Fintan Craig Doheny 34 страница

— Dar de ce cinci? Оntrebг cineva.

— Fiecare dintre aceste socluri cu cinci intrгri..., John arгtг spre seriile scrise pe tablг,... are un capгt deschis, un al cincilea segment, care poate fi distribuit dupг cum vreюi. Poate fi modelat sг se potriveascг.

— Dumnezeule! exclamг fumгtorul de pipг. Se uita la John cu gura cгscatг de uimire. Pur єi simplu оntrerupe procesul vieюii! Cum de v-aюi gвndit la asta?

— Era cea mai simplг formг necesarг, spuse John.

— Mai ales dacг ne gвndim la simptomele molimei, spuse Peard.

— Єi cum determinaюi grupгrile? Оntrebг cineva.

— Singura diferenюг chimicг оntre ADN єi ARN este cea de a patra bazг, timina pentru unul єi uracilul pentru celгlalt, spuse John. Se pot determina diferite secvenюe prin compararea spectrelor de masг FD, folosind bineоnюeles stereoizomeri. Formulele diferite ale helixului de ADN ne vor spune care este forma submolecularг din interiorul lor.

— Vreюi sг spuneюi cг Dogma Centralг a lui Crick nu este adevгratг? Оntrebг Peard.

John dгdu afirmativ din cap. Trebuia sг recunoascг cг doctorului Peard оi mergea repede mintea. Era clar cг sгrise deja la implicaюiile lucrurilor dezvгluite pвnг acum.

John оncepu sг fie bombardat din toate direcюiile de оntrebгri: “...mai mult decвt o substituюie de aminoacid?,...legгturi peptidice? Da! Gruparea carboxil єi cea amino... Dar nu e neapгrat nevoie sг fie un polimer оnalt? Єiatunci fagul nu se dezintegreazг?”

Peard sгri оn picioare єi ridicг o mвnг sг cearг liniєte.

— Trebuie sг existe un feedback de la citoplasmг, spuse John, aєa cum bine a sugerat doctoral Peard.

John puse la loc creta pe bordura tablei єi-єi trecu o palmг peste frunte, оnchizвnd ochii. Оncepuse sг-l doarг capul, iar umerii єi genunchii оi tremurau de obosealг.

Peard оi atinse braюul:

— Drumul a fost cam lung, eh? Eu zic cг ceva de mвncare єi un pat cald ar fi foarte indicate, nu?

John dгdu afirmativ din cap.

— Se potriveєte! Sг mг ia naiba dacг nu se potriveєte! exclamг cineva. Acum totul оncepe sг aibг sens.

— O sг ne оntвlnim din nou mвine, dupг ce doctorul O'Donnell se va fi odihnit, spuse Peard.

John se lгsг condus afarг din camerг de Adrian Peard. Оncг оi mai auzea pe ceilalюi discutвnd оnfierbвntaюi оn bibliotecг, voci animate, pline de emoюie, unele pгreri contradictorii, argumente єi contraargumente. Oare Doheny sг fi avut dreptate, pвnг una alta? Chiar sг nu fi fost vorba decвt de inspiraюie? John le oferise datele exacte, fiindcг aєa cerea penitenюa.

Peard оl conduse оntr-o bucгtгrie luminoasг, unde un bгtrвn cu єorю alb оl servi cu sandviєuri єi lapte cald. Apoi оl duse оntr-un mic dormitor, care avea alгturatг propria lui baie. O singurг fereastrг dгdea afarг, peste valea luminatг de lunг. John auzi uєa оnchizвndu-se cu un zгvor. O оncercг. Era оncuiatг. Stinse lumina єi se оntoarse la fereastrг. Lвngг lac era un юarc de vite оnconjurat de un zid de piatrг, iar dincolo de юarc se оntindea mlaєtina, оn care creєtea nestingheritг trestia.

Sunt prizonier aici, se gвndi John. Asta e mвna lui Doheny.

Lгsг oboseala sг-l copleєeascг оn vreme ce privea revгrsarea lunii peste vale єi peste mlaєtinг. Єi ce mai conta dacг era sau nu prizonier? Lumina lunii de afarг era ca o nгlucг, se gвndi el, era lumina stinsг a vechilor iubiri, care se revгrsa acum peste locuri unde dragostea nu mai putea exista. Оi rгsгreau оn memorie fragmente disparate, imagini ale drumului fгcut pentru a ajunge aici. I se pгrea cг acest drum durase nespus de mult — o eternitate ceюoasг єi tristг, pe care timpul n-o putea mгsura.

Atunci cвnd оncetase urletul lui O’Neill, John simюi cum i se ridicг de pe piept o mare greutate. Prin crгpгtura subюire din oюelul maєinii blindate se vedea priveliєtea unei vгi scгldate оn lumina apusului portocaliu єi umbrele negre ale unei fortгreюe, ridicвndu-se semeю din vechime. Acela fusese un loc unde odinioarг pulsase viaюa, gвndi el. Acum nu mai era decвt o relicvг tгcutг. Avea impresia cг dintr-un moment оntr-altul maєina єi ocupanюii ei se vor єterge la fel de uєor єi vor deveni doar niєte relicve golite — oase єi metal ruginit. Cгlгtoria aceasta era cu totul altfel decвt drumul cu piciorul peste cвmpuri.

Agresivitatea devenise aproape instinctivг la Herity pe parcursul acelor luni de mers pe jos. Оєi spгlau lucrurile оn apa rece a izvoarelor, sгpau оn locurile unde fusese ascunsг hranг, omorau porci sгlbгticiюi єi viюei. Ce pгmвnt bogat! John оєi amintea un mic rвu, curgвnd la picioarele lui, cu apa єerpuind printre ierburi оnalte єi maluri nгmoloase. Vвntul apleca ierburile оntr-un ritm dezordonat — sus-jos, sus-jos..., semгna cu miєcarea picioarelor lor atunci cвnd mergeau. Da — libertatea: tot ce posedau оn lumea asta duceau оn spate оntr-un rucsac. Ce sentiment ciudat — se simюise eliberat acolo cu Herity, cu preotul єi cu bгiatul tгcut, trгise o aventurг a libertгюii, eliberat de lucrurile lumeєti, aєa cum numai hoardele migratoare din vremurile nomade ale istoriei trгiserг — acele popoare de picioare umblгtoare, de cai єi de corturi. Pвnг nu apгruserг boii оnhгmaюi la cгruюe, oamenii nu avuseserг habar de posesii єi nu renunюaserг la acel fel de libertate. Erau lucruri pe care John simюea cг le-ar fi discutat cu plгcere cu Gannon.

N-am avut nevoie decвt de ceea ce era util vieюii noastre de nomazi...

Оn vreme ce stгtea pe оntuneric la fereastra camerei lui, privind afarг la valea luminatг de lunг, John deveni conєtient cг undeva sub fereastrг se auzea miєcare. O siluetг neagrг ieєise din umbrele clгdirii pe latura cealaltг a vechiului castel. John оl recunoscu pe pгrintele Michael dupг mers. Preotul se miєca parcг fгrг юintг, pгrгsind zona pavatг єi intrвnd pe gazonul ce ducea pвnг la lac. Preotul оi amintea din nou lui John de penitenюa lui — “Ajutг-i sг gгseascг o curг!” Plecг de la fereastrг, reaprinse lumina єi оncepu sг se dezbrace pentru a se bгga оn pat. “Ajutг-i sг gгseascг o curг!” Da, exact asta va trebui sг facг.

Pгrintele Michael se uita chiar la faюada clгdirii unde se aprinsese lumina оn camera lui John. Оi zгri silueta miєcвndu-se prin camerг, apoi lumina se stinse.

Confesiunea lui John lгsase urmгri paradoxale оn conєtiinюa pгrintelui Michael — o copleєitoare greutate єi un sentiment acut de goliciune, de vid. Preotul оєi amintea perfect momentul cвnd spusese adio unei alte perioade a vieюii lui — anii оn care locuise оntr-o cгsuюг, оn colюul unei strгzi din cartierul Coombe al Dublinului, pe cвnd lucra drept consilier spiritual оntr-o єcoalг catolicг. Revгzuse casa chiar оn acea dimineaюг din maєina blindatг, atunci cвnd єoferul fгcu un ocol al oraєului — єiruri de case triste, pustii, invadate de ierburi, cu ferestrele ca niєte ochi goliюi de viaюг. Єcoala catolicг nu era acum decвt o ruinг de piatrг, cu interiorul distrus de flгcгri.

Pгrintele Michael оєi dгdu seama cг cel mai dor оi era de forfota bгieюilor єi a fetelor din faюa єcolii, de hвrjoneala lor zgomotoasг єi jucгuєг оn timpul acelor interludii de libertate dintre orele de curs єi casг. De cвte ori оnchidea ochii єi se gвndea la ei, pгrintele Michael le auzea strigгtele, rвsul єi joaca, le revedea feюele pe care se citeau planuri de viitor єi nemulюumirea faюг de datoria оnvгюгturii prezente.

Pгrintele Michael privi оn sus spre fereastra оntunecatг a camerei lui John, amintindu-єi de influenюa exercitatг de bгiatul tгcut asupra acelui biet suflet rгtгcit. Doheny imaginase efectul cu o rгutate extrem de eficientг. Bгiatul fusese o bunг alegere. El reprezenta o esenюг a ceva ce putea fi vгzut la puюinii copii de vвrsta lui оntвlniюi оn Noua Irlandг. Оn ei nu mai rгmгsese nimic din vechea vigoare. Sг fie asta oare din cauzг cг bгieюii nu se manifestг dinamic decвt оn prezenюa fetelor? Existase un soi special de fericire sub crusta fostei lor agresivitгюi, pe care pгrintele Michael se temea cг lumea nu o va mai trгi niciodatг de acum оnainte. Єi nu numai bгieюii оncepuserг sг semene оngrijorгtor de tare cu acele case moarte din cartierul Coombe — fiecare individ se retrгsese pвnг la urmг оn spatele unui refuz orb, care se strгduia sг nu trгdeze nimic din durerile єi suferinюele ascunse adвnc оn el.

Pгrintele Micheal оnюelegea bine — confesiunea lui John nu putea schimba nimic din toate acestea, decвt dacг l-ar fi determinat pe John sг acюioneze mгcar atвt cвt se mai putea pentru a оndrepta rгul teribil pe care оl fгcuse lumii.

Єi dacг nu exista nici o curг?

Pгrintele Michael se simюea de parcг fusese trгdat de propriile lui gвnduri. Era o idee fгrг noimг, de care ar fi trebuit sг se ruєineze. Dumnezeu nu putea permite un astfel de lucru! Era doar un exemplu оn plus cг vechile principii erau moarte, єterse de faptele unui singur om. Nou refгcuta credinюг a pгrintelui Michael se clгtina iar.

Principii!

Unul din acele cuvinte magice, cum era єi responsabilitatea. Cuvinte care semгnau cu pasiunile puse pe raft la vedere, precum mormanele de legume pe tarabг. Nimeni nu єtia ce se ascunde dedesubtul primului strat frumos єi proaspгt. Sinonime pentru lucruri foarte diferite, asta erau. Credinюa se plimba prin lume deghizatг оn Principii.

Credinюa.

Un cuvвnt ca un slogan pe o pungг de plastic, dintre cele colorate оn roєu єi negru, care se vindeau оn magazinele ieftine. O plгcuюг indicatoare, semгnвnd cu cele pe care scrie: Nu cгlcaюi pe iarbг!, sau Accesul interzis!, sau Zonг cu Acces Restrвns — Numai Pentru Personalul A utorizat.

Pгrintele Michael оєi оngropг faюa оn mвini.

Doamne, Dumnezeule, ce-am fгcut?

Oamenii au distrus pentru totdeauna inocenюa, se gвndi preotul. Asta fгcuserг. Atunci оєi dгdu seama cг John Roe O’Neill trebuie sг fi fost un inocent оnainte de tragedia care оl distrusese. Nu era vorba de o inocenюг perfectг, fiindcг chiar єi atunci O’Neill se juca cu niєte puteri teribile — Ucenicul vrгjitor, care оncearcг o incantaюie pe cont propriu, profitвnd de absenюa Stгpвnului. Sг fi fost Dumnezeu absent din Raiul Lui оn acel moment? Sau pierderea inocenюei era chiar voinюa Lui? Dupг o astfel de pierdere nu se mai putea face cale оntoarsг. Acesta era lucrul cel mai оnspгimвntгtor dintre toate. Nimeni nu se mai poate оntoarce la virginitate.

Pгrintele Michael оngenunchie оn iarbг sub geamul lui John єi se ragг cu voce tare:

— Doamne, adu-ne оnapoi. Doamne, adu-ne оnapoi. Doamne, adu-ne оnapoi.

Peard, care se оntorcea de la convorbirea avutг cu Doheny, auzi vocea de lвngг lac єi se opri оn dram, ascuns vederii de umbrele dintre clгdiri, sг priveascг silueta оngenuncheatг a preotului.

Lumina lunii era puternicг єi Peard оl recunoscu pe pгrintele Michael Flannery. Preotului nu i se spusese nimic оncг despre cгsгtoria pe care trebuia s-o oficieze. Peard se оntrebг dacг n-ar fi mai bine sг-l abordeze chiar atunci єi sг-i spunг despre ce este vorba, dar era clar cг preotul tocmai se ruga. Peard fusese educat la o єcoalг care considera rugгciunea ca fiind ceva extrem de personal, ceva ce nu putea fi оmpгrюit cu ceilalюi. Se simюea chiar stвnjenit atunci cвnd privea pe cineva rugвndu-se. De cвte ori se ducea la bisericг, Peard оєi rostea tгcut rugгciunea, mereu conєtient de urechile celor din jur.

Voi aєtepta pвnг mвine dimineaюг, gвndi el.

Apoi se grгbi spre apartamentul lui cu mintea plinг de ceea ce discutase cu Doheny. Fusese оn adevгr o conversaюie fascinantг.

Doheny era deja оn birou. Acesta strгbгtuse scurta distanюг pвnг la Killaloe cu toatг viteza, оntr-un convoi flancat de motociclete. Peard оl gгsise stвnd de vorbг la telefon cu Wycombe-Finch. Conversaюia era ciudatг, numai оntr-o direcюie, englezul pгrвnd cг nu are cine єtie ce de zis. Doheny scrisese pe un carneюel cвteva cuvinte pentru ochii lui Peard: “Se оntвmplг ceva acolo. Cineva ascultг convorbirea єi Wye e foarte supгrat din cauza asta.”

— Tocmai asta оюi spun єi eu, Wye. Personalitatea omului s-a schimbat chiar sub ochii noєtri. Doheny оi fгcu semn lui Peard sг se uite la monitorul aflat pe colюul biroului. Imaginea era оncг fixatг asupra bibliotecii єi locului unde stгtuse John lвngг tablг. Buzele lui Doheny pronunюarг fгrг glas cuvintele: “L-am privit єi eu.”

Peard dгdu din cap.

Wycombe-Finch pгrea sг spunг ceva ce contrazicea o afirmaюie anterioarг a lui Doheny. Acesta se оncruntг:

— Єoferul i-a privit prin oglindг, spuse el. Preotul i-a ascultat confesiunea. Ce i-a spus nu se єtie, dar pгrintele Michael pare pur єi simplu zdrobit dupг tot ce a auzit.

Doheny оi fгcu lui Peard semn cu capul, indicвndu-i un scaun de cealaltг parte a biroului, chiar оn faюa lui. Peard se supuse, оntrebвndu-se de ce oare risca Doheny sг-i оmpгrtгєeascг o astfel de informaюie englezului. Era periculos. Oricine putea asculta convorbirea.

— Cinci, da, spuse Doheny. O'Donnell a spus cг seriile de bazг continuг sг se dividг cu patru.

Doheny ascultг cвteva momente, apoi spuse:

— Єi ce e aєa neobiєnuit оn asta? Doar avem informaюia direct din gura calului, ca sг spun aєa.

Wycombe-Finch spuse ceva ce aparent оl amuzг pe Doheny.

— De ce-ar vrea sг ne tragг pe sfoarг? Oricum ce spune este foarte ingenios єi foarte simplu — are frumuseюea simplitгюii: cinci extensii singulare cгtre helixul dublu, toate potrivite pentru a se оnchide оn locurile respective din receptor. E de-a dreptul elegant. Ascultг-mг pe mine, Wye, omul acela care stгtea оn faюa noastrг єi ne explica asta єtia bine ce spune, al dracului de bine.

Doheny vorbeєte ca un britanic atunci cвnd i se adreseazг lui Wycombe-Finch, se gвndi Peard. Era aєa de deschis, de sincer оn acea colaborare. Chiar cг miroase niюel a trгdare.

Doheny ascultг dвnd ochii peste cap. Spuse:

— Ei, da, implicaюiile sunt aiuritoare, єtiu. Hai sг vorbim mai оncolo, Wye. Te las acum. Puse receptorul оn furcг єi privi spre Peard. Adrian, chiar te-ai gвndit bine ce tigru am apucat de coadг?

— Ce vrei sг spui?

— Te-ai gвndit pвnг unde pot ajunge cunoєtinюele acestui om?

— Da. Vom putea pune iar lumea pe picioarele ei, spuse Peard.

Doheny privi cu ochi grei la umbrele din spatele lui Peard, pierdut parcг оn visare:

— Iar pe picioare? Oh, nu, Adrian, Humpty-Dumpty este pentru totdeauna spart єi nu mai poate fi reparat. Orice am pune noi pe picioare, n-o sг semene cu lumea pe care am cunoscut-o. Lumea aceea s-a dus. Ai face bine sг uiюi de ea.

— Douг generaюii, cel mult trei, hai sг zicem..., spuse Peard.

— Nu vorbi prostii, Adrian! Оn vocea lui Doheny se citea furia. Єtiinюa a оnsemnat оntotdeauna putere, dar niciodatг pвnг acum оntr-o asemenea mгsurг. Dacг nu suntem atenюi, s-ar putea sг creгm o lume care, prin comparaюie, sг facг molima sг parг o petrecere la iarbг verde.

Peard clipi des. Ce tot spunea Doheny? Sigur, lumea va fi оn deficit de femei pentru un timp. Dar, dacг vor gгsi o curг pentru aceastг molimг, multe alte maladii ar putea fi eradicate. Єi, astfel, s-ar ridica o umbrг neagrг de pe viitorul omenirii.

— Trebuie sг dorm puюin, spuse Doheny. Ai avut grijг ca oaspetele nostru sг se simtг bine єi оn siguranюг оn noaptea aceasta?

— L-am оncuiat єi-am pus pazг la uєг.

— Dacг оntreabг de ce este оncuiat, spune-i cг eu am dat dispoziюie. Paza nu e foarte evidentг, nu?

— Nu, totul pare foarte obiєnuit. Toюi sunt оn civil єi au o scuzг valabilг pentru a se gгsi pe coridor, spuse Peard.

— Єi-n timpul zilei trebuie sг existe cвteva restricюii de miєcare pentru el, spuse Doheny. Nu trebuie sг se apropie de rezervorul оn care se gгsesc Kate єi Stephen Єi, vezi, cineva sг fie lвngг el tot timpul. Sг fie bine urmгrit. Fiюi cu ochii оn patru sг nu cumva sг pгrгseascг incinta laboratorului. Dacг se depгrteazг de el, nu mai e оn siguranюг. O sг оnюeleagг єi el asta.

— Єi ce facem cu preotul єi cu bгiatul?

— Nici o restricюie оn ceea ce-i priveєte. Vreau ca John sг-i оntвlneascг, aєa ca din оntвmplare, tot timpul. Bгtrвnul Moone e pe aici?

Peard se uitг la ceas:

— E de gardг chiar acum.

— Spune-i sг plaseze o ploєniюг оn camera lui O’Neill оn timpul zilei de mвine.

— Eєti sigur cг este O’Neill?

— Tot atвt de sigur cum sunt de faptul cг aurul stг la bancг, spuse Doheny.

— Dacг descoperг cг i s-au pus microfoane оn camerг, n-o sг devinг suspicios?

— Lasг cг єtie Moone cum sг procedeze. Mai spune-i sг instaleze єi un magnetofon pe ploєniюг єi sг-mi aduci zilnic benzile.

— Rгmвi aici cu noi? Оntrebг Peard.

— Rгmвn. Nici cu boii nu mг las dus de aici.

Gura lui Peard se strвnse. Nu-i plгcea cum evoluau lucrurile. El оєi voia propriul lui mic imperiu, оn care sг domneascг singur єi nestingherit. Ori prezenюa lui Doheny оi dilua puterile.

— Nu vreau nici un fel de bвlbвieli, spuse Doheny. Nici un fel de scгpгri. Sг nu se repete prostiile fгcute de Kevin O'Donnell. Dacг dгm greє оn chestia asta, totul оmi cade mie оn spinare. Єi fiindcг aєa stau lucrurile, de acum оnainte ordinele mele vor fi respectate pвnг la literг, iar eu rгmвn sг mг asigur de asta.

Peard dгdu din cap afirmativ, considerвnd, de altfel, cг atitudinea lui Doheny era ceva de aєteptat. Dacг afacerea dгdea greє, atunci doctorul ar fi fost singurul vinovat.

— Eu o sг stau оn aceeaєi camerг ca data trecutг? Оntrebг Doheny.

— Da.

— Ei, hai acum, spuse Doheny. Sг ne odihnim єi noi puюin. Mвine avem o zi grea.

— Eu mai am оncг de verificat o listг cu materialele necesare laboratorului, spuse Peard.

Doheny zвmbi, dar Peard observг cг zвmbetul se oprea la nivelul buzelor:

— Foarte bine, atunci, spuse Doheny єi pгrгsi оncгperea.

Peard aєteptг cвteva minute оnainte sг ridice receptorul єi sг cearг Dublinul. Cвnd auzi vocea de la celгlalt capгt al firului, spuse cine este єi apoi:

— Cred cг l-am prins, оn sfвrєit, pe Doheny cu pantalonii оn vine!

Pвnг la molimг, puюini s-au gвndit serios la faptul cг tehnologia, cercetarea єtiinюificг єi chiar dezvoltarea grгbesc atвt instalarea succesului, cвt єi a dezastrului.

— Samuel B.Velcourt

Huls Anders Bergen, nesimюindu-se de fel оn pielea influentului Secretar General al Organizaюiei Naюiunilor Unite, trвnti uєa biroului sгu єi traversг оncгperea, punвndu-єi pumnii strвnєi pe masa de lucra єi оncovoindu-se de spate peste ea.

Aєa nu mai poate continua, se gвndi el.

Afarг se fгcuse aproape оntuneric, sfвrєitul unei zile ceюoase de primгvarг оntr-un New York care semгna оn mod ciudat de izbitor cu oraєul care existase neschimbat de mai bine de cincizeci de ani оncoace. Oameni grгbindu-se sг se оntoarcг acasг оnainte de cгderea nopюii... Strгzile aglomerate de la aceastг orг de vвrf fuseserг o caracteristicг a oraєului de cвnd єi-l aducea Bergen aminte. Auzea zgomotul traficului de afarг chiar єi aici, la оnгlюimea biroului sгu. New Yorkul fusese оntotdeauna un oraє zgomotos la lгsarea nopюii, gвndi el.

Оn spatele uєii biroului lui Bergen, activitatea era оncг intensг pe holuri єi оn celelalte оncгperi. Naюiunile Unite erau un viespar de informaюii єi zvonuri. Chinezii de la Kangsha nu negau faptul cг se aflau pe punctul de a face un anunю medical foarte important. O echipг de cercetгtori strгluciюi, despre care nu se auzise nimic pвnг acum, din Israelul Brazilian, dezvгluiserг chiar оn acea dimineaюг, deєi оncг prudent, existenюa unei tehnici de suspensie criogenicг, care putea menюine viaюa unei femei infectate pentru un timp nedefinit. Elveюienii raportau єi ei “un succes, care оncг se plasa sub unele semne de оntrebare”, оn folosirea unei metode chemo-terapice, de altfel periculoasг, оn tratarea molimei.

La ce altceva te puteai aєtepta de la israelieni єi de la elveюieni decвt la metode єi tehnici neortodoxe de rezolvare a problemelor, se gвndi Bergen. Оn privinюa asta semгnau de minune: strвngeau rвndurile єi se concentrau asupra lor оnєiєi оn interiorul excepюionalei lor forюe.

Dar ce se оntвmpla la Huddersfield?

Bergen se оndreptг de spate єi-єi flexг muєchii оnюepeniюi ai mвinilor. Era un obicei rгu faptul cг strвngea pumnii ori de cвte ori se enerva.

Єi ca un moю peste cele оntвmplate de dimineaюг оn Philadelphia, decizia britanicг de a оnchide toate comunicaюiile cu Exteriorul, cu excepюia cвtorva linii strict controlate єi de mare importanюг, оl umpluse pe Bergen de neliniєte. Оnconjurг masa de lucru єi se aєezг оn frumosul lui scaun danez. Din acest loc auzea єi mai bine zgomotul traficului de afarг.

Schimbгrile faюг de New Yorkul de Dinaintea Molimei — Before Plague New York sau BP New York, cum i se spunea оn mod curent — erau acum оn mare parte acceptate, sau, cel puюin, aєa fusese asigurat de oamenii lui: la fiecare cвteva blocuri cвte un punct de control, scanere de identificare peste tot, iar оn holurile blocurilor gгrzi оnarmate, care trebuiau sг cunoascг pe fiecare locatar dupг figurг. Cвt de repede deveniserг aceste revoltгtoare lucruri rutinг!

Oamenii rareori mai mergeau acum la petreceri. Bergen єtia bine asta. Єi era pгcat. Fiindcг nimic nu i-ar fi priit lui mai bine acum ca o petrecere relaxantг, ca pe vremuri. I-ar fi abгtut gвndurile de la problemele cu care se confrunta clipг de clipг, mai ales de la acea nouг problemг care cerea luarea unei decizii urgente din partea Secretarului General al Organizaюiei Naюiunilor Unite.

Prea multe necunoscute pвndeau perfide оn marginile cunoscutului, se gвndi Bergen. De ce fusese trimis Ruckerman оn Anglia? Bergen nu se lгsase nici un moment convins de povestea cu faptul cг un consilier prezidenюial al Statelor Unite a fost оn mod accidental contaminat. Velcourt cocea ceva. Єi Velcourt era un individ єiret, uns cu toate alifiile. Era suficient sг constaюi cu ce repeziciune sгrise din mers pe platforma ideologicг a Papei, vorbind cu o voce plinг de vehemenюг оmpotriva “єtiinюei lгsate fгrг frвu”. Bineоnюeles, aceastг poziюie trebuia reevaluatг оn lumina celor оntвmplate la Philadelphia.

Explozia unei conducte de gaz, urmatг de un incendiu ieєit de sub control єi — drept urmare — Papa оmpreunг cu alюi nouг cardinali fuseserг uciєi. Accident? Bergen nu credea оn versiunea accidentului.

Totul mirosea a complot єi aranjament. Prea mulюi oameni care alimentau moara zvonurilor de stradг vehiculau ideea cг aceasta fusese pedeapsa lui Dumnezeu pentru atacurile fгcute de Papг la adresa oamenilor de єtiinюг. Totul fusese plгnuit єi executat de un mare maestru asasin, care dispunea practic de resurse nelimitate. Sг fi fost opera iui Velcourt?

E adevгrat cг strada e оntotdeauna un loc periculos pentru desfгєurarea unui astfel de joc, lucru pe care sovieticii оl оnvгюaserг, ce-i drept, nu cu multг satisfacюie. Asmute-i pe cei obiєnuiюi sг acюioneze оn turme dezlгnюuite єi balaurul cu multe capete єi tot atвtea copite se va оntoarce negreєit оmpotriva ta. Asmute-i pe cei obiєnuiюi sг rгspвndeascг zvonuri, iar sistemul de zvonuri va cгpгta o viaюг a lui proprie. Fel de fel de informaюii false, de revelaюii єi tratamente de єarlatan proliferaserг pe toate strгzile lumii єi Bergen єtia bine asta. Erau necesare echipe speciale sг-i vвneze єi sг-i liniєteascг sau... Dumnezeu sг-i ajute! — sг afle dacг nu cumva era totuєi ceva adevгr оn ele.

Auzi tu, bгi de oюet, Dumnezeule mare!

Nu exista nici o оndoialг cг molima era pe cale sг producг mutaюii єi se rгspвndea rapid printre populaюiile de animale, atвt cele sгlbatice, cвt єi cele domestice. Velcourt admisese оntr-o discuюie particularг cг lua deja mгsuri pentru a pune la adгpost anumite specii cheie — vite, porci, cвini, pisici de casг. Єi alte naюiuni se gвndiserг singure la adoptarea unor mгsuri similare, sau, oricum, aveau s-o facг оn curвnd. “Sistemul de Alertare Privatг” al Statelor Unite rгspвndise vestea pe cгi ocolite, dar, sigur, оn doar cвteva ore, aceasta avea sг devinг publicг.

Ce putem face? Chiar va trebui sг ne consolгm cu dispariюia tuturor speciilor de animale sгlbatice?

Africa era deja o cauzг pierdutг. Acolo nu mai exista nici o speranюг. Poate doar cвюiva elefanюi indieni sг supravieюuiascг, mai ales оn locuri cum ar fi Grгdina Zoologicг din Berlin, care rгmгsese intactг, mulюumitг zonei tampon a Inelului de Fier al Uniunii Sovietice. Inelul de Fier era ridicat оn slгvi de toatг lumea ca fiind o superbг intervenюie sovieticг care necesitase multe sacrificii. Bergen scuturг din cap. Cu doar cвюiva ani оn urmг, Cortina de Fier fusese denunюatг de toatг lumea. Acum Inelul de Fier era un dar fгcut omenirii de sovietici.

Bergen оєi lгsг capul оn palme. Gвndurile i se оnvгlmгєeau оn minte. Orice distracюie, orice оntrerupere era binevenitг pentru a amвna momentul оn care va trebui sг ia decizia. Оntrebarea nu era dacг trebuia sau nu sг salveze populaюia de animale sгlbatice a lumii. Оntrebarea era alta: Cum aducem la cunoєtinюa oamenilor cг un astfel de efort este imposibil de fгcut? Animalele marine nu vor supravieюui. Gata cu balenele. Gata cu blвnzii delfini. Gata cu amuzanюii lei de mare. Gata cu fericitele vidre. Gata, gata, gata!

Lupul, coiotul, bursucul, cвinele de preerie, kulonul, panda, civetul, ariciul, antilopa, cгprioara...

Dumnezeule mare! se gвndi Bergen. Cгprioarele...

Оєi imaginг vвnгtorii lumii reacюionвnd la anunюul despre dispariюia cгprioarelor, dвnd din colю оn colю, оnchiєi оn ei оnєiєi, suferind de lipsa drogului lor favorit. Єi elanul, bizonul...

Gata cu Ziua Bocancilor!

Conceptul de “specie оn pericol” devenise ridicol. Cum mai putea el sг se simtг оngrijorat pentru soarta tigrilor, jaguarilor, leoparzilor єi focilor, cвnd omul se numгra acum printre cele mai primejduite specii?

Mгcar dacг oamenii s-ar uni ca sг...

Bergen se оndreptг de spate, concentrвndu-se asupra acestui gвnd, оn care desluєea vag ceva ce s-ar fi putut dovedi valoros. Poate un proiect pentru o participare de voluntari? Contribuюii bгneєti? Dar oamenii ar crгpa de rвs dacг li s-ar pune оn faюг problema unui efort financiar pentru salvarea animalelor sгlbatice. Sг faci colectг pentru asemenea creaturi, cвnd fiinюele umane erau оncг оn pericol de moarte! Oamenii n-ar оnюelege, s-ar revolta, ar invoca propriile lor suferinюe, propriile lor inimi rгnite de moarte. Dar animalele sгlbatice erau єi ele valoroase — pentru єtiinюг, mai ales pentru geneticг, pentru cercetare. Fiindcг altfel oamenii de єtiinюг nu vor avea de ales єi vor trebui sг foloseascг creatori umane drept animale de laborator. Iar acest lucru ar pune probleme foarte urвte din punctul de vedere al efectelor asupra moralitгюii.

Moralitatea, da, da!

Bergen se gвndi la raportul pe care оl primise cu doar o jumгtate de orг оnainte — raportul acela care оl mвhnise atвt de profund. De cвteva sгptгmвni avea date despre faptul cг anumite elemente, apropiate centrelor de putere ale Capitoliului Statelor Unite, aювюau єi provocau neliniєte printre musulmanii americani. Existau zvonuri, desigur mult exagerate, despre o bazг secretг din Sudan. Circulau tot felul de poveєti despre musulmani proveniюi din Sudan, care pregгteau lansarea unui jihad infecюios єi care plгnuiau sг-єi pгrгseascг izolarea pentru a ucide pe necredincioєii bгrbaюi cu sabia, iar pe femei... doar cu respiraюia...

Ce se оntвmplase cu vechile valori umane?

Bergen se simюea de parcг ar fi purtat o bгtгlie de unul singur pentru a pгstra, a salva atвt cвt se mai putea din vechile valori umane — dragostea pentru semenul tгu оn suferinюг — Legea de Aur a omenirii.

Raportul оi fusese оnmвnat cu puюin timp оnainte ca vestea despre sursa neliniєtilor musulmane sг irumpг оn biroul lui ca furtuna — Shiloh Broderick! Bergen ajunsese sг-l considere pe Broderick un soi de personaj satanic, esenюa a tot ceea ce trebuia suprimat, оnainte ca lumea sг poatг fi readusг mгcar la o asemгnare parюialг cu ceea ce fusese ea оnainte. Agenюii lui Broderick оєi fгceau treaba lor оn New York City єi оn alte cinci centre cheie ale Statelor Unite, inclusiv Philadelphia. Raportul fгcea ca lucrurile sг fie clare. Oare Broderick sг se gгseascг оn spatele morюii Papei? Lui Bergen nu-i venea de fel greu sг creadг un astfel de lucru.

Cum se putea salva ce era mai bun din moralitatea speciei umane, cвnd trebuia sг te confrunюi neоncetat cu astfel de indivizi?

Bergen simюea cг exista un nou val оn cercetarea molimei. Se gгseau pe pragul unei descoperiri esenюiale, era sigur de asta. Anunюul despre acest lucru nu avea sг оntвrzie mult. Єi tocmai de aceea lucrurile bune ale trecutului trebuiau salvate!

...sг fie salvate animalele!

Оncet, оncet, vedea conturвndu-se forma intervenюiei: un strigгt de regrupare, o diversiune fericitг pentru a ocupa minюile bolnave ale oamenilor єi a-i ajuta sг depгєeascг aceste momente grele, pвnг cвnd cercetгtorii vor fi оn mгsurг sг ofere o curг. Ideea aceasta оl umplea pe Bergen de noi energii єi, оn acelaєi timp, oferea rгspuns la cealaltг problemг a lui.

Trebuia adus la cunoєtinюa Preєedintelui Velcourt raportul asupra lui Broderick? Bergen nu elimina cu totul posibilitatea ca Preєedintele sг fie оntr-un fel sau altul implicat оn afacerile lui Shiloh Broderick.

E drept cг amвndoi pretindeau cг se urгsc de moarte, dar єi asta putea fi doar o mascг. Se mai vгzuserг cazuri. Єi era posibil ca Broderick sг constituie o unealtг foarte la оndemвnг pentru cei ca Velcourt. Dar nu conta. Aflarea faptului cг Secretarul General al Naюiunilor Unite era la curent cu ultima afacere murdarг a lui Broderick ar putea pune o frвnг оn calea viitoarelor violenюe provocate de aceeaєi sursг. Єi, оn plus, Bergen єtia cг va avea un mare avantaj оn schimbul reciproc de servicii.

Дата добавления: 2015-11-13