Fintan Craig Doheny 29 страница

— John, ce єtii tu despre conceptul rгzboiului cu o duratг nedeter­minatг? Оntrebг preotul.

— Ia оnchide clanюa, Michael Flannery! spuse Herity cu vocea egalг єi plinг de venin.

— N-am auzit niciodatг de un astfel de concept, spuse John. Simюea la Herity o liniєte apгsгtoare.

— Гєtia sunt Provoєii, spuse pгrintele Michael. Rгspunse privirii negre a lui Herity cu un zвmbet. “Оmpiedicaюi orice colonizare, omorвюi-i pe cei care vor sг facг compromisuri, оnspгimвntaюi-i pe iubitorii de pace, nu lгsaюi оn ruptul capului sг se ajungг la o soluюie. Daюi oamenilor doar rгzboi єi violenюг, moarte єi teroare, pвnг ce vor fi atвt de sгtui cг vor accepta orice оn loc, chiar єi un Marxism fгrг Dumnezeu.”

— E bine sг-юi aduci aminte cг preotul гsta nebun i-a jelit pe moєierii protestanюi de la Expoziюia Cabalinг din Dublin. Niєte capitaliєti lacomi!

— Aєa e, erau lacomi, aici ai dreptate, spuse pгrintele Michael. Pe conservatori оi mвnг lгcomia. Dar pe liberali оi mвnг invidia. Iar оn ceea ce-i priveєte pe marxiєti... єi ridicг un deget acuzator spre Herity..., tot ce vor este sг stea оn scaunul celor puternici єi sг оmpгrгteascг peste toюi ceilalюi. Niєte aristocraюi intelectualiєti!

John descoperi o nouг forюг оn vocea pгrintelui Michael. Omul pгrea cг posedг rгdгcini ferme єi cг єi le redescoperise. Era posibil sг fi fost sfвєiat de оndoieli, dar puterea pe care o cвєtigase оn lupta dusг cu propriile оndoieli devenise єi mai mare єi creєtea pe zi ce trecea.

— Acum cг єtiu cum, o sг mг rog pentru tine, Joseph Herity, spuse pгrintele Michael.

John privi de la unul la altul, simюind curenюii puternici єi adвnci care legau pe cei doi.

Un rвnjet maliюios apгru pe buzele lui Herity, dar nu-i atinse ochii. Mвngвie mitraliera care-i atвrna pe piept:

— Iatг sufletul meu, popo. Pentru ea sг te rogi.

— Un demon aleargг liber pe pгmвntul Irlandei, Joseph, spuse preotul.

Herity se trezi parcг. O privire sгlbaticг оi aprinse ochii:

— Un demon, zici.

— Un demon, repetг pгrintele Michael.

Оncг cu privirea aceea treazг єi sгlbaticг оn ochi, Herity spuse:

— „Pronia sг vг aibг оn grija ei єi sг vг apere de rгu somnul!” Zвmbetul de lup flгmвnd i se оntoarse pe buze. Sunt cuvintele lui Robert Herrick[14], popo. Vezi care sunt avantajele unei educaюii clasice?

— Existг avantaje єi оn teama de Dumnezeu. Vocea pгrintelui Michael era calmг єi sigurг.

— De unele lucruri ne e teamг, fiindcг sunt reale, popo, spuse Herity. Dar alte lucruri sunt doar iluzii — aєa cum este preюioasa ta Bisericг, єi cuvintele ei frumoase, єi ritualurile ei fastuoase. Un biet simulacru, un substitut al vieюii ca om liber.

— Єitu eєti un om liber, Joseph Herity? Оntrebг pгrintele Michael. Herity pгli єi privi lгturi. Cвnd vorbi avea ochii оntorєi spre cealaltг parte a drumului:

— Sunt mai liber decвt oricare dintre voi. Оєi оntoarse privirea brusc pentru a se uita fix la John. Sunt mai liber decвt acest John Garrech O'Donnell, care are ceva teribil ascuns adвnc оn sufletul lui!

John simюi cum i se usucг gura. Un muєchi al maxilarului оncepu sг-i zvвcneascг. Sг-l ia naiba pe omul гsta!

— Existг iluzii єi iluzii, spuse Herity. Cu toюii єtim bine acest lucru. John оєi pгstrг privirea fixatг оn faюг, la dram. Simюea presiunea atenюiei asupra lui. Sг fie oare doar o iluzie?

— Un substitut pentru viaюa realг, spuse Herity apгsat. Єitu gгseєti cг iluziile tale te liniєtesc, John? Aєa cum оl liniєtesc iluziile pe preotul гsta nebun?

John simюi cum O’Neill-Cel din Interior оncepe sг se agite. Cum am ajuns la ceea ce sunt acum? se оntrebг el. Oare exista vreun mijloc de a afla asta? Simюea cг totul se fгcuse оncet... strat peste strat... ca o creєtere оn timp, poate ca o nouг piele pe o ranг veche. Mereu constantг, mereu prezentг, creєterea nu fusese niciodatг inoportunг sau apгsгtoare. Era eul оnsuєi оn plenitudinea lui intrinsecг, iar amintirile erau єi ele reale.

Pгrintele Michael se lupta cu propriul lui demon, pe care оl simюise fгrг оndoialг stвrnit de vorbele lui Herity, deєi єtia cг acestea nu fuseserг adresate lui, ci bietului suflet chinuit ce mergea alгturi de ei. Oare оn americanul гsta potolit se ascundea chiar Nebunul?

Cum ajunge omul sг fie ceea ce este? se оntrebг pгrintele Michael. Оєi amintea o оncгpere din subsolul bisericii din satul lui natal, Ballinspittle” — “scuipгturг”, un nume de care americanii fгceau оntotdeauna mare haz, dar era numele locurilor... de biserica cu zugrгveala proaspгt fгcutг de un meєter local оn dar pentru Dumnezeu.

Amintirea оi oferea pгrintelui Michael posibilitatea sг se ancoreze mai bine оn trecut

Albг єi curatг — aєa era zugrгveala. Tablouri оnrгmate la distanюe egale — Sfвnta Inimг a lui Iisus... Sfвnta Mгria, Maica Domnului... un єir lung de papi, un medalion sfinюit, atвrnвnd de lanюul lui prins pe catifea roєie, totul оntr-o ramг groasг, sub sticlг єi cu o plгcuюг de aramг ce spunea tuturor celor care priveau cг medalionul fusese sfinюit de Papa Pius оnsuєi. Erau єi bгnci оn оncгpere. Pгrintele Michael оєi amintea cum stгtea pe una din ele. Picioarele lui de copil erau prea scurte pentru a ajunge la podea. Ochii оi erau fixaюi pe o placг bгtutг оn cuie pe spatele bгncii din faюa lui: “Оn memoria sfвntг a lui Aileen Matthews (1896-l931). Din partea copiilor ei iubiюi.”

Ce departe pгreau toate astea acum.

John se simюea chinuit de tгcerea tovarгєilor lui de drum єi chiar de prezenюa lor fizicг. Ar fi vrut sг fugг, s-o ia la sгnгtoasa peste cвmpuri єi sг-єi оngroape faюa оn iarba оnaltг, sг nu se mai scoale niciodatг de acolo.

Dar Herity era prea periculos!

Orice aє face, el vede. Omul гsta vede prin mine.

— Ei bine, poate cг n-ar trebui sг mг amestec, spuse Herity cu vocea uєoarг. Mai ales cг asta este o poruncг a vremurilor noastre.

Gвtul lui John era uscat. Cвt ar fi vrut o gurг de apг... sau chiar ceva mai tare. Oare ce avea Herity оn sticlele alea mici de plastic? Deseori respiraюia оi duhnea a whiskey, dar de оmpгrюit nu оmpгrюea cu nimeni bгutura. John privi spre dreapta — un deal, silueta tristг a unui pin uscat, pe care se cгюгrase iedera ca pe un cadavru de lemn. Iedera semгna cu un veєmвnt lгbгrюat pe un trup descгrnat de vrгjitoare.

— Ne oprim aici, spuse Herity. Ascultгtori, se oprirг cu toюii.

Herity privi la stвnga, spre o colibг la doar cвюiva metri de drumul prгfuit. Era єi o scвndurг prinsг pe uєa оnchisг, pe care scria: Casa Mгgarului. Un rвu anemic curgea chiar оn faюa uєii. Nu era mai lat de o palmг de om єi trecea tгcut peste pietrele negre.

— Casa Mгgarului, spuse Herity. Оєi оndreptг mitraliera оn poziюie de tragere. Ei, nu credeюi cг acesta e un loc tocmai potrivit pentru odihna unora ca noi? Mai ales cг nu e ocupatг, bineоnюeles. Sгri peste firicelul de apг єi privi printr-un colю al singurului geam, aflat lвngг uєг:

— Murdar, dar gol, spuse el. Єi nu vi se pare cг aceste cuvinte descriu perfect anumite persoane pe care le cunoaєtem bine cu toюii?

Pentru numele Celui de sus, mamele nu mai existг! Aєa cum spunea єi el: “Adevгrata inimг a familiei a dispгrut din acele regiuni. Aєa cum au dispгrut єi pгstrгtorii credinюei.” Asistгm la sfвrєitul Bisericii Romano-Catolice оn Irlanda єi оn al naibii de multe alte locuri. Eu unul spun cг ar trebui sг-i lгsгm sг moarг de la sine.

— Charles Turkwood

Kate imaginase un joc mintal doar al ei, pentru momentele cвnd simюea cг Stephen n-o mai vrea alгturi, pentru acele anume momente cвnd atenюia lui se scufunda оn cгrюi єi cвnd nici nu-i mai rгspundea la cele mai simple оntrebгri.

Se juca acum singurг dimineaюa, оn liniєtea izolгrii lor, cu ochii оnchiєi єi picioarele strвnse sub ea pe scaun. Continua sг-l simtг pe Stephen acolo, aєezat оn faюa ei, dвnd paginile cгrюii оntr-un ritm iritant.

Nu trecuserг decвt cвteva minute de cвnd fata i se adresase:

— Mг doare spatele, Stephen. Eєti bun sг-mi faci un masaj?

Stephen mormгi ceva ininteligibil.

Kate ura mormгiala asta, care se traducea prin: “Nu mг deranja. Pleacг de pe capul meu!”

Єiasta fiindcг ea nu avea unde sг plece decвt оn lumea ei proprie de vis.

Jocul era fascinant єi plin de imaginaюie.

Ce voi face cвnd voi fi trecut prin momentele astea grele?

Acolo, оn imaginaюie era liberг sг trгiascг fгrг sг se simtг apгsatг de оndoieli privitoare la propria ei supravieюuire. Restul lumii n-avea decвt sг ajungг o ruinг. Din acea ruinг avea sг aparг o mвnг care va ajuta un supravieюuitor sг iasг dintre dгrвmгturi. Єi acel supravieюuitor va fi chiar ea.

Afarг se schimba garda єi se lucra la unul din compresoarelc exterioare camerei de presurizare. Metalul оntвlnea cвteodatг metalul cu un sunet sec. Voci schimbau оntre ele fleacuri. Fata le alungase pe toate afarг din conєtiinюa ei, alunecвnd din ce оn ce mai adвnc оn strгfundurile lumii create de ea оnsгєi

Voi purta bijuterii frumoase, se gвndi.

Dar asta nu o mai atrгgea acum. De prea multe ori jucase jocul гsta. bijuterii haine scumpe create de case faimoase de modг, o locuinюг frumoasг. Mai devreme sau mai tвrziu, orice cгlгtorie оn uimea idealг a posesiunilor materiale o ducea la o casг a visurilor ei, iar acest lucru devenise supгrгtor. Pur єi simplu, nu putea umple un astfel de cгmin, nici mгcar nu-l putea mobila aєa cum єtia cг ar trebui mobilat. Imaginea ei despre un cгmin perfect rгmгsese fixг — cabana lui Peard de lвngг lac. Єtia bine cг existau case mai frumoase pe lume. Vгzuse atвtea filme оn care apгreau adevгrate interioare de castel. Chiar vizitase odatг minunata reєedinюг a unui doctor pensionat, undeva lвngг Cork. Fusese acolo cu mama ei, care era prietenг cu menajera. Aceasta le condusese prin оncгperi mari, liniєtite, nelocuite — o bibliotecг, o camerг de muzicг, un solariu... єi o bucгtгrie mare cвt o peєterг, оn care trona o sobг imensг. Оn sobг ardea un foc de turbг.

Soba cu turbг trebuia, fгrг discuюie, eliminatг. Оn locul ei — gazul, aєa ca оn cabana lui Peard.

Uff! Iar se destrгma toatг urzeala visului ei. Nu avea suficientг experienюг pe care sг brodeze o fantezie acceptabilг. Oricum, avea sг fie, bineоnюeles, un cгmin pentru ea єi Stephen, fiindcг erau deja legaюi, aєa cum numai un soю єi o soюie pot fi legaюi.

Copiii noєtri vor fi єi ei cu noi, se gвndi ea. Iar Stephen va...

Nu, nu voia visul гsta. Stephen era оntotdeauna undeva, acolo, prezent, iar ea era acum supгratг pe el. Dar Stephen ar putea sг moarг. Gвndul acesta o єocг, dar se agгюг de el, simюindu-se vinovatг єi rгmasг brusc fгrг rгdгcini. Stephen ar putea fi ucis оn vreme ce o apгra pe ea. Nu punea la оndoialг faptul cг Stephen єi-ar da єi viaюa pentru ea. Cвt de trist ar fi sг trгieєti cu amintirea unui astfel de sacrificiu.

Aє fi o vгduvг singurг.

Dar conєtientul era treaz єi-i оntrerupse visul:

O vгduvг singurг? Оntr-o lume cu mii de bгrbaюi pentru fiecare femeie?

Gвndul acesta era excitant єi o fгcu sг tresalte. Trist, trist... dar ce putere se afla оn asta! Pe cine ar putea alege drept al doilea soю? Bineоnюeles cineva important. Єtia cг nu e o frumuseюe rгpitoare, dar oricum...

Brusc, оntr-un cotlon al minюii ei, оєi dгdu seama cг nu era vorba doar de o speculaюie nevinovatг. Fantezia asta atinsese ceva viu єi real. Era ceva aproape palpabil, material, iar ea gгsea acest fapt atrгgгtor, dar єi оnspгimвntгtor. Оєi dгdu seama cг tocmai оєi dezvгluise sieєi ceva mai mult decвt un vis. Era o cale pe care fantezia putea fi educatг... sau cel puюin o cale de pregгtire pentru a face faюг unor оntвmplгri ciudate єi neaєteptate.

Kate se concentrг cвt putu ea de tare asupra acestei lumi exterioare — lumea aceea din afara camerei de presurizare, acolo unde se dezvoltau noi relaюii. Afarг se dгdea o luptг оncrвncenatг, agonizantг єi care fгcea multe victime. Orice vis, orice fantezie pe care o va construi de acum оnainte va trebui sг ia оn considerare realitгюile stranii de afarг — lucruri despre care ea nu єtia decвt frвnturi — oglindite оn cuvintele gardienilor єi оn imaginile de pe ecranul televizorului.

Cвnd vor gгsi o curг, va trebui sг pгєesc afarг оn lumea aceea.

Оnюelegerea acestui fapt era profund neliniєtitoare єi se simюi chiar pornitг оmpotriva propriilor ei fantezii, fiindcг o оmpinseserг оntr-o astfel de situaюie. Cu toate astea, nu avea nici cea mai micг оndoialг cг va supravieюui. Оn privinюa asta, se simюea apгratг chiar de propria ei fantezie. Dar єi la graniюa visurilor ei existau realitгюi oribile, care o sfidau. Disperatг оncercг sг se apuce cu ambele mвini de colacul de salvare al fanteziei protectoare.

O insulг! Asta era! Ea єi Stephen vor gгsi o insulг doar a lor єi...

— La ce te gвndeєti, Kate? Te strвmbi toatг de parcг ai fi оnghiюit ceva amar.

Vocea lui Stephen o deranjг chiar оn momentul оn care fantezia ei se lovise de noi imposibilitгюi — Ce insulг? Cum vor ajunge la ea? Se simюi recunoscгtoare pentru оntrerupere. Deschise ochii єi vгzu cг Stephen pusese deoparte cгrюile єi se pregгtea sг coacг pвinea. Era ciudat cвt de mult оi plгcea lui Stephen sг facг asta. Era o laturг domesticг оn el, pe care fata nu o bгnuise niciodatг. Toate ingredientele veneau оn cutii sterilizate, iar el se apucase de fгcutul pвinii, gгsind оn asta o modalitate de a adгuga un pic de interes vieюii lor.

— Mг оntrebam ce se va оntвmpla cu noi cвnd vom ieєi de aici, spuse fata.

El оntoarse spre ea o faюг pe care strгlucea un zвmbet fericit:

— Aєa te vreau! Sг nu te оndoieєti un moment de reuєita noastrг, iubito!

— Chiar vom reuєi, Stephen?

Fгrг vise, fata se trezi iarгєi pradг unei lumi guvernate de оndoialг. Te rog, Stephen, spune-mi ceva оmbгrbгtгtor!

— Suntem оn perfectг siguranюг aici. Dar оn vocea lui se descifra un strop de nesinceritate, 6 nuanюг pe care Kate ajunsese s-o recunoascг imediat.

— Oh, Stephen!

Kate оncepu sг plвngг cu hohote єi pвnг єi gвndul la pвinea coaptг оi dispгru din minte. Cu mвinile pudrate de fгinг, Stephen traversг оncгperea єi veni sг оngenuncheze lвngг ea, юinвnd-o strвns pe dupг mijloc, cu faюa lipitг de burta ei.

— Te voi apгra, Kate! єopti el. Ea оi strвnse tare capul оn braюe.

Oh, Doamne! S-ar putea sг moarг оn оncercarea de a mг apгra pe mine!

Cгci mвna ce-a semnat hвrtia a doborвt oraєul, Cinci degete stгpвne i-au sugrumat suflarea, Au оnzecit omorul єi-au decimat o юarг; Aceєti cinci regi ce morюii au dat un rege.

Dylan Thomas

Herity, pe mгsurг ce se apropiau de Dublin, urmг o rutг єi mai ocolitг, conducвndu-єi grupul direct peste cвmpuri єi poiene, оnspre nord-vestul oraєului єi evitвnd drumurile umblate ce duceau spre interior, acolo unde se spunea cг оncг mai loveau bande de piraюi ai uscatului.

John rгmгsese pentru el un mister, dar nu era nici o оndoialг оn mintea lui Herity cг americanul ascundea ceva tenebros. Ar fi putut fi Nebunul оn persoanг, dar оn acelaєi timp putea tot atвt de bine sг nu fie altcineva decвt оncг un suflet rгtгcitor, frгmвntat de propriile lui pгcate, de propriile lui dureri єi оmpins de propriile lui motive spre Irlanda. Ba chiar, de ce nu? era posibil ca omul sг doreascг sincer sг ajute юara оn momentele ei grele.

Оn timp ce trecea peste cвmpurile hвrtopite spre Dublin, Herity оl sonda atent pe omul de lвngг el, ascultвnd fiecare cuvвnt pe care John оl pronunюa. Era оnnebunitor. Cum putea fi omul acesta Nebunul? Existau оn el urmele trгdгrii sufleteєti, dar оn legгturг cu ce anume era trгdarea?

Pгrintele Michael remarcг absenюa vitelor pe mгsurг ce se apropiau de oraє.

— Oamenii au оncг nevoie de mвncare, spuse Herity.

— Da, dar lasг o mulюime dupг ei pentru pгsгri, ripostг preotul. Bгiatului tгcut i se aprinse оn ochi o privire оngrijoratг оn momentul оn care pгrintele Michael menюionг pгsгrile.

Pietrele vechi ale unei ruine se оnгlюau pe o parte a drumului, iar оn jurul lor roiau ciori. Оn spatele lor, departe, se vedeau dealurile ce mгrgineau sudul oraєului. Copaci goi, despuiaюi de verdele frunzelor,

strгjuiau оnгlюimile ca niєte colюi dezgoliюi. Herity єtia cг undeva acolo se оntindea юinutul Tarei, unde odatг trгiserг regi, iar acum nu mai pгєteau nici vitele.

— Nu vi se pare ciudat, оngгimг pгrintele Michael, cвt de multe versuri populare vechi vorbesc despre ciori. Privea fix la pгsгrile negre ce zburau оn stoluri largi peste ruinг.

Єi John se uita la ele, gвndindu-se la cвt de prezente erau aceste pгsгri in peisajul Irlandei єi dвndu-єi seama cг, probabil, aєa fusese оntotdeauna. Le spuse єi celorlalюi acest lucru єi bгgг de seamг cвt de atent se uita bгiatul de la un vorbitor la celгlalt, ori de cвte ori erau menюionate pгsгrile.

Herity оєi plimbг privirea de jur оmprejurul lor єi tensiunea creєtea оn el. Movile verzi єi case arse, poieni оnecate оn bгlгrii, dintre care drumurile nici nu se mai zгreau... Оntr-o poianг, оn stвnga drumului se vedea o patг de pгmвnt ars, pe care zгceau niєte movilite urвte la оnfгюiєare — formele erau sugestive, negre ca tгciunele, оncг nespгlate de ploaie. Cadavre?

O perdea оntunecatг de ploaie mгturг cвmpurile єi colinele, neagrг ca aripile pгsгrilor din vгzduh.

Descoperind оn faюa lor formele unor clгdiri nedгrвmate, se grгbirг spre ele pentru a se adгposti de furtunг. Cгrarea pe care mergeau dгdea оntr-o оngustг alee pavatг ce trecea pe lвngг un hambar intact, оn jurul cгruia creєtea nestingheritг iarba. Lipitг de peretele de lemn al hambarului era o bancг lungг tot din lemn єi deasupra ei amenajatг o micг niєг unde ar fi trebuit sг existe afiєat orarul unei linii de autobuz ce nu mai funcюiona de mult. Aversa de ploaie оi udг puюin pвnг ajunserг sг se adгposteascг umгr la umгr sub streaєinг. Ploaia bгtea darabana pe acoperiє єi stropi veseli єi strгlucitori fгceau salturi pe asfalt. Temperatura scгzuse brusc.

Aєa repede cum venise, tot aєa furtuna trecu, lгsвnd dвre lungi, albastre оn cer. Dealurile dinspre sud se vedeau acum clar оn zarea spгlatг de ploaie, iar profilul lor era desenat оn luminг de soarele care apunea. Copacii se оnghesuiau de-a lungul cuhnilor, verzi єi pгtaюi de galbenul drobiєorului, ca niєte sгbii plantate acolo de regii din vechime, cei care stгpвniserг odinioarг aceste locuri.

John ieєi de sub streaєinг єi se uitг оn jurul lui. Pгmвntul strгlucea ca un smarald, nespus de frumos, iar frumuseюea lui fusese egalг de-a lungul vremurilor..., suficientг pentru a aprinde оn inima oamenilor dragostea pentru pгmвntul de sub picioarele lor. John simюea cг acest lucru era mai adвnc decвt patriotismul, pentru cг infectase єi pe descendenюii galilor, care nu vгzuserг оn viaюa lor aceste locuri. Oamenii prinєi оn aceastг formг de iubire se identificau cu ea, deveneau оncгtuєaюi de ea єi nu erau fericiюi decвt dacг оєi gгseau mormвntul acoperiюi de toatг acea frumuseюe.

Era oare posibil, se оntrebг John, sг iubeєti atвt o юarг, fгrг sг-юi pese foarte tare de oamenii care оєi puseserг amprenta pe ea? Єi dacг te gвndeai bine, posesiunea nici nu оnsemna cine єtie ce оn acest caz; posesiunea era trecгtoare, atвt cвt sг poюi sг-юi gravezi iniюialele оn granitul muntelui..., ori sг construieєti un zid de casг, care pвnг la urmг se topea iar оn pгmвntul din care se ridicase.

Herity apгru de dupг hambar, trгgвndu-єi fermoarul la pantaloni.

— Hai sг mergem. Nu vom reuєi sг ajungem оn Dublin pвnг la cгderea nopюii, dar ne vom putea adгposti undeva. Suntem aproape de civilizaюie єi de periferia Dublinului, оn sfвrєit.

Єi porni. John i se alгturг. Pгrintele Michael єi bгiatul tгcut оi urmarг.

— Sг nu te aєtepюi la civilizaюie, orice ai auzit din gura lui Joseph, spuse pгrintele Michael. Acestea sunt locuri brutale, violente, John. E posibil ca oraєele mari, cele оn care se aflг guvernanюii, sг fi fost оntotdeauna aєa, iar acum n-am fгcut altceva decвt sг scuturгm masca, lгsвnd vederii adevгrul gol.

— Brutale? Оntrebг John.

— Umblг zvonuri despre torturi, despre tot felul de nebunii єi sunt suficiente dovezi pentru a confirma zvonurile.

— Atunci de ce mergem acolo? De ce nu ne оndreptгm direct spre laboratorul din Killaloe?

Pгrintele Michael fгcu cu capul оnspre Herity:

— Ordine.

John оєi simюea palmele umede pe mitraliera rece, care оi atвrna pe dupг gвt, lipitг de piept. N-ar fi fost nevoie decвt de o miєcare scurtг a degetului pentru a ridica piedica, aєa cum оl оnvгюase Herity. Dupг aceea ar fi putut gгsi singur drumul spre Killaloe. Єi dacг nu reuєea? Dacг se rгtгcea? Єi, bineоnюeles, rгmвnea problema celor trei cadavre, de care trebuia sг se debaraseze. Єi nu se putea єti cine ar fi fost alarmat de zgomotul fгcut de mitralierг. Privi spre bгiatul tгcut.

Chiar aє fi оn stare s-o fac?

Оєi simюi degetele relaxвndu-se pe metalul dur al armei, iar acesta fu оn sine un rгspuns evident. Ceva se schimbase оn relaюiile dintre cei patru оn timpul cгlгtoriei. Rгzbunarea lui O’Neill fusese dusг la оndeplinire оmpotriva acestor oameni. John оєi dгdu seama cг nu le mai putea provoca tovarгєilor lui de drum o durere оn plus.

— Ce vrei sг spui prin torturг? Оntrebг el.

— Nu mai vreau sг vorbesc despre asta. Existг destule lucruri urвte оn Irlanda, spuse pгrintele Michael єi scuturг din cap.

Drumul intra оntr-un hгюiє de tufiєuri, iar copacii erau acum aproape. John zгri la dreapta, printre ramurile dese ale tufiєurilor, o clгdire — ziduri albe єi acoperiєul negru Era o construcюie mare, cu mai multe coєuri. Fumul se ridica vertical spre cer doar din douг dintre ele.

Herity mergea fluierвnd. Brusc se opri din fluierat єi ridicг o mвnг, cu care le fгcu semn sг se opreascг єi ei. Оєi lungi gвtul єi ascultг cu atenюie.

John auzi єi el cвntecul — era un cor de voci, undeva la distanюг, оn direcюia clгdirii. Suna minunat, armonios єi-i amintea de vacanюг. Amintirile оncepurг sг i se perinde prin faюa ochilor... Bunicul Jack, lumina focului оn cгmin, poveєtile lui, muzica de la radio. Cвntecul crescu оn intensitate, stingвnd flacгra amintirilor. Iluzia dispгru imediat ce recunoscu cuvintele melodiei.

— Ia ascultг la ticгloєii гia mici! Herity jubila. Ascultг-i, Michael Flannery!

Vocile tinere єi dulci cвntau cu o incontestabilг claritate: Pe Maria, tвrfa lui Isus O iubim noi mai presus, Iar de vom ejacula, Gвndul ei ne-o masturba! Pгrintele Michael оєi puse palmele peste urechi єi nici nu-єi dгdu seama cг vocile оєi оncetarг cвntecul. Nu se mai auzea acum decвt un descвntec mormгit, parcг ieєit dintre arbori, ca o parodie gregorianг: “Hut, hut, hut, hut, hut, hut...”

Herity rвdea dezlгnюuit, cu capul pe spate:

— Ei, uite aici o blasfemie memorabilг pentru tine, popo! Asta blasfemie, mai zic єi eu! Apucг braюul drept al preotului єi trase de el pentru a-i elibera urechea. Oh, Michael, ce n-aє fi dat sг-mi fi venit mie оntвi ideea cвnticelului гla!

— Undeva, оn tine, оncг mai existг o fгrвmг de conєtiinюг, Joseph, spuse pгrintele Michael, єi o voi gгsi, sг єtii asta, deєi zace ascunsг оn adвncul negru єi fгrг fund.

— Conєtiinюг, spui! izbucni Herity. Iar vechiul joc de-a vinovгюia inventat de Biserica aia a ta? Cвnd o sг te trezeєti odatг? Se rгsuci pe cгlcвie єi porni la drum cu ceilalюi pe urmele lui.

Pгrintele Michael vorbi pe un ton aєezat:

— De ce vorbeєti de vinovгюie, Joseph? Ai ceva pe conєtiinюг, aia puюinг care юi-a mai rгmas? Ceva ce ai prefera sг nu existe?

Era clar pentru John cг pгrintele Michael reuєea sг se controleze mai bine decвt Herity, a cгrui furie creєtea cu fiecare pas fгcut. Оncheieturile degetelor оi erau albe de cвt strвngea mitraliera la piept. John se оntrebг chiar dacг n-ar fi posibil sг ridice arma єi sг tragг оn preot.

— De ce nu vrei sг-mi rгspunzi, Joseph? Оntrebг preotul.

— Cel оmpovгrat de vinovгюie eєti tu, fulgerг Herity, tu єi Biserica ta!

— Te tot legi de Bisericг, spuse preotul pe un ton rezonabil. Оntotdeauna doare cвnd cineva оюi spune cг eєti vinovat, mai ales atunci cвnd єi tu оnsuюi єtii asta, Joseph. Dar vinovгюia colectivг a unui оntreg popor — asta e cu totul altг problemг.

— Eєti un popг оmpuюit єi mincinos!

— Tot auzindu-te pe tine improєcвnd cu invective, am ajuns sг mг gвndesc foarte serios, Joseph. Pгrintele Michael оєi grгbi pasul pвnг ce ajunse lвngг Herity. Mie mi se pare, zгu aєa, cг e greu pentru o оntreagг colectivitate de oameni sг accepte uєor trezirea la viaюг a conєtiinюei lor comune.

Herity se opri оn mijlocul drumului, obligвndu-l astfel єi pe preot sг se opreascг. John єi bгiatul rгmaserг єi ei la cвюiva paєi оn spate, privindu-i pe cei doi bгrbaюi оnfruntвndu-se. Herity se uita la pгrintele Michael tгcut єi оncruntat, оntreaga lui frunte fiind pliatг de cutele gвndirii.

— Biserica era оn stare sг se ocupe de problemele individului, continuг pгrintele Michael, dar nu de cele ale unui popor оntreg. Aici am greєit noi. Unde se aflг conєtiinюa unei naюiuni?

O privire de arogantг superioritate єterse оncruntarea de pe faюa lui Herity, care se uitг fix la preot:

— Oare a ajuns popa гsta nebun sг vadг оn sfвrєit adevгrul clar єi sгnгtos? Eєti, оn sfвrєit, оn stare sг vezi ce lume aюi construit оn jurul vostru?

— Eu nu spun decвt cг este greu pentru un popor sг simtг vinovгюia la grгmadг, toюi la un loc.

— Єi asta e tot? Оn vocea lui Herity tremura satisfacюia. Pгrintele Michael se оntoarse єi se uitг оn urmг la drumul pe care veniserг, dincolo de John єi de bгiatul tгcut, peste copaci, spre poiene:

— Nu, Joseph, asta nu-i totul. Оnainte ca oamenii sг-єi accepte vinovгюia, vor face lucruri teribile оmpreunг — vor umple bгi de sвnge, vor ucide nevinovaюi, vor aprinde rгzboaie, vor linєa єi vor tortura...

John resimюi vorbele preotului ca pe o biciuire fizicг. Ce se оntвmpla oare? Ce spusese pгrintele Michael pentru a produce o asemenea reacюie emoюionalг? John єtia cг faюa lui arгta ca оmpietritг. Nu-l simюea pe O’Neill-Cel din Interior nicгieri. Fusese lгsat singur sг facг faюг acestei situaюii, oricare ar fi ea. Se simюea frгmвntat, zdrobit, desfiinюat, fгrг contact cu realitatea esenюialг a vieюii.

— Deci оюi pare rгu pentru toatг suferinюa pe care aюi rгspвndit-o? Оntrebг Herity. Dar, curios, оntrebarea fu resimюitг de John de parcг i-ar fi fost adresatг lui direct, deєi, evident, cuvintele оl avuseserг ca юintг pe preot єi nu pe el.

— Sг-mi parг rгu? Pгrintele Michael оl privi drept оn faюг pe Herity, obligвndu-l pe acesta sг-l priveascг оn ochi la rвndul lui. Era ca єi cum pentru prima datг pгrintele Michael оl vedea clar, desluєit pe Herity. De ce sг-mi parг mie rгu?

— Vorbe, pгlгvrгgealг, spuse Herity, cu dispreю, dar vocea оi suna stinsг, slabг. Pгrintele Michael spune asta! Pгrintele Michael spune aia! Dar pгrintele Michael e un mincinos notoriu, antrenat bine оn minciunг de iezuiюii lui!

— Joseph, Joseph! Оn vocea preotului era milг. Clopotul lui John Donne[15] poate bate pentru individ, dar nu єi pentru o gloatг. Eu am sг mг rog pentru sufletul tгu individual, unic, Joseph єi pentru sufletul oricгrui alt individ pe care оl voi оntвlni оn cale. Cвt priveєte gloata, se vede treaba cг aici mai am de reflectat.

— Sг reflectezi! Ce altceva mai єtii sг faci оn afarг de asta, bгtrвn amгrвt єi tembel ce eєti! Privirea lui Herity se оntoarse spre John. Єi tu la ce te holbezi, americanule?

Bгiatul se dгdu la o parte din drumul lui John, fгcвnd un pas оn lгturi.

John оncercг sг оnghitг, dar avea gвtul uscat iascг. Єtia cг pe chipu-i transparent zbuciumul lui intern devenise vizibil. Herity оnsг pгrea cг nu vede asta:

— Ei, ia zi, americanule!

— Eu..., eu ascultam...

— Ei, єi ce-ai auzit aєa de interesant de юi s-au lungit urechile ca la iepuri?

— O..., John оєi drese glasul. O discuюie intelectualг.

— Єi tu eєti un mincinos! spuse Herity scurt.

— Hai, hai, Joseph, spuse preotul cu vocea blвndг. Eu cred cг John s-a оnєelat doar.

— Tu sг nu te bagi, popo! Chestia asta e оntre mine єi american!

— Nu, Joseph, nu este. Eu sunt cel care юi-am deєteptat furia, iar tu n-ai putut sг cвєtigi partida. Aєa cг acum te-ai repezit sг-l ataci pe musafirul nostru.

Herity оntoarse o privire de dispreю spre preot:

— N-am putut sг cвєtig partida, hai?

— Nu a fost o discuюie intelectualг, spuse preotul. Cu asta sunt єi eu de acord. Se uitг cu bunгtate la John. Nouг, irlandezilor, de altfel, nici nu ne prea plac discuюiile intelectuale.

Herity deschise gura, dar o оnchise la loc, fгrг sг vorbeascг.

— Єtiu cг deseori spunem celorlalюi cг o discuюie intelectualг este cea mai fierbinte dorinюг a noastrг, continuг pгrintele Michael, dar nu e adevгrat. Nouг ne place mai mult patima, pasiunile. Ne place sг aювюгm focul suflвnd cвt putem оn el. Ne place sг ne afiєгm suferinюele єi durerile.

— Chiar tu sг fii гla care vorbeєte, Michael Flannery? Оntrebг Herity cu uimire оn glas.

— Chiar eu. Єi mai spun cг n-am fгcut decвt un mic pas peste groapa iadului, un pas mic, care ne-a dus doar la crearea deliberatг a unor suferinюe noi cu care sг ne afiєгm оn faюa lumii.

Дата добавления: 2015-11-13