nopюii, Herity le spuse sг se opreascг lвngг o cгscioarг cu o singurг оncгpere, ascunsг privirii drumeюului de un deluєor. Ajunserг pвnг la ea pe o cгrare nгpгditг de ierburi єi inevitabilele parapete de granit, John оncepuse sг aєtepte cu un sentiment de plгcutг anticipaюie acele parapete, zidurile єi, mai ales un acoperiє deasupra capului. Noaptea precedentг o petrecuserг fгrг foc, ghemuiюi оntr-un hambar pгrгsit, iar prin gгurile din lemn vвntul de afarг sufla ploaia pвnг la ei.

Оnгuntru, оn singura odaie a cгsuюei, mirosea a mucegai, dar geamurile rгmгseserг оntregi, iar uєa se оnchidea bine. Herity se оntoarse din inspecюia zonei єi le spuse cг nu era nimic proaspгt de mвncare, nici mгcar gгini care sг se vвnture prin curte єi care sг-l conducг la vreun cuibar cu ouг.

Оn faюa cгminului era o masг de lemn cu un picior rupt єi оnlocuit cu o bucatг tгiatг dintr-un ram verde de copac. Pгrintele Michael gгsi turbг uscatг оntr-o magazie lвngг casг, scвndurile pe un raft lвngг cгmin єi curвnd porni focul.

— N-am vгzut nici un semn cг am fi urmгriюi, spuse Herity, iar оn vocea lui se citea mirarea. Dar nu trebuie sг ne culcгm pe o ureche. O sг facem din nou de gardг la noapte.

Pгrintele Michael se duse la rucsacul lui rгmas оntr-un colю єi scoase dinгuntru un pachet оnvelit оn plastic.

— Uite, bucata aia de porc, spuse el.

Bгiatul se aєezг pe jos lвngг foc єi оntinse mвinile spre cгldura lui. Herity оєi puse rucsacul lвngг uєг, alгturi de cel al lui John, privi spre mitraliera sprijinitг de sac єi zвmbi. Se uitг de jur оmprejurul camerei. Casa nu avea pod, doar atвt, spaюiul acela оnchis оntre patru pereюi.

John merse la una dintre ferestre chiar оn faюa uєii єi privi spre vest la cerul care se оntuneca. Apusul ascuns оn nori umplea aerul cu o luminг slabг єi gгlbuie, ce fu єi ea repede оnghiюitг de umbre. Furcile albastre ale fulgerelor оndepгrtate dansau sub nori — linii stвngace trase parcг de mвna unui copil. Pгreau ireale, pвnг auzi explozia оnfundatг a tunetului. Numгrг secundele оntre fulger єi tunet — zece єi... buuum! Urmгtoarea numгrгtoare fu mai scurtг. Furtuna se apropia rapid.

Pгrintele Michael desfгcu pachetul pe masг:

— E plгcut aєa, cu foc.

Herity luг de jos mitraliera єi, lгsвndu-єi rucsacul acolo unde era, ieєi afarг pe uєг.

— Ei, acum unde s-a mai dus? Оntrebг pгrintele Michael.

— Nu-i decвt o uєг la colibг, spuse John. Nu-i place chestia asta.

— Dar sunt ferestre pe trei pгrюi, spuse preotul. Ei da, presupun cг tot o capcanг se cheamг cг este. John, tu chiar crezi cг 1-a omorвt cu adevгrat pe Liam?

John оl privi doar.

Pгrintele Michael oftг. Mai cotrobгi prin rucsac єi scoase brвnza pe care le-o dгduse Gannon.

— Eu unul nu mi-aє dori sг am pe suflet pгcatele lui Joseph, murmurг el.

John bгgг de seamг cг de la bucata de porc venea un miros rвnced, de stricat. Se оmpuюise, fгrг оndoialг. Ce, oare preotul nu vedea asta?

— Оi doresc numai bine domnului Gannon єi familiei lui, spuse pгrintele Michael. O sг mг rog pentru ei оnainte de culcare.

John se gвndi la Gannon. Focul acela de pistol, unul singur. Destul de sugestiv. Gannon fusese un om pregгtit sг moarг, chiar dornic de asta. Prea sensibil єi prea profund pentru astfel de vremuri. Oare cum оi judecase Gannon pe cei patru strгini care оi invadaserг casa pe nepusг masг, pentru ca apoi sг plece tot aєa cum veniserг? Sг fi vгzut el oare la noi deja formatг o personalitate de grup?

Pгrintele Michael merse sг se aєeze lвngг bгiatul tгcut, amвndoi fixвnd cu privirea strгlucirea portocalie a focului de turbг.

De ce suntem оmpreunг?

John оncercг sг vadг grupul format din Herity, pгrintele Michael, bгiatul tгcut єi el оnsuєi cu ochii lui Gannon. De la un grup te aєteptai sг aibe o identitate socialг. Un filosof, un sociolog ar fi fost tentat sг descopere acea identitate.

Fulgerul lovi оn apropiere. Tunetul era aproape. Оntunericul de afarг pгrea єi mai gros dupг ce fusese luminat pentru cвteva secunde de fulger.

Erau patru oameni complet deosebiюi, legaюi unul de altul din motive diferite, decise John. Lipsa de simetrie a grupului оl sвcвia. Era o lipsг de echilibru periculoasг. Oare Herity-Vвnгtorul era acela care nu se integra? Dar, chiar acum, cu el afarг, nu era mai bine...

Ploaia оncepu sг curgг pe acoperiєul colibei. O spгrturг оn peretele opus focului fгcea sг pice — pic-pic-pic. Curвnd se formг o bгltoacг, iar stropii оmproєcau apa peste rucsacurile de lвngг uєг. John оi mutг sub una din ferestre, sprijinind bine mitraliera de rucsacul pe care Herity оl luase de la Liam.

Оi veni оn minte gвndul cг fiecare dintre ei era оmpins оnainte de o obsesie personalг. Eu trebuie sг fac ceea ce-mi cere O’Neill. Bгiatul fгcuse un legгmвnt al tгcerii. Herity era un vвnгtor, iar pгrintele Michael, da..., preotul оєi cгuta religia.

Lucrul care оi юinea оmpreunг avea оn el ceva nenatural, decise John. Sг fie chiar supranatural? Simюea cг este important sг descopere, sг оnюeleagг ce era acel ceva care оi pгstra оmpreunг.

Ploaia se pornise оn єiroaie pe acoperiє, dar fulgerele єi tunetele se deplasaserг spre nord-est. John оnregistra acest lucru doar cu o parte a conєtientului lui. Reflecюiile lui nu erau fantezii goale, se gвndi el. Vechiul mister al acestui pгmвnt, supranaturalul despre care atвt vorbeau oamenii simpli, zвnele la care nu оnceta sг se refere Herity, toate acestea dispгruserг. Fuseserг оnlocuite de ceva nespus de real, mai mult decвt natural.

Eu am fгcut asta. Am fгcut-o pentru O’Neill.

— Unde s-o fi dus Joseph Herity гsta? Оntrebг pгrintele Michael cu un scвncet оn voce.

— S-a adгpostit pe undeva єi aєteaptг sг stea ploaia, spuse John.

— Ploaia pare c-a mai stat un pic, spuse preotul. E o iarnг uєoarг. Crezi c-ar trebui sг-l aєteptгm оnainte sг ne aєezгm la masг?

— Cum vrei.

Liniєtea cгzu peste оncгpere. Nu se auzea decвt focul de turbг єuierвnd uєor єi ploaia bгtвnd pe acoperiє cu stropi acum mai rari єi mai puюin grei. John remarcг o a doua crгpгturг, lвngг prima, prin care se scurgea apa. Bгiatul strгnutг tare.

Brusc uєa se deschise ca оmpinsг de furtunг єi Herity dгdu buzna оnгuntru, оnchizвnd apoi uєa dupг el. Purta un poncho uєor, de pe care curgea apa. Pe jos, оn jurul lui, se formase o patг mare, udг. In ochi avea o privire sгlbaticг. Scuturг apa de pe cгciula lui verde.

— Nu suntem urmгriюi, spuse el. Оєi trase ponchoul peste cap, lгsвnd sг-i cadг din mвnг — flop — cгciula udг pe jos. Sub poncho mitraliera оi atвrna de gвt, dar atenюia le fu atrasг de o plasг de sfoarг pe care Herity o purta pe umгrul stвng. Conюinea trei sticle albe de plastic єi cвteva conserve alimentare, din cele existente оnainte de izbucnirea molimei, cu etichete colorate єi strгlucitoare.

— Unde le-ai mai gгsit єi pe astea? Оntrebг pгrintele Michael.

Herity rвnji cu gura pвnг la urechi:

— Provizii pentru fugari. Am оngropat alimente peste tot оn Irlanda.

— Deci ai mai fost pe aici єi оnainte, spuse preotul.

— Te cred c-am fost. Оєi agгюг ponchoul оntr-un cui lвngг uєг єi lгsг sг cadг cu zgomot plasa de sfoarг pe masa ce оncepu sг se bвювie din cauza piciorului ei improvizat.

— Brвnza lui Gannon, spuse el, uitвndu-se pe masг. O sг fнe o cinг pe cinste, doar cг porcul s-a оmpuюit. Ce, vrei sг ne оmbolnгveєti pe toюi, popo?

— Nu-mi place sг arunc mвncare.

— Ahhh! N-am uitat оncг vremurile foametei, aєa-i? spuse Herity. Ridicг pachetul cu came, aєa оnvelit оn plastic cum era єi-l aruncг оn foc. Grгsimea arse repede, rгspвndind un miros greu de stricat єi de plastic оn оncгpere. Herity privi la John care stгtea lвngг fereastrг:

— Єtiicum miroase porcul ars, John? La fel cum am mirosi єi noi. John nu rгspunse.

Herity luг o bucatг de pвine de casг єi o acoperi cu brвnzг.

Preotul єi bгiatul se apropiaserг єi ei de masг єi urmarг exemplul lui Herity. Pгrintele Michael оi оntinse o bucatг de pвine cu brвnzг lui John єi spuse:

— Doamne, binecuvвnteazг hrana noastrг care ne ajutг sг ne юinem zilele.

John mвncг acolo unde era, lвngг fereastrг, privind afarг. Furtuna se mutase peste dealuri єi luase єi ploaia cu ea. Frunzele оncг ude picurau stropi sclipitori de apг, vizibili оn lumina focului ce strгlucea оn geamul ferestrei. Brвnza avea un iz slab de tutun єi gust acru. John mai degrabг оl simюi, decвt оl auzi pe Herity apropiindu-se. Respiraюia lui Joseph

mirosea a brвnzг acrг єi a оncг ceva. John adulmecг. Whisky! Оl privi drept оn ochi pe celгlalt оn lumina portocalie a focului. Ochii lui Herity erau limpezi, iar оn miєcгri nu se desluєea nici o ezitare.

— Am remarcat, John, cг tu nu-юi aminteєti, spuse Herity cu vocea egalг.

— Nici tu nu-юi aminteєti!

— Ah! Юi-ai dat deci seama.

— Ce? Ai ceva de ascuns? Оntrebг John. Se simюea curajos fiindcг pusese aceastг оntrebare, dar era оn siguranюг — O’Neill-Cel din Interior nu s-ar arгta niciodatг оn prezenюa acestui om.

Un zвmbet strвmb schimonosi gura lui Herity:

— Ia uite! Acelaєi lucru voiam sг te оntreb єi eu pe tine! Pгrintele Michael se оntoarse cu spatele la foc єi privea fгrг юintг, cu faюa ascunsг de umbrele din оncгpere. Bгiatul tгcut оєi reluase locul de lвngг cгmin.

— Mг tot оntreb, cum ai ajuns sг єtii atвtea despre Irlanda?

— De la bunicul meu.

— S-a nгscut aici?

— Tatгl lui s-a nгscut aici.

— Unde?

— Оn Cork.

John fu gata-gata sг repete povestea bunicului Jack despre cele єapte sute de puєti. Dar era posibil ca,aceasta sг fi ieєit la suprafaюг ca parte a istoriei familiei lui O’Neill. Оntreg trupul i se оnюepeni brusc cвnd оi veni оn minte asta. Era perfect conєtient cг оn comportamentul lui exista un soi de prudenюг nebunг. Motivul оnsг nu-l cunoєtea. Єi totuєi exista o legгturг оntre O'Donnell єi O’Neill.

Єtiu єi eu exact lucrurile pe care le єtia єi O’Neill.

Erau rude, asta era. Exista o legгturг de rudenie stвnjenitoare, ale cгrei implicaюii trebuiau evitate.

— Va sг zicг strгmoєii tгi erau pe jumгtate irlandezi.

— Erau pe de-a-ntregul irlandezi.

— De ambele pгrюi? Mгi sг fнe, ce minune!

— De ce-mi pui toate оntrebгrile astea, Joseph?

— Aєa sunt eu curios din fire, John. M-am tot оntrebat, zгu aєa, unde te-ai jucat tu cu microscoapele єi cu toate minunile alea de instrumente єtiinюifice?

John privi la strгlucirea focului care aureola siluetele negre ale preotului єi copilului aєezat єi nemiєcat la picioarele lui. Erau ca niєte desene оntr-un dagherotip vechi.

— Ei, vezi? Nu vrea sг rгspundг, spuse Herity.

— La Universitatea din Washington, spuse John. Rгspunsul era destul de sigur. Regiunea fusese atinsг de Focul Panicii, chiar оnainte sг plece el spre Franюa.

— Єi fac pariu cг erai cineva acolo, nu?

— Nu. Eram doar un mгrunt cercetгtor.

— Cum de-ai scгpat de necazuri?

— Eram plecat оn vacanюг.

Herity оl mгsurг cu o privire lungг, cвntгritoare.

— Pгi, eєti unul din norocoєi...

— Ca єi tine, spuse John.

— Aveai motive personale sг vii aici sг ajuюi?

— Motivele mele nu te privesc pe tine!

Herity se оntoarse sг se uite pe fereastrг Vocea lui cгpгtase un ton gвnditor cвnd vorbi:

— Ai dreptate, domnule John O'Donnell. Apoi оi zвmbi preotului, un zвmbet strвmb, оnsoюit de o uitгturг satanicг оn ochii luminaюi de focul din cгmin. Nu-i aєa cг asta e cea de-a Unsprezecea Poruncг, pгrinte? Sг nu scormoneєti?

Pгrintele Michael rгmase tгcut.

— Sper c-ai sг ierюi lipsa югrгneascг de maniere a unui biet irlandez, spuse Herity.

John оl privi atent. Jock doar cг nu spusese pe єleau cг Herity fгcuse parte din armata Provo.

— Existг tot felul de maniere оn lumea asta a noastrг, spuse John. Aєa cum ar spune pгrintele Michael, orice poate fi iertat cu excepюia a ceea ce оюi curmг viaюa.

— Un om de spirit, spuse Herity, dar vocea оi era amarг. Pгrintele Michael оєi schimbг poziюia, frecвndu-єi mвinile оn faюг. Se

uitг оntвi la Herity, apoi la John:

— Tu nu єtii povestea lui Joseph Herity al nostru, John, nu-i aєa?

— Ia mai tacг-юi gura, popo! izbucni Herity.

— Ba n-am sг tac, Joseph. Pгrintele Michael scuturг din cap. Joseph al nostru trebuia sг fie un om mare оn юara asta. A studiat legile. Acolo,

la facultate, s-a spus pentru prima oarг cг are toate єansele sг ajungг оn fruntea noastrг оntr-o bunг zi.

— Asta s-a оntвmplat de mult єi n-a ieєit nimic pвnг la urmг din tot ce s-a spus, interveni Joseph.

— Dar ce te-a fгcut sг te schimbi, Joseph? Оntrebг pгrintele Michael.

— Toate minciunile si оnєelгciunile! Si tu acolo, cu cei mai rгi dintre ei, Michael Flannery! Herity puse o mвnг amicalг pe braюul lui John. Podeaua e rece, dar, cel puюin, e uscatг, John. Stau eu de gardг pвnг la miezul nopюii, apoi treci tu оn locul meu pвnг оn zori. E mai bine sг pornim devreme єi s-o luгm drept peste cвmp, decвt pe drum. Existг cгrгri fгcute.

— Oamenii vвnaюi оnvaюг оntotdeauna unde sunt cгrгrile ascunse, spuse pгrintele Michael.

— Mai оnvaюг єi sг evite pe cei care vorbesc prea mult, spuse Herity. Оєi luг mitraliera, оєi trase peste cap ponchoul єi se uitг cu scвrbг la cгciula lui udг de pe jos. Ploaia nu se mai auzea bгtвnd darabana оn acoperiє. Puse cгciula pe zidul cгminului, lвngг foc єi se оndreptг de spate, оntinzвndu-se. Sub poncho, mitraliera se vedea clar, atunci cвnd se miєca. Apoi merse la uєг, o deschise єi ieєi.

— Ne-am pus mari speranюe оn el odatг, spuse pгrintele Michael. Folosindu-єi rucsacul drept pernг, se оntinse cu picioarele cгtre strгlucirea portocalie a focului de turbг.

Bгiatul se fгcuse ghem, ca un arici, cu capul complet ascuns оn hanorac. Nu era decвt o mogвldeaюг оntunecatг оntr-un colю de camerг, lвngг cгmin.

John urmг exemplul preotului, dar gвndurile оi erau pline de оntrebгrile iscoditoare ale lui Herity. Am remarcat, John, cг tu nu-юi aminteєti. Omul era foarte atent. John оncepu sг reanalizeze conversaюiile avute, lucrurile pe care le spuseserг amвndoi оn timp ce mergeau. De la Herity nu venea nimic оntвmplгtor. John оєi dгdu seama, dar cu оntвrziere, cг celгlalt era un anchetator antrenat care-єi gгsea rгspunsurile atвt оn reacюiile vгzute, cвt єi оn cuvintele auzite. A studiat legile. Manierele necioplite, accentul югrгnesc erau o parte a unei mгєti bine construite. Herity era un om profund. John adormi tot оntrebвndu-se ce oare dezvгluise fгrг voie оn faюa acestui om iscoditor.

Mult mai tвrziu, John se trezi, crezвnd cг auzise un sunet ciudat. Оntinse mвna dupг mitraliera aflatг pe jos, lвngг rucsacul lui, оntвlnind rгceala metalului. Trase adвnc aer оn piept, simюind mirosul trupurilor lor оn spaюiul acela оngust оn care erau оnchiєi — un miros eteric de transpiraюie umanг distilatг оn drumul lung єi оn oboseala care оi prгvгlea оntr-un somn greu ori de cвte ori se putea. Se ridicг оn capul oaselor оn оntunericul оncгperii єi-єi puse arma оn poalг.

Alгturi se auzea un sforгit.

Focul se stinsese.

Camera era o cutie neagrг, оn care totul se concentrase deodatг оn jurul unui sunet de zgвriat. Un chibrit scгpгrг scurt єi John se trezi faюг оn faюг cu Herity, aflat la nici un metru distanюг de el.

— Vгd cг eєti treaz, spuse Herity. Chibritul se stinse. Poюi sг stai de pazг єi оnгuntru, John, dacг preferi. Nu e nici un semn de urmгrire pe cel puюin doi kilometri de jur оmprejur.

John se ridicг. Pe geam se vedea noaptea luminatг de stele.

— S-a fгcut frig, zгu aєa! єuєoti Herity.

John оl auzi оntinzвndu-se pe jos єi miєcвndu-se ca sг-єi gгseascг o poziюie confortabilг. Respiraюia оi deveni profundг, rarг єi egalг.

Mitraliera atвrna rece оn mвinile lui John. De ce оl lгsase oare Herity оn posesia unei arme atвt de periculoase? Ar fi putut ucide cu ea cele trei siluete adormite оn cвteva secunde doar.

John merse la una din ferestre єi privi afarг la noaptea оnstelatг de iarnг. Оn faюa lui se оntindea o poianг de argint, profilatг pe fundalul оntunecat al pгdurii. Rгmase acolo, schimbвndu-єi din cвnd оn cвnd greutatea corpului de pe un picior pe altul єi gвndindu-se tot timpul la omul acela ciudat — la Joseph Herity.

Toate minciunile єi оnєelгciunile!

Herity fusese un idealist. Dar acum nu mai era un idealist. Оntrebarea pгrintelui Michael ardea оn mintea lui John: “Ce te-a fгcut sг te schimbi, Joseph?” Sг te schimbi... sг te schimbi...

Si John Roe O’Neill se schimbase. Si nici nu mai avea rost sг mai оntrebe cineva ce anume provocase aceastг schimbare.

Оmprejurгrile.

Cerul оncepu sг se lumineze spre est єi un soare roєu-portocaliu rгsгri peste copaci. Pentru un moment fusese un Rгsгrit de Soare Japonez perfect, razele lungi radiind ca niєte sгgeюi prin ceaюг. Pгsгrile оncepurг sг cвnte оn cercul de copaci care оnconjura poiana. Dimineaюa arunca tot mai multг luminг peste оntreg peisajul єi dezvгluia privirii o potecг оntunecatг, presгratг cu iarbг strivitг, ce traversa poiana nгpгditг de bгlгrii.

Herity vorbi de jos de pe podea:

— Nu mai sunt clopotele bisericilor sг ne trezeascг оn zori. Pгrintele Michael tuєi єi se ridicг оn picioare:

— Vor rгsuna iarгєi clopotele, Joseph, ai sг vezi!

— Doar ca sг sune alarma peste oraєele єi satele noastre. Biserica ta a murit, popo. E la fel de moartг ca toate femeile noastre moarte.

Оn 1054, Patriarhul Constantinopolelui єi Papa de la Roma s-au excomunicat reciproc. Atunci s-a pus punct la tot ce era sfвnt pentru ambele biserici. Dupг aceea au devenit atвt una cвt єi cealaltг instrumente оn mвna lui Satan. Sunt convins de asta.

— Joseph Herity

Peste cвmpuri hвrtopite єi prin pгdurile umede ale dealurilor, pe poteci оnguste єi pe drumuri lгturalnice ce se rгsuceau єi se оncolгceau оn jurul оnгlюimilor, uneori оnnoptвnd оn culcuєuri reci, alteori poposind оn colibe abandonate, Herity оєi conducea grupul spre Dublin. Le trebuirг optsprezece zile sг ajungг оn юinutul Wicklow, la poalele dealurilor cu acelaєi nume єi alte nouг zile оn care оnconjuraserг regiunea pentru a o traversa din nou, dar venind dinspre nord-est, de acolo de unde nimeni nu se aєtepta ca ei sг aparг. Єi оn tot acest lung drum, cu greu dacг оntвlnirг suflet de om.

Pentru John, cгlгtoria cгpгtase aspectul unei оnfruntгri permanente, unui veєnic meci de tatonare оntre el єi Herity. Pвnг єi cea mai nevinovatг conversaюie putea fi periculoasг. Оntr-o dupг-amiazг trecurг pe lвngг un indicator aplecat оntr-o rвnг, pe care nu era scris decвt un singur cuvвnt: Garretstown.

Era frig єi un vвnt umed bгtea peste dealuri, iar John оєi dorea foarte tare ceva mai cгlduros decвt puloverul pe care оl purta.

— Sunt atвtea lucruri fгcute fгrг motiv оn юara asta, spuse Herity deodatг, uitвndu-se pieziє la John. Amвndoi aveau de acum bгrbile crescute, doar scгfвrlia lui John chealг єi traversatг de vene albгstrii оi deosebea.

— Ce lucruri? Оntrebг John.

— De pildг Mгcelгrirea cвinilor de vвnгtoare de la Kildare Hunt. A fost ceva urвt, meschin sг te rгzbuni aєa pe bietele animale pentru nefericirea provocatг de niєte oameni iresponsabili.

Pгrintele Michael vorbi din spatele lor. Kildare Hunt era un obicei englezesc.

Asta aєa este, spuse Herity Єi poate гsta a єi fost unul din motive, dupг cum bine ai spus popo Provocarea gloata care nu оnюelege cвt este de uєor sг stвrneєti diavolul din aproapele tгu.

John aprobг din cap, nereюinвndu-єi un impuls de a-l оmpunge pe Herity.

— Aєa cum a fost stвrnit єi O’Neill, nu?

Herity nu muєcг din momealг єi-єi continuг drumul оn tгcere pentru un timp. Pгrintele Michael li se alгturг оn momentul cвnd ajunserг la un drum de юarг оngust єi nepavat. Bгiatul tгcut se tвra оn spatele lor.

— Єi eu m-am gвndit la acelaєi lucru! exclamг pгrintele Michael. Se uitг drept оn ochii lui John cu o expresie de uimire pe faюa lui lungг de cal. E peste puterile mele sг оnюeleg cвteodatг prostia oamenilor!

— Ca aceea de a vrea sг reiei Expoziюia Cabalinг de la Dublin? Оntrebг Herity, cu o voce plinг de insinuare. Єi el оl privea pe John.

Cei trei mergeau unul lвngг altul, John la mijloc, privit єi din dreapta, єi din stвnga de ceilalюi.

— Asta a fost o оncercare de a readuce la viaюг ceva bun, spuse pгrintele Michael, dar atenюia lui era оndreptatг tot asupra lui John.

— Ei, pe dracu'! N-a fost decвt dorinюa de cвєtig, nimic altceva, spuse Herity privind de astг datг оn faюг. Ca єi cum nimic nu se оntвmplase, ca єi cum s-ar mai fi putut relua Expoziюia aєa cum a fost odatг, fгrг sг devinг de-a dreptul ceva obscen, scandalos. Ia, povesteєte-ne, pгrinte, cг doar ai fost acolo!

Merserг оncг vreo cincizeci de paєi оn liniєte оnainte ca pгrintele Michael sг rгspundг. Оєi luase ochii de la John єi privea acum pгmвntul de la picioarele lui.

— Ploua puюin, оncepu preotul. Noi am ajuns acolo dupг ce mulюimea aproape se risipise. I-am vгzut pe ultimii venind оnspre noi. Unii dintre ei aveau оn mвini cizme єi... obiecte de оmbrгcгminte. Am remarcat un bгrbat cu o hainг frumoasг pe unul din braюe єi cu o pereche de pantaloni bufanюi оnsвngeraюi pe celгlalt. Omul zвmbea cu gura pвnг la urechi. Vocea pгrintelui Michael era joasг єi venea de departe, de parcг ar fi

povestit despre lucruri vгzute оn югri strгine, оntвmplгri nemaiauzite din locuri pгgвne єi nicidecum ceva actual, оntвmplat de curвnd оntr-o Irlandг civilizatг.

Cei patru cгlгtori tocmai coborau o pantг. La capгtul drumului apгruse un mic pod sub care curgea un rвuєor ce-єi unduia apele printre trestii.

— Mulюimea, gloata nici nu pгrea ruєinatг de ceea ce fгcuse, continuг pгrintele Michael.

— Ahhh! exclamг Herity. Cum se simte оn aer furia care stг sг izbucneascг la cea mai micг provocare.

— Erau cadavre rгspвndite peste tot, spuse pгrintele Michael. Oameni... cai morюi... un mгcel! Nu se єtia care-i catolic єi care nu. Gloata luase cruciuliюele de la gвturile morюilor doar pentru valoarea metalului. Nu mai rгmгsese nici un inel mгcar pe degetele celor uciєi. La unii єi degetele erau tгiate pentru a uєura prada. Am оngenuncheat оn noroi єi m-am rugat.

— Dar cine a fгcut asta? Оntrebг John.

— Cine s-o facг? Oamenii, gloata, spuse Herity.

John оl privea fascinat pe pгrintele Michael. Єi-l imagina pe preot ajuns la locul faptei, uitвndu-se la cadavrele oficialilor Expoziюiei єi ale publicului. Tocmai cuvintele simple ale preotului fгcuserг ca imaginea sг fie foarte vie, foarte sugestivг.

— Prгdaserг cadavrele de cizme єi ciorapi, spuse preotul. Cisme єi ciorapi! De ce-au fгcut asta?

John se simюea ciudat de tulburat de imaginea picioarelor goale оn noroiul care acoperea mгcelul, ca un ultim gest al unei umanitгюi pierdute pe veci. Se simюea adвnc miєcat єi trгirea lui mergea mult mai departe decвt sugerau vorbele brutale єi directe cu care preotul, cu vocea egalг єi scгzutг, povestise faptele. Ceva оn plus, pe lвngг viaюa оn sine, se stinsese оn Irlanda prin acele morюi. John chiar simюi lipsa de satisfacюie din partea lui O’Neill-Cel din Interior. Interes da — un interes fascinat, dar nici o bucurie, nici o satisfacюie. Sau, cine єtie, poate cг era un pic de satisfacюie — poate cг O’Neill-Cel din Interior asta simюea — mulюumire.

John оєi dгdea оnsг bine seama cг existг o diferenюг profundг єi evidentг оntre fericire єi mulюumire. Era foarte posibil ca O’Neill-Cel din Interior sг fie mulюumit de ceea ce se petrecuse, deєi asta nu-i provoca nici o fericire.

— Tu ce simюi оn privinюa asta, John? Оl оntrebг Herity.

— Nu-mi face nici o plгcere, spuse John.

— O zi neagrг! interveni pгrintele Michael.

— Ia ascultг la el! spuse Herity. Singurii catolici de acolo erau rвndaєii єi grгjdarii, cei care munceau cu mвinile. O mвnг de proprietari de pгmвnt protestanюi au dat socotealг pentru faptele lor, iar popa гsta s-a gгsit sг-i plвngг.

Pгrintele Michael vorbi cu mai multг hotгrвre:

— Au fost uciєi! Mгcelгriюi ca animalele — cu cuюite, cu bastoane єi bвte, cu furci єi cu mвinile goale. Nu s-a tras nici mгcar un singur glonte!

Herity privi spre John:

— Оюi faci o idee, o idee cвt de vagг, ce-ar оnsemna sг aparг printre noi Nebunul de O’Neill?

John simюi cum O’Neill-Cel din Interior stг la pвndг.

— Toate crimele astea єi fгrг vreun motiv, spuse Herity. Deєi, ar exista єi motivul, dar sunt єi eu de acord cu popa cг mai bine nu s-ar fi оntвmplat. Herity se aplecг prin faюa lui John pentru a se adresa preotului. Dar tu ai fost fascinat de toate crimele alea, nu-i aєa, popo? A fost un bun motiv sг te rogi cu genunchii оn noroi.

Pгrintele Michael continuг sг meargг cu ochii оn pгmвnt. Se cutremurг.

John privi la preot, simюind cг cele spuse de Herity, deєi aspre, erau adevгrate. Ei da, pгrintele Michael оmpгrtгєea єi el relaюia dintre dragoste єi urг оn moarte, relaюie proprie Bisericii din care fгcea parte. De acolo оi venea puterea de preot, dar nici omul din interior nu putea fi negat. Aєa cum nu putea fi negat O’Neill-Cel din Interior. Moartea era eєecul final, slгbiciunea umanг care mergea dincolo de iluzie pвnг оn uitarea de sine — acea intervenюie absolutг ce nu iartг pe nimeni.

Herity vedea єi оnюelegea lucruri ascunse altora!

— E educativ, zгu aєa! spuse Herity, sг asculюi vocea unui om a cгrui chip nu оl poюi vedea. Єi din nou se aplecг prin faюa lui John pentru a se uita fix la preot. Te-am ascultat, Michael Flannery. Ai vorbit despre ceea ce ai vгzut tu оn mгcelul гla, dar n-ai dat nici un semn c-ai vrea sг spui, оn sfвrєit, de ce scuip eu pe Biserica ta.

Pгrintele Michael nu rгspunse.

Herity rвnji єi-єi muia privirea la drum. Bгiatul tгcut, care se auzea оn spatele lor, tocmai arunca o piatrг оntr-un tufiє. Urcaserг panta dupг ce traversaserг rвul peste pod єi acum aveau оn faюг un deal lung єi drumul care pгtrundea printr-o barierг deasг de brebenel.

— Vezi, popo? spuse Herity. Ceea ce este mai greu este sг te simюi abandonat de Dumnezeu. Pe mine El m-a pгrгsit, nu eu I-am pгrгsit pe El. Oamenii mi-au furat credinюa!

Ochii pгrintelui Michael sclipeau de lacrimi nevгrsate. Se gвndi: Ei da, Joseph Herity, оnюeleg єi eu asta. Cunosc toate amгnuntele psihologiei care se predг оn seminariu. Єtiu cг tu ai sг spui cг pentru mine Biserica este un substitut pentru sex. Cг e dragostea pe care n-am gгsit-o niciodatг оntr-o femeie. Ei da, te оnюeleg. Tu crezi cг noi avem o nouг Bisericг, dar cг nu existг cвte o femeie pentru fiecare din noi.

Fгrг sг єtie de ce, pгrintele Michael simюi cum оl pгtrunde un val de putere, de оncredere, un val stвrnit de cuvintele lui Herity.

— Оюi mulюumesc, Joseph, spuse el.

— Оmi mulюumeєti? Ce-юi veni sг spui asta? vocea lui Herity era plinг de indignare.

— Credeam cг sunt singur, spuse preotul, єi acum vгd cг nu sunt. Єi pentru asta оюi mulюumesc.

— Ai luat-o razna, omule! spuse Herity. Cгzu оntr-o tгcere supгratг, dar imediat zвmbi єiret. Eєti cam rгtгcit la minte, popo. Nici unul dintre noi nu e оmpreunг cu ceilalюi.

John vгzu expresia de amuzament de pe faюa lui Herity єi... aєa-zisa rгtгcire a pгrintelui Michael. Era clar cг Herity оєi fгcuse un joc preferat єi rгutгcios din a-l provoca єi a-l deruta pe preot. Oare tot aєa se distra єi la vederea derutei care stгpвnea Irlanda? Nu..., asta ar fi fost contrar Cauzei lui Herity. Molima deranjase ceea ce fusese pвnг atunci de neatins. Descoperind acest lucru, John оєi dгdu brusc seama — lovit de bruscheюea conєtientizгrii — cг are оn mвnг cheia care deschidea uєa omului Herity, cheia care оl putea face neputincios.

Trebuia sг-i distrugг credinюa оn Cauzг!

Єi la fel оncerca sг facг Herity cu pгrintele Michael. Dar cum era posibil ca acelaєi lucru sг constituie o slгbiciune la Herity єi..., da, da, o forюг la pгrintele Michael?

— Tu ce politicг faci, Joseph? оntrebг John.

— Ce politicг fac eu? Zвmbi larg. Eu sunt liberal. Оntotdeauna am fost un liberal.

— E un marxist fгrг Dumnezeu, asta este, spuse pгrintele Michael.

— Ceea ce e oricum mai bine decвt un preot fгrг Dumnezeu, ripostг Herity.

Дата добавления: 2015-11-13