Fintan Craig Doheny 20 страница

— E BBC-ul, spuse Gannon.

— Care transmite acum din Franюa, spuse Herity. Nu au nici mгcar un singur englez оn toatг echipa, deєi recunosc cг toюi au niєte voci de parcг ar fi decani la Oxford. O adunгturг de americani, francezi єi pachistanezi, aєa mi s-a spus.

— Єi ce importanюг are asta? оntrebг Gannon.

— Are, fiindcг e un fapt pe care nici un om cu judecatг nu-l poate contesta. Americanii, francezii єi pachistanezii гia au fost spгlaюi la creiere. Anglia оntвi, apoi Irlanda єi la urmг pгgвnii.

“Fie ca rugгciunile noastre sг nu rгmвnг fгrг rгspuns”, spuse crainicul. “Amin!” Brusc vocea оi deveni tгioasг: “Єi acum єtirile”.

John asculta оn transг. Istanbulul fusese trecut prin Focul Panicii. Fuseserг identificate noi “puncte fierbinюi”. Erau enumerate treizeci єi una de sate, oraєe єi metropole оn Africa, printre care fuseserг confirmate Nairobi єi Kinshasa. Johannesburgul rгmвnea o ruinг radioactivг. Оn Franюa, se confirmase pierderea Nоmes-ului. O bandг din Dijon linєaserг doi preoюi suspectaюi de a fi irlandezi. Оn Statele Unite оncг se оncerca salvarea “celei mai mari pгrюi din New Orleans”. Elveюienii se retrгseserг оn spatele a ceea ce ei numeau “Bariera Lausanne”, anunювnd cг restul югrii continua sг fie necontaminat.

— Ce chestie mгreaюг! exclamг Herity. Lumea оntreagг a devenit o Elveюie! O lume antisepticг, mobilatг cu paturi de puf moi ca o ювюг tвnгrг, eh, Kenneth? Herity privi spre bгiat, a cгrui faюг deveni de un roєu aprins.

John nu simюea decвt o imensг mirare, constatвnd dimensiunile a ceea ce fusese pus оn miєcare. Mergea mult mai departe decвt orice aєteptгri anterioare, deєi e drept, dacг era sг se gвndeascг bine, nici nu era оn stare sг spunг cu precizie care fuseserг aceste aєteptгri. Oricum, оl simюea pe O’Neill-Cel din Interior agitвndu-se. Єi cu toate acestea nu resimюea nici un fel de remuєcare, doar un fel de uimire respectuoasг la constatarea cг Nemesis era capabilг sг intre оn rвndurile dezastrelor naturale.

Lista locurilor unde lovise molima, cititг de crainic, pгrea de-a dreptul interminabilг. Atunci оnюelese John cг aceasta trebuia sг fie cea mai impor-tantг parte a єtirilor — locurile ce trebuiau evitate. Se strвnge cercul! Era conєtient de restricюiile de cгlгtorie — erau necesare permise speciale validate de Comanda Barierei Naюiunilor Unite pentru a trece de graniюele celor mai multe югri..., iar aceste graniюe nu mai erau numai naюionale.

Uniunea Sovieticг nu anunюase nici un nou “punct fierbinte”, dar sateliюii de observaюie americani raportau urme ale unui Foc al Panicii оn regiunile de la sud-estul Omskului, chiar lвngг Semiplatinsk — “multe oraєe єi sate ard vizibil, dar Omskul pare оncг intact.”

Crainicul оntrerupse aceastг parte cu un buletin de ultimг orг despre distrugerea Istanbulului, despre care el spunea cг fusese “purificat cu succes printr-un cerc strвns de foc”.

— Cвte eufemisme noi au gгsit pentru a ascunde dupг ele violenюa, murmurг Gannon. Mгturг cu privirea chipurile celor aєezaюi оn jurul mesei, ca єi cum ar fi cгutat ceva sau pe cineva care nu se gгsea acolo. Oare Nebunul a crezut cг va aduce pacea єi va pune capгt violenюelor?

John оєi privi mвinile. Pacea nu intrase niciodatг оn calcul, gвndi el. Totul nu fusese decвt nevoia lui O’Neill de a lovi la rвndul lui pe cei care оi fгcuserг atвt rгu. Cine putea sг-i refuze un astfel de drept unui om lovit de nenorocire? John se simюea оntr-o oarecare mгsurг оn poziюia pe care ar fi avut-o psihanalistul lui O’Neill. Оl оnюelegea, fгrг sг оncerce sг-l condamne, dar nici sг-l scuze.

Оn acea noapte, оn carneюelul оn care Herity оєi nota remarcile pentru a putea fi trimise la Dublin, acesta avea sг scrie: “Dacг O'Donnell este Nebunul, atunci omul pare absolut оmpietrit de dimensiunile dezastrului. Oare єtia cвt de departe va ajunge molima lui? Sau i-a pгsat de asta? Nici o urmг de remuєcare, nici o indicaюie cum cг ar avea conєtiinюa оncгrcatг. Cum este posibil sг nu schiюeze mгcar o reacюie, dacг este оntr-adevгr O’Neill?”

Pe la mijlocul programului de єtiri, fusese difuzat un interviu prin telefon cu directorul Dudley Wycombe-Finch — directorul Centrului de Cercetгri de la Huddersfield, оn Anglia. Acesta nu putea oferi veєti despre “vreun progres semnificativ оn cercetгrile pentru aflarea unei cure”, deєi existau “linii de atac promiюгtoare, despre care sper sг fiu оn mгsurг sг vг ofer date ceva mai tвrziu”.

Rugat de crainic sг compare actuala molimг cu “dezastre similare оn istorie”, Wycombe-Finch spuse cг el nu vede nici un rost оn a face astfel

de comparaюii, adгugвnd: “O astfel de distrugere оn masг nu s-a mai vгzut de foarte mult timp. Acest tip de distrugere este realizat pe alt plan, iar influenюa asupra descendenюilor noєtri — dacг vom fi destul de norocoєi sг mai avem descendenюi — nu poate fi оncг pe de-a-ntregul calculatг. In termeni simpli, financiari, concreюi, nu existг precedent pentru ceea ce se оntвmplг, nu avem cu ce face o comparaюie valabilг. Оn termeni umanitari...” Pronunювnd aceste cuvinte fu scuturat de un hohot de plвns.

BBC-ul оl lгsг sг plвngг un timp, оn mod evident оncercвnd sг stoarcг efecte din asta, apoi crainicul spuse: “Vг mulюumesc, doctore. Vг оnюelegem reacюia. Sг ne rugгm lui Dumnezeu ca evidenta єi adвnca dumneavoastrг emoюie sг vг ofere forюe sporite оn hotгrвrea dumneavoastrг, a tuturor celor de la Huddersfield...”

— Forюe sporite оn hotгrвrea dumneavoastrг..., оl fandosi Herity cu vocea groasг єi nesigurг din cauza whisky-ului. Lacrimile englezilor ar putea, cred, sг punг capгt unei secete.

— Dar cum este posibil ca mгcar sг se gвndeascг la termenii financiari? оntrebг Gannon.

Era pentru prima oarг cвnd John vedea ceva mгcar apropiat de furie la acest om.

— Meciul dintre Dumnezeu єi Mammon este contramandat din motive obiective — jumгtate din jucгtori lipsesc de pe teren! spuse Herity.

John privi cгtre pгrintele Michael єi observг cг acestuia оi curgeau lacrimi pe obraji. Fruntea lui torturatг era o ranг roєie оn lumina lгmpii.

Crainicul de la BBC оєi оncheie programul cu o altг rugгciune: “Sг gгsim оn inimile noastre puterea sг iertгm nedreptгюile trecute, sг punem temelia unei lumi noi, оn care omenirea sг regгseascг adevгrata frгюie єi adevгrata milг pe care toate religiile o cer de la noi!”

Aceastг rugгciune este oferitг de Misiunea de peste ocean a Bisericii Buddhiste din San Rafael, California.

Gannon оnchise butonul cu un declic. Radioul tгcu.

— Trebuie sг economisim bateriile.

— De ce? оntrebг cumnatul lui, iar vorbele i se оmpiedicau de bгuturг. Ca sг putem asculta tвmpitele astea de єtiri? De ce? Nu existг nici un viitor оn faюa noastrг!

Cu poveюe, venirг strгinii sг ne-nveюe ale lor tradiюii Єi sг ne ia оn rвs pentru ale noastre datini.

„Golful Galvvay” — baladг irlandezг

Оn mai puюin de o orг avea sг оnceapг dineul de lucru оn mica sufragerie intimг, amenajatг lвngг sala mare de mese a Casei Albe, iar Preєedintele Adam Prescott era conєtient de faptul cг nu avea nici cel mai slab indiciu al unei noi abordгri оn privinюa problemei ce stгtea оn faюa lor, a tuturor. Cu toate acestea, mai era conєtient єi de faptul cг va trebui sг aparг оn faюa celorlalюi оncrezгtor єi emanвnd putere. Oamenii asta aєteaptг de la liderii lor — ca aceєtia sг-єi facг datoria єi sг conducг.

Preєedintele era singur, aєezat оn scaunul lui din Biroul Oval єi simюea istoria оngrгmгdindu-se de jur оmprejurul lui. Decizii de moment єi de importanюг fuseserг luate aici єi ceva din toate astea se impregnase parcг оn pereюii оncгperii. Masa de lucru la care stгtea fusese dгruitг de Regina Victoria lui Rutherford B. Hayes. Tabloul de deasupra cгminului, chiar оn faюa lui, semnat Dominic Serres, оnfгюiєa bгtгlia dintre Bonhomme Richard єi Serapiєi. John F. Kennedy оl admirase mult, chiar de aici din locul оn care stгtea el acum. Masa fixatг оn zidгria dintre ferestre, оn spatele scaunului lui, fusese comandatг єi folositг de James Monroe. Scaunul pe care єedea era єi el o parte a aceleiaєi comenzi.

Scaunul гsta era pentru Prescott o adevгratг оnchisoare. Pe deasupra оl mai durea єi spatele, оn ciuda minunatului design conceput de Pierre-Antoine Bellange.

Un maldгr de rapoarte zгcea sub ochii lui, pe suprafaюa din piele оmbrгcatг cu fetru verde a mesei de lucru. Rapoartele erau aєezate оn evantai pentru ca el sг le poatг citi uєor titlurile єi sг-l aleagг pe cel care оl interesa оn cea mai mare mгsurг. E drept cг le citise pe toate pвnг la ultimul, dar asta nu reuєise decвt sг-i amplifice starea de descurajare.

Informaюia! se gвndi el. La ce foloseєte informaюia?

Dupг pгrerea lui Prescott, aceasta avea оn ea o imensг putere de autoinflamare, de autoimportanюг spontanг. Atвta vreme cвt informaюia era pentru ochii Preєedintelui, atunci ea trebuia sг fie nu numai importantг, ci foarte importantг. Preєedinюii nu trebuiau niciodatг plictisiюi sau inoportunaюi cu trivialitгюi.

Informaюii. Nu fapte, nu date, nu adevгrul. Informaюia acumulatг prin observaюie umanг. Niєte persoane au vгzut ceva, sau pur єi simplu au simюit ceva, iar apoi o versiune digeratг оєi gгseєte drum pвnг pe biroul pe care atвt 1-a admirat Rutherford B. Hayes.

Prescott mai privi o datг titlurile de pe coperюile rapoartelor. Zone lovite de molimг. Noile aglomerгri umane atinse de nenorocire erau numite de mass-media “puncte fierbinюi”. Nici nu se mai punea problema evacuгrii populaюiei. Unde s-ar fi putut duce aceєtia? Strгinii erau periculoєi. Pвnг єi cei care lipsiserг un timp de acasг erau periculoєi. Prietenii vechi reveniюi din locuri оndepгrtate nu mai erau prieteni vechi. Єinele de cale feratг erau demontate. Aeroporturile erau blocate de baraje pentru a оmpiedica aterizarea. Drumurile erau оnchise єi pгzite de oameni оnarmaюi. Podurile fuseserг aruncate оn aer.

Un raport dintre cele aflate оn faюa lui Prescott spunea cг toate curbele suspendate оn formг de buclг care оnconjurau autostrada A-11 dinspre Paris, fuseserг aruncate peste єosele de explozii cu оncгrcгturi detonatoare plasate de experюi, iar imposibilitatea transportului provoca apariюia unor zone afectate de foamete.

Miєcarea de Rezistenюг Francezг оєi reamintise ceea ce оnvгюase оntr-un alt rгzboi, dar uitase de faptul cг mвncarea cгlгtoreєte єi ea tot pe єosele.

Оn multe locuri ale Statelor Unite lucrurile nu stгteau deloc mai bine Oamenii nu mai оndrгzneau sг mai porneascг оn cгutarea hranei, iar aceasta devenise o problemг serioasг оn oraєe єi chiar la sate. New York se descurca cu ceea ce creєtea de-a lungul Barierei de Foc, mulюumind Domnului pentru populaюia lui redusг єi stocurile din magaziile pline cu mвncare conservatг. Washington D.C. avea єi el оn faюг o perioadг estimatг la doi ani pвnг sг ajungг sг strвngг cureaua. Оn acel moment se descurca datoritг rezervelor pregгtite оn caz de atac atomic, suplimentate de legumele produse pe fostele gazoane єi оn spaюiile deschise ale oraєului.

Washingtonul єi cercul lui de cartiere de locuinюe de la periferie rгmгseserг neatinse de molimг, оn mare parte datoritг iniюiativei

generalului William D. Caffron, care acюionase cu de la sine putere єi desfгєurase un cordon de aruncгtoare de flгcгri оn jurul oraєului. Оn spatele aruncгtoarelor erau tancuri єi infanterie ce primiserг ordin sг ucidг єi apoi sг-i ardг pe intruєi. Tot el trimisese detaєamente kamikadze оmpotriva tuturor zonelor contaminate pe care le putea distruge cu metodele lui dure єi neortodoxe. Fuseserг instalate sectoare de carantinг la fiecare punct de intrare, toate deservite de voluntari femei. Acestea fuseserг aduse cu avionul din оnchisorile regionale єi erau constant urmгrite prin camere de luat vederi.

Prescott extrase din evantai dosarul pe care scria “Tribut” єi-l deschise.

Era poate ciudat, dar acesta era singurul cuvвnt care se potrivea situaюiei.

Fгrг оndoialг, era vorba de o extindere a politicii “bгrcilor libere” dusг de comanda Barierei. Erau aprovizionaюi Finn Sadal-ul Irlandez єi Bгtгuєii Frontierelor Engleze. “Bгrcile libere” pгruserг la vremea aceea o idee bunг — erau mici, nu aveau nevoie de pilot єi erau ghidate prin radio. Trimise spre Kinsale, Howth, Liverpool єi alte porturi aflate sub controlul Comandei Barierei, ele distribuiau ziare, alimente, bгuturг, arme uєoare, muniюie, оmbrгcгminte... Un simplu semnal radio distrugea barca atunci cвnd aceasta оєi termina misiunea.

Finn Sadal.

Bгtгuєii Frontierelor.

Prescott se cutremurг cu gвndul la unele dintre lucrurile pe care le auzise cu privire la comportamentul Finn Sadalului. Dar... tribut!

Dublinul ameninюa sг retragг Finn Sadalul de la posturile lui de-a lungul plajelor єi sг treacг la o acюiune de infectare intenюionatг a altor regiuni din afara graniюelor irlandeze, dacг nu se rгspundea favorabil cererilor lor.

Prescott trecu o privire rapidг peste pagina cu raportul. Irlanda solicita returnarea оntregului tezaur viking — toatг acea comoarг acumulatг la muzeele din Danemarca, Norvegia єi Suedia. Totul trebuia adunat, ambalat єi trimis Irlandei cu “bгrcile libere”.

“Toatг bogгюia furatг de la noi de barbari va fi оngropatг la Armagh”, spuneau irlandezii.

Оngropatг?

Raportul vorbea despre o mare ceremonie, plinг de conotaюii pгgвne.

Norvegia єi Suedia semnalaserг imediat cг sunt de acord, dar danezii erau mai circumspecюi:

“Dacг acum cer asta, mai tвrziu ce altceva vor mai cere?” Sг-i ia naiba pe danezii гєtia lacomi!

Prescott mвzgгli o notг pe marginea raportului: “Spuneюi danezilor cг ceilalюi au votat toюi pentru. Sг se supunг sau vom trece la aplicare prin metode dure” єi semnг.

Ordinul va trebui exprimat оn termeni mai diplomatici, bineоnюeles, dar danezii erau pricepuюi оn descifrarea sensului dur din spatele limbajului diplomatic. Naюiunile mici dezvoltaserг de foarte timpuriu aceastг formг de sensibilitate.

Cererile engleze erau la prima vedere єi mai ciudate. Deєi veniserг dupг cele irlandeze єi erau ambalate оn termeni ceva mai urbani, оn spatele lor se afla o ameninюare similarг.

Bibliotecile.

“Cвnd aceste vremuri nu vor mai fi decвt o amintire amarг, vrem sг fim naюiunea care adгposteєte comorile publicistice ale lumii — cгrюi, manuscrise, hгrюi, documente religioase, schiюele єi desenele originale ale artiєtilor. Vrem doar originalele de oriunde ar putea fi ele acum. Suntem de acord sг efectuaюi copiile corespunzгtoare.”

Analiєtii оn probleme de securitate ai Preєedintelui considerau acest amгnunt ca fiind “isteю”. Naюiunile civilizate ale lumii se vor gвndi de douг ori єi lung оnainte sг se оncumete sг incinereze asemenea comori... de s-ar ajunge vreodatг pвnг aici. Problema era cг lumea оn care trгiau nu mai era una a civilizaюiei.

Prescott se aplecг peste secюiunea cu “tributul” cerut de Anglia єi deasupra scrise doar un singur cuvвnt: “Acceptaюi.” Semnг cu iniюiale.

Libia nu se alгturase celorlalte оn acest joc, dar rгmвnea оntrebarea dacг оn Libia exista оncг ceva care sг semene cu un guvern central. Sateliюii de observaюii transmiteau imagini ale unei югri оn ruinг єi era posibil ca populaюia sг se fi redus pвnг la un mic procent din ceea ce fusese оnainte. Si cвюi fuseserг оnainte? Trei milioane? Tot nordul Africii era o ruinг. Brigгzile de sterilizare, “noul SS” cum li se spunea, trecuserг prin foc toate centrele populate de la graniюa cu Libia, apoi traversarг юara de la Suez la Cap Blanc, fгcвndu-єi treaba оnaintea оnfiinюгrii barierei de cobalt, care оnconjura acum un pгmвnt blestemat.

Єi Israelul?

Prescott puse dosarul cu titlul “Brazilia” deoparte, hotгrвndu-se sг-l ia cu el la dineul de lucru. Africa de Nord rгmвnea o preocupare majorг. Supravieюuitorii se aglomeraserг оn Ciad єi Sudan, iar intenюiile lor erau clare — un nou Jihad era pe cale sг izbucneascг.

Bombele cu neutroni! gвndi Prescott. Era singura posibilitate.

Zona se afla оn afara celei asupra cгreia оєi pronunюase O’Neill interzicerea. Єi, oricum, ce importanюг mai avea acum dacг O’Neill interzicea sau nu folosirea mijloacelor atomice оn Libia? Naюiunea aceea tot nu mai exista.

Reporterul de la ultimul buletin de єtiri al serii precedente nu avusese date direct de la satelit, dar era evident cг omul єtia єi el cum stгteau lucrurile: “Din aceastг юarг nu ne mai parvine decвt o teribilг tгcere.”

Prescott puse dosarul intitulat “Tribut” deoparte єi privi acrit la celelalte titluri aєezate оn evantai — niєte cuvinte pe hвrtie. Era mгcar unul din aceste cuvinte оn stare sг ajungг pвnг la inima acestui dezastru?

China pгrea cг stгpвneєte bine problema Indiei, dar rгmвnea nerezolvatг schisma amarг dintre sovietici єi chinezi. Acesta trebuia sг fie un alt subiect al dineului de lucru. Оєi privi ceasul: оncг o jumгtate de orг. Un rгzboi оn Orientul Оndepгrtat ar putea fi dezastrul final..., refugiaюi, pierderea controlului central, nici o posibilitate de a impune un sistem strict de observaюie єi carantinг asupra miєcгrilor unor grupuri umane atвt de numeroase.

Fragilitatea condiюiei umane i se pгrea copleєitoare Preєedintelui. I se strвnse un nod оn coєul pieptului, iar respiraюia оi deveni scurtг єi grea. Titlurile de pe coperюile dosarelor cгpгtarг o viaюг a lor, literele se umflarг єi parcг ardeau, fiecare reprezentвnd un nou potenюial de distrugere — de exterminare a speciei umane.

“Denver... Ulan Bator... Peronne... Omsk... Tsienpo... Luanda...”

Оncet, ghemul din piept оncepu sг se desfacг. Se оntrebг dacг nu ar fi cazul sг-єi cheme doctorul, dar o nouг privire la ceas оi spuse cг nu mai era timp pentru asta оnainte de оnceperea dineului de lucru. E probabil doar o problemг de glicemie.

Ochii i se oprirг pe unul din dosare: “Оn caz de succes?”

Ei, da! Aceasta era una din cele mai serioase probleme. Ce asigurare ar putea avea el cum cг Irlanda єi Anglia vor оmpгrtгєi cu ceilalюi vreo descoperire de succes? Єi dacг gгsesc o curг єi оncep sг єantajeze lumea оntreagг? Єi dacг O’Neill Nebunul se ascundea оntr-adevгr оn Irlanda sau Anglia...?

Problema aceasta trebuia neapгrat pusг la dineul de lucru. Agenюii pe care reuєiserг sг-i implanteze оn Irlanda єi Anglia nu erau suficienюi. Era necesar sг fie gгsite єi alte mijloace de supraveghere.

Dispozitivul de semnalizare de sub birou оncepu sг bвzвie: douг apeluri. Deci ceilalюi erau deja afarг єi aєteptau.

Оєi puse ambele palme pe birou єi se оmpinse оn sus din scaun.

Оn timp ce se ridica, un val de durere cumplitг оi оncercui pieptul. Camera оncepu sг valseze єi sг se unduiascг de parcг s-ar fi aflat sub apг, оnvвrtindu-se mereu, mereu оn faюa ochilor lui. Auzi un єuierat оndepгrtat care оi invadг simюurile. N-avu deloc senzaюia de cгdere, doar pe cea de pierdere a cunoєtinюei — o binecuvвntatг inconєtienюг care suprimг teroarea, agonia durerii єi, оnainte de asta, imaginea spaюiului de sub masa lui de lucru, un picior graюios de lemn оmbrгcat оn aramг єi zgвriat adвnc, acolo unde pintenii cizmelor lui Andrew Johnson se оnfipseserг оn lemnul preюios de trandafir.

Violenюa єi pietatea nu pot convieюui. Nu sunt fгcute din aceeaєi plгmadг. Nimic nu le leagг — nici bucuriile, nici suferinюele, nici mгcar moartea aceea vie pe care unii o confundг cu pacea. Una din ele vine direct din iad, iar cealaltг din paradis. Pietatea te duce la graюia divinг? violenюa te face s-o pierzi pentru totdeauna...

— Din predica Pгrintelui Michael

Оn noaptea aceea, simюindu-se ciudat de nelalocul lui, John merse la culcare оntr-un dormitor de la etaj, оn casa lui Gannon. Patul avea cearceafuri curate єi o saltea plinг de ghemotoace. Adusese cu el un rest scurt de lumвnare pentru a lumina camera, care mirosea a sгpun єi a оncг ceva — un parfum cu iz de floare. оn оncгpere mai era un scaun de lemn, un scrin scund єi un єifonier оnalt care оi aminti de cel aflat оn camera lui din Hotel Normandy.

O’Neill-Cel din Interior devenise mai potolit, se lгsase sг alunece єi mai adвnc оn ascunzгtoarea lui, era єi mai оndepгrtat єi... John оl simюea — satisfгcut.

Doar vгzuse ceea ce vгzuse.

Оn timp ce se pregгtea de culcare, John se gвndi la partida de bгuturг de la cina din seara aceea. Ceilalюi оєi reluaserг bгutul оn bucгtгrie dupг ceaiul de plante servit оn salon. Herity єi Murphey se aєezarг unul оn faюa celuilalt, bвnd pahar dupг pahar єi privindu-se unul pe altul cu o ciudatг insistenюг.

Pгrintele Michael оl trimisese pe bгiatul cel tгcut la culcare єi se aєezase la rвndul lui la un capгt al mesei lungi, cвt mai departe de cei care beau, iar ochii lui priveau cu jind paharele cu whisky єi nu pe cei care le goleau.

Gannon trimisese pe ceilalюi copii оn paturile lor єi-єi fгcu de treabг la chiuvetг, spгlвnd vasele.

John care-єi adusese ceaєca de ceai cu el din salon, i-o dгdu lui Gannon єi se aєezг la masг lвngг preot. Se uitг la fruntea lui оnsemnatг єi se gвndi la misterul din jurul familiei preotului.

— Unde sunt fraюii dumitale, pгrinte Michael?

Preotul оntoarse spre John o privire оn care bвntuiau fantomele.

— Doar ai spus cг ai doi fraюi, nu?

— De cвnd a izbucnit molima, nu mai am nici o veste de la Matthew, dar pe atunci locuia оn Cloone єi Cloonul nu mai existг. Iar Timothy... Micul Tini єi-a construit o colibг chiar lвngг mormвntul nevestei lui, la Glasnevin, єi acum nu mai pleacг de acolo; acolo єi doarme.

Murphey оєi drese glasul, оntreaga lui atenюie fiind concentratг asupra ulciorului gol, pe care Gannon tocmai оl ducea la chiuvetг.

— Оi dгm noi de capгt! Pe Dumnezeul meu! Vг promit eu asta! Оєi plimbг privirea obositг оn jurul mesei. Unde este bгiatul tatii? Unde e Kenneth?

— S-a dus la culcare, spuse Gannon.

— O sг vedeюi... o sг vinг ea ziua cвnd оmi voi juca nepotul pe genunchi, spuse Murphey.

— Toatг lumea se agaюг de un astfel de vis, spuse Gannon, spnjinindu-se de vasul chiuvetei. Pвnг cвnd ceva оi copleєeєte. Este visul obiєnuit al supravieюuirii personale o victorie asupra Timpului. Unii se lasг subjugaюi de religie pentru a оncerca un asalt оndrгzneю asupra “secretelor universului”, alюii trгiesc оn speranюa unei descoperiri formidabile... De fapt este vorba de acelaєi lucru.

John єi -l imagina uєor pe Gannon stвnd оn faюa unei clase de studenюi єi expunвndu-єi frazele bombastice, оn acelaєi ton pedant. Gannon spusese de nenumгrate ori aceleaєi lucruri оn exact aceleaєi cuvinte. Murphey оl privea admirativ pe cumnatul lui:

— Оnюelepciunea acestui om e ceva...! Herity chicoti:

— Єtii cum numesc americanii “descoperirea formidabilг” a profesorului tгu? Ei оi spun... “Blonda din Cadillac”! Hohotele de rвs fгcurг ca mвna sг-i tremure єi din paharul lui cu whisky sг se verse cвюiva stropi pe masг.

— Existг variaюii — alte variante, spuse Gannon. Numгrul cвєtigгtor, biletul norocos de Pronosport, comoara peste care dai sгpвnd оn grгdina casei tale..

— Dar lucruri de acestea se mai оntвmplг, spuse Murphey.

Gannon zвmbi trist:

— Eu mг duc pвnг la morminte. Unde ziceai cг ai lгsat lanterna, Wick?

— Agгюatг de stвlpul uєii din spate.

— Te-ar deranja dacг ai veni cu mine, pгrinte Michael? оntrebг Gannon.

— O sг aєtept sг se facг dimineaюг єi o sг le sfinюesc atunci.

— Pгrintele n-are de gвnd sг meargг la morminte оn toiul nopюii, spuse Herity. Stafiile, єtiюi! Doar aюi aflat єi voi cг bвntuie peste tot оn юarг оn ultimul timp.

— Nu existг stafii! spuse pгrintele Michael. Sunt spirite...

— Sigur, sigur... Єi єtim cu toюii cг existг єi vrгjitoare, nu-i aєa, pгrinte Michael? Herity privi la preot cu ochi єireюi plin de оnюeles. Єi zвne! Ce aveюi de spus despre zвne, vreau sг aud?

— Tu n-ai decвt sг visezi la ce-юi place, spuse preotul. Eu unul mг duc sг mг culc.

— Prima uєг pe dreapta cum se terminг scгrile, pгrinte, spuse Gannon. Оngerii sг te pгzeascг єi mergi cu voia Domnului!

Gannon se оntoarse pe cгlcвie єi ieєi din bucгtгrie.

Parcг mвnat de un impuls de moment, John оl urmг єi-l gгsi pe profesor aprinzвnd cu chibritul fitilul unei lгmpi оnalte. Nori deєi acopereau cerul, iar aerul mirosea a ceaюг.

— Spune, domnule O'Donnell, de ce vii cu mine? Юi-e teamг sг nu am єi alte arme ascunse pe undeva?

— Nu eu sunt cel preocupat de asta, spuse John. Iar cu Herity nu trebuie sг-юi baюi capul. El єi-a fгcut o meserie din a suspecta pe toatг lumea.

— E militar, aєa-i? spuse Gannon. Un Provo, sunt gata sг pun pariu. Оi cunosc eu pe гєtia ca el...

John simюi brusc un gol оn stomac. Herity — un membru activ al Provisional IRA! Recunoєtea vocea adevгrului оn cuvintele lui Gannon. Herity era unul din cei care manufacturau bombele teroriste єi mгcelгreau inocenюi aєa cum fгcuserг єi cu Kevin, Mairead єi Mary O’Neill.

— Оmi voi deschide inima єi mг voi ruga lui Dumnezeu, aєa cum n-am mai fгcut-o niciodatг, sг te ajute sг ajungi cu bine la Killaloe єi acolo sг gгseєti o curг pentru ciuma asta, spuse Gannon.

Dimineaюa, cвnd se trezi оn camera rece de la etaj, John merse la fereastrг єi privi jos la оngrгditura de piatrг din jurul mormintelor. Micul cimitir era vizibil imediat dupг cealaltг casг.

Cu o noapte оnainte, оngrгditura оi pгruse o ruinг fantomaticг оn lumina galbenг a lгmpii lui Gannon. Tгcerea era grea оn jurul lor. O bufniюг zburг jos, mai mai sг le atingг capetele, dar Gannon nici n-o privi mгcar, aєa cum stгtea оngenuncheat, concentrat оn rugгciunea lui fгrг glas.

Cвnd se оntoarserг оn casг, la masa din bucгtгrie nu mai rгmгsese decвt Herity. Stгtea acolo nemiєcat, mвngвind agale un pahar pe jumгtate plin cu whisky. Atunci оi trecu lui John prin minte cг Herity s-ar putea numгra єi el printre acei indivizi faimoєi, cu care atвt se laudг Irlanda, capabili sг dea pe gвt cantitгюi imense de alcool, fгrг sг lase sг se vadг cг asta i-ar afecta cu ceva. Era un lucru demn de reюinut. John оєi dгdu seama cг acum оl vedea pe Herity оn o cu totul altг luminг єi asta de cвnd auzise cuvintele lui Gannon... un Provo, da, fгrг оndoialг un Provo.

— Cвt mг bucur cг v-aюi оntors nevгtгmaюi din noaptea plinг de fantome de afarг, spuse Herity. Sunt єi animale sгlbatice care bвntuie, єtiюi asta, nu?

— Doar cвюiva porci scгpaюi, spuse Gannon.

— Eu mг refeream la specia de animale sгlbatice pe douг picioare, spuse Herity єi-єi bгu paharul. Se ridicг оncet, cu grijг deliberatг єi spuse: “La culcare, visez sг dorm al morюilor somn./V-aє da оn dar єi zorile dimineюilor/Doar pentru un cгscat єi-o geanг de somn./Un cгscat єi-o orг de somn/ Greu ca plumbul glonюilor...” Herity оєi mвngвie mitraliera culcatг pe piept.

Оn timp ce stгtea la fereastrг оn zorii zilei, John vгzu pe cineva apropi indu-se dinspre poiana din depгrtare єi oprindu-se lвngг morminte. Nu-i luг mult timp sг-l recunoascг pe Herity, mai ales dupг mitraliera care оi spвnzura pe piept, sclipind stins cвnd acesta se opri sг priveascг spre case. Herity purta un poncho verde.

Scos probabil din rucsac, se gвndi John.

Se grгbi sг se оmbrace, auzind jos, la parter, cum ceilalюi se agitг єi simюind miros de unturг оncinsг оn tigaie. Mirosul ceaiului de plante se amesteca cu cel al fumului de turbг.

Micul dejun оl petrecurг оn liniєte — ouг fierte єi pвine prгjitг оn unturг. Murphey avea ochii limpezi єi pгrea neafectat de noaptea de

bгuturг. Faюa оi sclipi de lгcomie cвnd vгzu farfuria cu mвncare pe care Gannon o puse dinaintea lui.

Dupг masг оl urmarг pe pгrintele Michael pвnг la morminte pentru slujba de sfinюire promisг. Aerul era rece єi ceaюa оncг persistentг. Lumina se strecura greu prin pгtura gri єi groasг de nori. John era ultimul din єir, iar bгiatul tгcut primul. Copilul оєi юinea cu mвna hanoracul albastru strвns оn jurul gвtului.

John оєi dгdu seama cг este foarte interesat de reacюiile copilului оn faюa acestui ritual. Acolo erau оnmormвntate femei. Oare bгiatul acesta fusese martor la оnmormвntarea mamei lui? John nu resimюea nici o emoюie la gвndul acesta. Tot ce simюea era o rгcealг totalг, ca єi cea din seara precedentг, оn momentul оn care оnюelesese cг O’Neill se retrage. O’Neill оi lovise pe cei care оl loviserг, atвt. Єi fгcuse asta prin intermediul succesorului sгu.

Prin mine, se gвndi John.

Oare lui O’Neill оi trecuse vreodatг prin minte o astfel de scenг?

Nu exista nici o amintire, nici un film interior despre aєa ceva. Am fost rece atunci cвnd am fгcut-o. Rece єi ucigгtor. Nu mi-a pгsat pe cine voi lovi.

Nimic altceva nu contase оn afara nevoii copleєitoare de a lovi. Pгrintele Michael оєi оncheiase slujba. Privind cгtre Gannon, spuse:

— Mг voi ruga pentru dumneata єi pentru cei dragi.

Gannon ridicг mвna dreaptг, care cгzu imediat moale de-a lungul trupului lui.

Se оntoarse єi o luг spre casг, lгsвnd impresia cг fiecare pas оl doare fizic.

— Du-te cu el, pгrinte Michael, spuse Herity. Domnul Gannon ne-a promis provizii pentru drum. Trebuie sг pornim, dacг vrem sг-l ducem pe O'Donnell la Killaloe. E cale lungг peste dealuri.

Pгrintele Michael puse o mвnг pe umгrul bгiatului tгcut єi-l urmг pe Gannon. Murphey єi ceilalюi trei bгieюi оi cгlcau pe urme.

— Domnule Murphey, ce-ai zice dacг ne-ai da єi nouг la drum o bucatг din porcul гla? оntrebг Herity.

Дата добавления: 2015-11-13