Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АрхитектураБиологияГеографияДругоеИностранные языки
ИнформатикаИсторияКультураЛитератураМатематика
МедицинаМеханикаОбразованиеОхрана трудаПедагогика
ПолитикаПравоПрограммированиеПсихологияРелигия
СоциологияСпортСтроительствоФизикаФилософия
ФинансыХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника

Fintan Craig Doheny 6 страница

Fintan Craig Doheny 1 страница | Fintan Craig Doheny 2 страница | Fintan Craig Doheny 3 страница | Fintan Craig Doheny 4 страница | Fintan Craig Doheny 8 страница | Fintan Craig Doheny 9 страница | Fintan Craig Doheny 10 страница | Fintan Craig Doheny 11 страница | Fintan Craig Doheny 12 страница | Fintan Craig Doheny 13 страница |


Читайте также:
  1. 1 страница
  2. 1 страница
  3. 1 страница
  4. 1 страница
  5. 1 страница
  6. 1 страница
  7. 1 страница

Lepikov оєi fixг privirea pe sвnii mari єi bine formaюi ai lui Foss. Mamг ce trup! Nutrea o preferinюг secretг pentru femeile masive єi acum se оntreba dacг nu s-ar putea... cine єtie...

—Юi-aє rгmвne profund оndatoratг dacг nu te-ai mai zgвi la sвnii mei, spuse Foss.

Lepikov tresгri єi-єi mutг privirea pe zвmbetul bonom al lui Hupp. Dar Foss nu terminase оncг cu el. Оєi aranja cu mвna buclele aurii.

— Sг єtii, doctore Lepikov, sunt perfect conєtientг cг sunt cea mai mare pгpuєг vie din cвte a creat bunul Dumnezeu pe pгmвnt.

Lepikov refuza s-o priveascг. Fгrг a-l lua оn seamг, ea continuг:

— Єi sг nu-юi treacг cine єtie ce idee prin cap, te rog. Bгrbatul meu e єi mai mare ca mine. Lucru neesenюial, de altfel, avвnd оn vedere faptul cг oricвnd mг pot dovedi mai tare ca el.

Lepikov nu оnюelegea expresia: „...mai tare ca el”.

Foss trecu repede оntr-o ruseascг get beget, coborвndu-l єi mai mult оn ochii celorlalюi prin faptul cг-i dovedise incompetenюa оn englezг. E drept, єtia el ceva despre “pгlгriile negre єi albe”, dar nu cine єtie ce оn plus. Apoi оi descrise cu lux de amгnunte єi оntr-un limbaj foarte colorat ce va face ea cu organele lui genitale, dacг mгcar o singurг datг o sг se mai holbeze la ea ca un taur оn cгlduri.

Lui Godelinski, tirada aceasta оi smulse un hohot de rвs.

Оn rusг, Lepikov o admonesta:

— Te poftesc sг nu-юi uiюi locul!

Godelinski оєi scuturг capul, neputвnd sг-єi astвmpere rвsul єi spuse tot оn rusг lui Foss:

— Єtii, el e unul din oamenii noi ai Uniunii Sovietice — o nouг plгmadг. Sunt concepuюi єi crescuюi pentru grгsime, pentru devotament chior faюг de puterea comunistг єi pentru sex.

— Existг printre noi unii care nu cunosc limba rusг єi, apoi, avem treabг..., interveni Beckett.

Tot оn rusг, Godelinski spuse:

— Are dreptate, la, potoliюi-vг voi doi! Serghei, sг єtii cг єtiu despre tine niєte istorii pe care sunt sigurг cг nu vrei sг le povestesc tuturor celor de aici. Aєa cг fii atent! Iar dumneata, doamnг Foss! E posibil ca o femeie atвt de frumoasг sг foloseascг un asemenea limbaj?!

Foss zвmbi єi dгdu din umeri. Lepikov оncercг sг parг amuzat.

— N-a fost decвt o glumг nevinovatг!

Beckett оncepu sг scoatг din servietг hвrtii pe care le aєezг in lata lui pe masг.

Оncг clocotind de urг neputincioasг, Lepikov оєi dгdu seama cг fusese manevrat оntr-o poziюie secundarг. Se оntreba dacг Foss єi Godelinski o fгcuserг оnadins. Sau poate era mвna lui Danzas? Єi Hupp гsta pгrea aєa de lunecos! Dosarul sovietic despre Hupp spunea cг dintre toюi el ar fi cel mai susceptibil de a fi atras de partea lor. Era oare posibil? Hupp fusese student la UCLA, unde deseori trecuse drept latino-american єi unde chiar se оnscrisese la un club politic sudamerican. Hupp, subюire ca sfoara, era genul de bгrbat оn care Lepikov avea cea mai puюinг оncredere. Єi mai era si tenul гla de brunet, ochii moi єi cгprui — ochi de vacг!

„Hupp este un socialist cu оnclinaюii cгtre plгcerile cгrnii”, aєa scria оn dosar.

Tot acolo era menюionat єi faptul cг francezul avusese un succes nebun la tinerele blonde de la UCLA, hippiste ce musteau de dorinюa irepresibilг de a face amor оn beneficiul pгcii mondiale. Lepikov aruncг din nou o privire la Godelinski — o femeie de acum vвrstnicг — єi apoi monumentalei Foss. Sг fie oare оntre ele ceva mai mult decвt se citea la prima vedere?

Beckett privi scurt la bucata de hвrtie din faюa lui єi, din acel anume moment, prelua conducerea Echipei,

— Mi s-a ordonat sг vг comunic cг noi nu suntem оn nici un caz echipa principalг de investigaюii.

— Dar ni s-a spus..., interveni Godelinski.

— Єi de ce nu? Оntrebг Foss.

— Existг la aceastг orг оn lume un numгr de cincizeci єi opt de echipe de cercetare principale care se ocupг toate de aceeaєi problemг ca єi noi, spuse Beckett. Avem legгturi directe prin telefax єi circuit оnchis de televiziune prin satelit. Pвnг mвine dupг-masг va sosi aici o echipг de doisprezece formatг din clerici єi ziariєti plus cel puюin оncг treizeci de tehnicieni de laborator. Vor exista totuєi douг centre de triere a informaюiilor: unul оn Berlinul de Est, care va funcюiona pentru toatг Europa, єi altul оn Washington D.C.

— Iarг politicienii! izbucni Foss. Beckett ignora ieєirea ei.

— Problema noastrг primordialг оn ordinea importanюei este sг incercгm sг facem un portret cвt mai aproape de realitate al profilului psihic єi fizic al Nebunului nostru. Existг acum destule dovezi convingгtoare cг trebuie sг fie vorba de acel John Roe O’Neill.

— Ce dovezi? Оntrebг Godelinski.

Hupp ridicг mвna:

— Totul se potriveєte de minune: numele copiilor єi al nevestei, experienюa lui deosebitг оn domeniul biologiei moleculare...

— Fapt este cг nu am reuєit pвnг acum sг-i localizгm laboratorul, continuг Beckett, dar din ce оn ce mai multe indicii duc spre concluzia cг acesta s-ar afla оn zona Seattle-ului.

— Nu оn Kansas? interveni Danzas.

— Acesta a fost un prim raport, explicг Beckett. Ulterior a fost infirmat.

— Єi ne aflгm sau nu оn posesia unui studiu general, care sг ia оn considerare оntreaga situaюie creatг? Оntrebг Hupp.

Beckett distribui copii ale unui raport din vraful de hвrtii aflat оn fata lui.

— Veюi afla de aici cг pгrinюii lui au murit оntr-un accident de maєinг оn anul оn care el a absolvit liceul, spuse Beckett. A fost crescut de bunicii materni. Bunicul a murit pe cвnd O’Neill era la facultate. I-a lгsat prin testament o sumг frumuєicг de bani єi afacerea familiei McCarthy.

—Asa de multe decese..., mormгi Lepikov, privind la pagina din fata lui.

—Da, aєa-i. Un clan fгrг noroc, fu de acord Beckett. Nu i-a mai rгmas decвt mгtuєa aceea internatг оntr-un azil din Arizona, obsedatг tot timpul cг cineva o gгseєte vinovatг de moartea soюului.

—Ni se cere sг stabilim cвt de departe putem sг оmpingem acюiunile оmpotriva acestui Nebun fгrг sг-i declanєгm prin asta o reacюie criminalг la adresa оntregii lumi, concluziona Hupp.

Cuvintele lui furг urmate de o liniєte deplinг.

— I-aюi citit cu toюii ameninюгrile. Beckett fu primul care vorbi.

— Omul are o fixaюie criminalг, spuse Lepikov. Are deja pusг la punct o nouг modalitate de a da drumul оn lume la o altг formг de boalг mortalг dacг cineva оncearcг mгcar sг-l captureze sau sг-l omoare.

— Adicг vrei sг spui cг avem mвinile legate? Оntrebг Godelinski.

— Cu toate acestea este evident cг O’Neill nu se poate aєtepta ca noi sг fim оn totalг necunoєtinюг de cauzг оn ceea ce priveєte cercetarea lui, interveni Hupp.

— Avem єi noi o oarecare marjг de libertate de miєcare, spuse Beckett. Laboratoarele de aici secrete єi superb echipate.

— Dar Nebunul ne avertizeazг sг nu ne apucгm sг facem exact ceea ce noi suntem pe cale sг facem aici, spuse Lepikov. Dacг nu ne supunem condiюiilor lui, “оi vom simюi pe pielea noastrг mвnia”.

Danzas interveni pe un ton scгzut.

— Acesta este exact motivul pentru care trebuie sг rгmвnem aici, ascunєi.

— Colegii mei din Uniunea Sovieticг cred cг... acest loc a fost ales numai pentru cг nu se aflг оn Europa, unde este de presupus cг Ciuma se va rгspвndi cu uєurinюг, spuse Lepikov.

Danzas оєi rгsfirг degetele mвinilor lui mari pe masг єi se adresг direct lui Beckett:

— Am venit aici оn credinюa cг acesta este locul ideal pentru lansarea unui asalt secret єi coordonat оmpotriva molimei. Mi s-a spus оn mod expres cг acesta va fi laboratorul central de coordonare a lucrгrilor.

— Au intervenit schimbгri оn planul iniюial, spuse calm Beckett. Єi nu eu sunt acela care a fгcut aceste schimbгri.

— Sг-i ia naiba de birocraюi afurisiюi! izbucni din nou Foss. Expresia lui Beckett rгmase blвndг єi amiabilг. Spuse:

— Centrul de Izolare Denver poate uєor deveni sediul central al tuturor eforturilor mondiale medicale pentru stгvilirea molimei.

— Dar оntвi sг dovedim cг suntem demni de asta, nu? Оntrebг Hupp.

— Оntвi sг оncercгm sг-l оnюelegem pe duєmanul nostru — sг оnюelegem omul єi nu molima, spuse Beckett.

— Єi cine a luat aceastг decizie єi unde? interveni Godelinski.

— La cele mai оnalte nivele, spuse grгbit Beckett. Majoritatea celorlalte echipe lucreazг єi ele оn acelaєi scop, ca єi pentru stabilirea modalitгюii de rгspвndire a molimei. Aceasta este prioritatea numгrul unu. Suntem sau nu capabili sг-i ieєim оn оntвmpinare єi sг-l atacгm pe toate fronturile?

—Deci mвine оncepem activitatea medicalг propriu-zisг, nu? Оntrebг Danzas. Dupг ce vin tehnicienii...

— Єi asta..., fu de acord Beckett.

— Cum єi asta? se mirг Foss.

— Eu unul n-am primit astfel de ordine, interveni Lepikov.

— Ai un telefon оn camerг. Eєti liber sг-l foloseєti cum crezi de cuviinюг, оi replicг Beckett.

— Єi cine o sг-mi intercepteze convorbirile? Оntrebг Lepikov.

— Єi poliюia noastrг secretг єi a voastrг, spuse Beckett liniєtit. Cui оi mai pasг de asta acum? Cheamг-юi єeful єi primeєte-юi ordinele de la el.

— Secretul este singura noastrг єansг, singura speranюг, spuse Godelinski. Dacг omul гla e nebun, nu-i putem prezice miєcгrile.

— Se оndoieєte cineva de faptul cг omul e nebun? Оntrebг Foss. Nu numai cг e el nebun, dar a reuєit sг scoatг din minюi o lume оntreagг, inclusiv pe politicieni!

 

Pгrerea mea este cг e mult mai periculos sг trгieєti оn ignoranюг, decвt оn cunoaєtere...

Philip Handler

John era conєtient, deєi fгrг urmг de aroganюг єi mвndrie, cг laboratorul lui din pivniюa casei din Ballard era o minune de inventivitate. Centrifuga, pe care єi-o improvizase dintr-o instalaюie veche de echilibrare a cauciucurilor, оl costase mai puюin de o mie de dolari. Congelatorul era un bar frigorific obiєnuit, domestic, rгsturnat pe spate, la care adгugase un termostat echilibrat. Atingea o acurateюe de un grad Celsius. Dintr-un echipament de scufundare improvizase pompele peristaltice. Fragmentatorul celular fusese adaptat dintr-un sonar ce aparюinuse odatг unui iaht. Microscopul electronic, model IST, cu rezoluюie bifazalг de treizeci de Angstromi, оl costase o considerabilг sumг de bani, iar pentru achiziюionarea lui pierduse o mulюime de timp. Оi fusese procurat de lumea interlopг din San Francisco єi era marfг de furat. Plгtise pentru el suma de douгzeci єi cinci de mii de dolari.

De altfel, оn acest mod оєi asamblase єi echipase оntregul laborator. Din scвnduri єi folie de plastic оєi construise singur chiar єi camerele pentru cercetarea la presiuni negative. Ventilul era ermetizat cu doi tamburi mici de barcг, ceea ce оl obliga sг intre єi sг iasг de acolo pe burtг. Acesta era, de altfel, singurul inconvenient major.

Оncг оnainte de a fi gata cu instalarea laboratorului, John se apucг de lucru cu computerul, stabilind graficele complete de culoare ale modelelor moleculare asupra cгrora avea sг-єi fixeze atenюia. Оn paralel cu circuitele de stocare a informaюiilor, fiєг єi introduse оn memorie tot ce putuse descoperi cu privire la felul оn care acюionau medicamentele existente la nivelul organismului uman. Rezervг o deosebitг atenюie datelor deja cunoscute despre enzime єi receptorii ADN specifici.

Fu pentru el o mare satisfacюie sг descopere cг majoritatea cerinюelor importante pentru realizarea hгrюilor moleculare erau la оndemвna oricui sub formг de “conserve”, pe dischete de computer sau оn programe de memorie ce puteau fi fie cumpгrate, fie furate. Оn momentul оn care laboratorul era instalat єi gata de funcюionare, John terminase de оnmagazinat оn memoria computerului оntregul bloc de date pe care avea sг se edifice clгdirea mгreaюг a proiectului lui.

Atunci cвnd se aєeza оn faюa ecranului catodic, cгdea pradг unei fascinaюii hipnotice, privind dublele spirale ale axului primar care prindeau sг se оnvвrteascг la comanda lui. Era ca єi cвnd liniuюele roєii, verzi, purpurii єi galbene cгpгtau atunci o viaюг a lor proprie. Mintea lui realiza un soi de comuniune cu ecranul din faюг єi parcг se creea un spaюiu unic, ce fгcea dificilг separarea a ceea ce era оn el de ceea ce era pe ecran. Uneori i se pгrea cг degetele care оi alergau pe tastele computerului creau imaginile direct оn mintea lui, sau cг, оntr-un mod misterios, fantastic aproape, acestea se nгєteau оntвi acolo єi apoi apгreau pe ecran. Erau momente cвnd ar fi putut sг jure cг vorbeєte chiar limba codului genetic, comunicвnd direct prin grai cu zonele specifice ale moleculelor de ADN.

Оn tot acest timp, оn conєtiinюa lui, curgerea fireascг a orelor єi zilelor dispгruse. Odatг, tвrвndu-se afarг pe burtг din camera de presiune, zгri, clгtinвndu-se de obosealг, cг afarг apгraserг zorii. Lucrase treizeci єi єase de ore, fгrг оntrerupere. Nu-єi permisese decвt o singurг pauzг pentru a bea o gurг de apг. Stomacul оl durea de foame, iar mвinile оi tremurau aєa de tare cг nu fu оn stare sг mвnuiascг mгcar cuюitul. Pвnг nu оnghiюi pe nerгsuflate un sfert de litru de lapte rece, nici nu putu mesteca ceva solid.

Structura aceea pe care se strгduia el s-o scoatг la ivealг єi s-o оnюeleagг pe deplin оncepea оncetiєor sг aparг atвt pe ecran, cвt єi оn instalaюiile monitorizate prin computer ale laboratorului. Єtia cг nu mai era decвt o problemг de timp pвnг sг reuєeascг sг potriveascг cheia molecularг necesarг оn broasca ei biologicг. Rгspunsurile erau toate aici оn laborator єi оn propriul lui cap. Ele nu aєteptau decвt sг li se permitг sг iasг la luminг єi sг prindг contur real. Secvenюele nucleotidice ale ADN-ului codificau оn ele toatг informaюia geneticг pentru orice funcюie biologicг. Problema nu era decвt sг reuєeєti sг spargi codul.

Fгrг computer ar fi fost pierdut. Erau momente cвnd lucra cu patru pвnг la douгzeci de mii de gene. Aranjamentele acestor gene оn imagini si codurile ADN din interiorul lor puteau cuprinde mai mult de un milion de gene. E adevгrat cг nu avea nevoie chiar de toate — doar de cele esenюiale, a cгror codificare era conюinutг оn anumite secvenюe nucleotidice. Prin rupere, prin fracюionarea enzimelor єi separarea lor sub temperaturг controlatг cu colimatori єi centrifuge, John cгuta febril acele bucгюele, acele anume fragmente, iar mintea lui dublatг de computer оi spunea cг trebuie sг le gгseascг acolo.

Nu durг mult єi reuєi, prin selectare єi cartare atentг, sг-єi fabrice ribozomii єi mesagerii ARN din plгci de ADN, оn vederea gгsirii zonelor de control aflate оn genomi. Acestea, оmpreunг cu proteinele reglatoare, erau, de fapt, scopurile lui esenюiale.

La capгtul a douг luni de muncг asiduг, John оєi dгdu seama cг va avea nevoie de o rezervг suplimentarг de ADN natural pentru ciclul de polimerizare. ADN-ul trebuia sг fie activ din punct de vedere biologic єi sг poarte neapгrat plгcuюele necesare. Nu exista nici o оndoialг оn faptul cг materialul ADN era transferat оn perechi єi cг fiecare pereche оn parte era o oglindire a numгrului opus.

Оl durea capul de cвt se gвndise la aceastг problemг, dar era clar cг necesitatea era imediatг єi stringentг. Exista riscul de a se expune, chiar de a fi gгsit. Era foarte periculos, dar nu vedea nici o altг alternativг.

Trusa lui de falsificator оl ajutг sг-єi construiascг оn numai cвteva ore o nouг identitate — Doctor John Vicenti — de la Serviciul de Sгnгtate Publicг. Cumpгrase la оnceputul pregгtirilor o micг presг de mвnг pentru diferite nevoi la instalarea laboratorului. Aceasta se dovedea acum idealг pentru imprimarea оn sec a unor litere. Confecюionг niєte hвrtii cu antet pe care bгtu la maєinг autorizaюii sub care mвzgгli veridic numele unor oficiali. Cumpгrг o perucг castanie, оєi machie tenul оn mгsliniu єi aєteptг rгbdгtor ca o єcoalг sг anunюe prin ziar o acюiune de vaccinare. Vestea veni оn nici o sгptгmвnг! Era anunюat un program de vaccinare la Liceul din Seattle-ul de Vest pentru lunea care urma.

Se prezentг devreme la єcoalг, purtвnd un halat alb scurt, din buzunarul cгruia ieєea un stetoscop, iar pe rever afiєa un cartonaє tras оn plastic pe numele de Dr.John Vicenti.

Era o dimineaюг rece de iarnг, iar holurile єcolii erau оnюesate de elevi оmbrгcaюi оn haine groase, cгlduroase. Trecu prin mulюimea zgomotoasг єi miєcгtoare, fгrг a atrage prea multг atenюie. Оn mвna dreaptг юinea cu grijг o trusг de lemn aranjatг meticulos, care conюinea, pe lвngг flacoane єi plгcuюe sterile, toate cele necesare prelevгrii de sвnge. Оn mвna stвngг avea servieta cu toate autorizaюiile necesare.

Dгdu buzna plin de importanюг оn cabinetul asistentei liceului, dupг ce оi citi numele pe uєг: Jeanette Blanquie.

— Bunг! spuse el, debordвnd de inocenюг. Sunt doctorul Vicenti. Eu unde mг aєez?

— Sг vг aєezaюi? Domniєoara Blanquie era o femeie оnaltг єi zveltг, cu pгrul blond єi o expresie veєnic miratг pe figurг, aєezatг оn spatele unei mese lungi, pe care stгteau оn rвnduri ordonate rastelele cu materialul de vaccinare. La capгtul mesei, se vedea un scaun liber pe care erau douг pachete cu formulare. Pe perete, chiar оn spatele femeii, atвrnau un calendar єi douг hгrюi anatomice uriaєe, una intitulatг BГRBAT єi cealaltг FEMEIE.

— Pentru probele de sвnge, spuse el. Оєi puse cutia de lemn pe masг єi-i arгtг legitimaюia єi acreditгrile. Asistenta abia dacг le privi, iar expresia ei deveni єi mai miratг:

— Care probe de sвnge? Оngвnг ea.

— Ni se cere sг le recoltгm odatг cu programul de vaccinare pentru a limita deranjul оn orele de funcюionare a єcolii, explicг el plin de rгbdare.

— Era vorba sг mi se trimitг doi laboranюi astгzi sг mг ajute, spuse ea. Unul a dat telefon cг-i bolnav, iar cealaltг are nu єtiu ce treabг la Bunul Samaritean. Єi acum dumneavoastrг! Numai asta mai оmi lipsea acum. Єi la ce vг trebuie prelevгrile astea?

— Facem un studiu la nivel naюional asupra tipurilor de gene pentru a stabili corelaюiile acestora cu diferitele boli єi anticorpi. Mi s-a cerut sг folosesc numerele fiєelor, aєa cг nu am nevoie de nume. Оn plus, sг specific dacг prelevarea este de la un bгiat sau de la o fatг.

Vocea femeii pгru obositг:

— Doctore Vicenti, mie nu mi-a spus nimeni nimic despre asta. Fгcu un gest sг arate ce era оn faюa ei pe masг. Єi trebuie sг vaccinez un numгr de douг sute єaisprezece elevi astгzi єi cam tot atвюia mвine.

John strвnse din dinюi.

— Fir-ar sг fie de treabг! Asta-i a doua scгpare de felul гsta pe care o face secretariatul оn nici douг sгptгmвni. Cineva din biroul гla va trebui concediat!

Sora Blanquie dгdu din cap cu simpatie.

El continuг:

— Ei bine, ce-aє putea face sг te ajut? N-am putea chema un elev care sг vadг de hвrtii?

— Am єi cerut unul, spuse ea. Privi lung la masa din faюa ei. Ai putea sг te aєezi aici, lвngг mine. Ce fel de prelevгri faci?

John deschise trusa, dвnd la ivealг plгcuюele aєezate metodic, alcoolul єi bucгюelele de vatг, lamele єi acele de unicг folosinюг—totul оn perfectг curгюenie єi ordine.

— Oh, spuse ea, nu cred cг asta ne va оntвrzia cine єtie ce, doctore. Cred cг putem face faюг, dacг lucrгm amвndoi.

Оn aceeaєi searг, la оntoarcerea оn Ballard, doctorul Vicenti avea douг sute unsprezece prelevгri sanguine, fiecare оnsoюitг de o micг ciupiturг de юesut epitelial.

Vor exista diferenюe specifice, оєi spuse el оn timp ce-єi scotea peruca оn baia care оncг mai mirosea a tutun stгtut. Informaюia geneticei pentru fiecare funcюie biologicг оn parte — incluzвnd-o pe cea care aratг dacг persoana este de sex masculin sau feminin... Existг aici o structurг оn care pot introduce un distrugгtor virulent.

Efectul intermodelator pozitiv al lanюurilor cu dublг axг, a cгrei fiecare laturг era capabilг sг reproducг numгrul sгu opus — iatг cheia care aєtepta acolo, pregгtitг de a fi descoperitг! Poate оn legгturile peptidice sau оn cozile unice care se tвrau afarг din axг...

Duse mostrele оn laborator. Rгspunsul trebuia sг fie aici, undeva. Era sigur de asta. Chiar оn structura ADN-ului. Aєa trebuia sг fie! Atunci cвnd un virus bacterial infecteazг o bacterie, ADN-ul virusului єi nu proteina lui este acela care intrг оn celula bacterialг. Acesta era mesagerul de care avea nevoie pentru a face ca avertismentul lui John O’Neill sг fie recepюionat pretutindeni оn lume.

Stabilise deja tehnica de verificare a rezultatelor. Va fi un model de eleganюг prin unicitate єi inventivitate. Va folosi forme bacteriale atacate de viruєi cu duratг scurtг de viaюг, bacterii care vor induce efecte vizibile оn rвndul unei populaюii selectate cu grijг. Efectele trebuiau sг fie identificabile, dar nu fatale, deєi destul de grave pentru a stвrni comentarii. Bacilii experimentali vor fi auto-letali єi vor dispгrea de la sine, fгrг urmг.

Aceste cerinюe experimentale ar fi pus pe jar un mare laborator de cercetгri, dar lui nu-i dгdurг nici cel mai slab motiv de оngrijorare sau ezitare. Simюea cг este invincibil! Iar acesta nu era decвt un pas оn

realizarea proiectului. Cвnd va gгsi cheia de la broasca fermecatг, cвnd se va asigura de identitatea ei unicг, atunci va оncepe modelarea ei оntr-o formг mult mai virulentг.

Atunci єi numai atunci, mesajul lui O’Neill va putea fi transmis lumii.

 

„Asta nu emasa mea!” Iatг adevгrata єi atotcuprinzгtoarea mantrг vesticг. Єi, uite, unde ne-a adus!”

— Fintan Craig Doheny

Dupг masa de prвnz a acelei prime zile, ECHIPA se reоntвlni, avвnd deja o structurг bine definitг — Beckett la conducere, Lepikov fierbвndu-єi resentimentele оn suc propriu, Godelinski оncercвnd sг-єi gгseascг drumul pe pipгite printr-un labirint de оntrebгri fгrг rгspuns, Danzas rezervat єi atent, parcг mereu la pвndг, Hupp fгcвnd salturi acrobatice, plin de avвnt ca un ogar оnainte de vвnгtoare, оn jurul fiecгrei idei noi, iar Foss aєezatг acolo оntre ei, dar ca o zeiюг rece de marmorг pe un soclu.

Hupp fu foarte amuzat cг, de data aceasta, la revenirea lor оn оncгpere, ceilalюi aleseserг lumina directг, mai intimг, care se proiecta numai deasupra mesei lungi, lгsвnd restul camerei sг se piardг оntr-o umbrг fгrг limite.

Se strвnseserг cu toюii la un capгt de masг, iar peste tot оn jur erau rгspвndite hвrtii єi serviete. Disputa dintre Danzas єi Lepikov devenise mai subtilг—o ridicare de sprвnceanг, un uєor tuєit la un anumit moment dat... Lepikov vorbea, iar, оn acest timp, Danzas se apucг sг aranjeze єi sг rearanjeze vraful de hвrtii din faюa lui. Resentimentele rusului faюг de Foss se materializaserг оn priviri furiєe aruncate din cвnd оn cвnd femeii, dar care evitau sг se aєeze pe formidabilii ei sвni. Godelinski, era clar, decisese sг joace rolul de “sorг de cruce” єi trecuse cu arme єi bagaje de partea lui Foss, lucru care оi provoca lui Lepikov mult venin. Cu toate acestea, odatг revenit la оntвlnirea de dupг-masг, anunюг cг primise ordine directe sг accepte conducerea lui Beckett.

Se pregгtise mult pentru un discurs pe aceastг temг, aєa cг оєi оmpinse scaunul spre spate, aєezat cum era la dreapta lui Beckett єi privi fix peste masг la Danzas, care-єi rгsfoia cu mult zgomot notiюele. Aruncг o ocheadг grгbitг lui Godelinski, aflatг la stвnga lui єi-o vгzu cum se uitг la Foss, peste masг. Ariane se aєezase uєor la o parte, separatг de Hupp printr-un scaun liber. Dar, оnainte ca Lepikov sг deschidг gura, Godelinski interveni, оntrebвndu-l pe Beckett:

— Poюi sг-mi spui єi mie care este raюiunea sг оnchizi uєa hambarului dupг ce ai mгcelгrit deja calul?! Оntinse mвna єi bгtu cu degetul оntr-o foaie de hвrtie galbenг care se afla оn faюa lui Beckett.

Hupp fu stвrnit de оntrebare:

— Exact! spuse el. De ce tocmai acum impunerea unei carantine aєa de severe?

— Trebuie sг facem ceea ce ne cere Nebunul sг facem, оl оntrerupse Lepikov.

Beckett dгdu din cap:

— Asta este! O adevгratг nenorocire!

— Nebunul оєi face de cap, deci! spuse Danzas. Оєi atinge scopul!

— Am avut o scurtг єedinюг cu oamenii noєtri de la Securitate оnainte de a veni aici, continuг Beckett. Am tras obloanele peste Africa de Nord de la Atlantic la Suez. Africa de Sud rгmвne un semn de оntrebare. Cei de la Securitate spun cг au primit un raport cum cг un curier al Mafiei a contaminat Johannesburgul. Existг zone cu probleme оn Franюa єi un punct atins de molimг la sud de Roma.

— Єi care este situaюia cu Irlanda єi Anglia? Оntrebг Danzas. Beckett scuturг lung din cap:

— Anglia оncearcг sг creeze unele zone sigure pentru femei. Irlanda оnsг se pare cг a renunюat. Se aude cг acolo au izbucnit lupte directe оntre armatг єi IRA. La Belfast, au оncercat sг ajungг la o оnюelegere, dar oamenii deja numesc asta Sвngerosul Armistiюiu. Eu unul, pur єi simplu, nu-i оnюeleg pe irlandezi...

— Spune-le despre Elveюia, interveni Foss.

— Elveюienii s-au rupt complet de restul lumii. Au оncercuit cu un cordon militar toatг юara єi sunt rapoarte cг toюi cei care оncearcг sг pгtrundг sunt uciєi cu aruncгtoarele de flгcгri.

— Cвte crime! murmurг Godelinski.

— Am auzit єi despre Bretania, spuse Lepikov. Acolo este focarul acela francez de care ai amintit?

— Sunt mai multe, spuse Danzas. Unele prefecturi se izoleazг оn manierг elveюianг. Unitгюi ale armatei regulate au dezertat, pгrгsind autoritatea centralг pentru a ajuta la...

—...fragmentare, оl ajutг Hupp.

— Washington D.C. a fгcut єi el acelaєi lucru, ca de altfel єi New York-ul, spuse Beckett. E foarte adevгrat cг este crud, dar pare a fi eficace. Privi оnspre Lepikov. Ce se оntвmplг оn Uniunea Sovieticг?

—Nouг nu ni se spune nimic, spuse Lepikov. Nu fac decвt sг ne cearг insistent sг-l cгutгm pe Nebun.

— Єi ce sг facem cu el dacг, sг zicem, оl gгsim? Оntrebг Godelinski.

— Sunt sigur cг Serghei a vrut sг spunг cг ar trebui sг gгsim ceea ce se cheamг personalitatea Nebunului, interveni Hupp, оncercвnd sг aducг puюinг cгldurг familiarг adunгrii.

— Trebuie sг ajungem sг-l cunoaєtem aєa cum ne cunoaєtem pe noi оnєine, confirmг Lepikov.

— Oh, sper cг mai bine decвt atвt, spuse Foss. Chicoti, iar sвnii оi tremurarг uєor.

Lepikov uitг de sine єi privi drept la ei, fascinat. Oh, ce statuie giganticг єi minunatг! Оn rusг, Foss spuse:

— Serghei Alexandrovici, pur єi simplu trezeєti оn mine instincte materne!

Godelinski tuєi pentru a-єi ascunde rвsul.

Beckett, care simюea cum revine оntre ei vechea animozitate, spuse:

— Mai las-o baltг, zгu, Ari! Avem treabг. Vreau sг examinгm referirile la teroriєti din scrisorile Nebunului. Dacг este, оntr-adevгr, vorba de O’Neill, de acolo trebuie sг оncepem cu cercetгrile.

— Colegul meu єi cu mine am extras deja acele referinюe, spuse Hupp. Bill are dreptate. Pasajele cu pricina sunt foarte interesante, chiar semnificative.

— Dг-i drumul, sг le auzim, Joe! spuse Beckett.

Hupp zвmbi. Acesta era exact tonul pe care оl dorea el. Bill єi Joe. Єi ar trebui Ari, Serghei єi Dorena... Privi scurt la Godelinski — poate chiar Dorie? Hotгrвt lucru, Godelinski nu era o Dorie, decвt poate оn pat.

Danzas extrase un dosar albastru din maldгrul aflat оn faюa lui.

— Cam asta-i esenюa problemei..., spuse el.

— Esenюa? Lepikov ridicг din sprвncene la vederea dosarului care era foarte gros.

Danzas оl ignorг pur єi simplu.

— Pentru scopul investigaюiei, vom extrage cuvintele originale din contextul lor. Оєi drese glasul, puse pe nas o pereche de ochelari єi se aplecг peste masг pentru a citi cu voce tare, clarг, оn care se distingea un uєor accent britanic, trгdвnd locul unde оnvгюase engleza atвt de bine.

Laєitatea lor se ascunde sub minciunг єi vicleєug. Danzas ridicг capul. Asta-i din scrisoarea numгrul doi. Am suprapus un pasaj din scrisoarea numгrul trei, оn care se spune:..., єi-єi aplecг din nou capul peste hвrtii: Ei (adicг teroriєtii) au оnєelat оncrederea poporului єi l-au fгcut sг creadг оn violenюг, apoi l-au abandonat pradг tuturor repercusiunilor pe care le declanєeazг оntotdeauna acюiunile lor oarbe єi crude.

— Se pune accent pe laєitate, spuse Hupp. Interesant. Oare Nebunul considerг cг єi propria lui rгzbunare este un act de laєitate? Se foloseєte єi el de єiretlicuri, spune єi el minciuni lumii? Se considerг oare єi el doar un terorist єi nimic altceva?

— Eu parcг оmi aduc aminte єi de alte locuri unde se referг la laєitate, interveni Foss. Oare sг fie un reflex al propriei lui conєtiinюe, care ne vorbeєte cu aceste cuvinte?

— Iatг un alt citat, continuг Danzas. Ei (adicг teroriєtii) nu comit decвt crime care nu solicitг nici un strop de curaj adevгrat. Teroriєtii sunt ca niєte piloюi de bombardiere, niciodatг obligaюi sг-єi priveascг оn faюг victimele torturate єi ucise єi care nu vгd niciodatг feюele oamenilor murind оn chinuri. Teroriєtii fac parte din stirpea stгpвnilor ce ordonг tragerea pe roatг a oamenilor...

— Ce оnseamnг chestia asta — “stгpвni care ordonг tragerea pe roatг a oamenilor”? Оl оntrerupse Godelinski.

— Asta-i vocea irlandezului din el, spuse Hupp. E o referire la primele zile ale dominaюiei britanice de acolo. Parcelele cele mai bune de pгmвnt erau date englezilor — stгpвnii locurilor. Aceєtia plгteau supraveghetori єi vгtafi care storceau de la югrani taxe cвt mai mari prin orice mijloace.


Дата добавления: 2015-11-13; просмотров: 39 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
Fintan Craig Doheny 5 страница| Fintan Craig Doheny 7 страница

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.033 сек.)