Fintan Craig Doheny 27 страница

John оєi scuturг hainele de praf єi de acele de pin prinse pe ele, оn timp ce privea оn jur. Ceea ce vedea semгna cu un tablou — o naturг staticг, cu un titlu posibil: “Vise abandonate”.

— Uite ceva ce nu vedeai niciodatг оnainte la юarг оn Irlanda — porюile lгsate deschise, spuse pгrintele Michael cu o voce joasг.

— Taci acum! єopti Herity. Se оndreptг spre casг, miєcвndu-se prin iarba оnaltг ca un vвnгtor de cerbi.

John оl urmг, auzindu-i pe preot єi pe copil foєnind iarba chiar оn spatele lui.

Herity se оndreptг direct spre drumul de юarг єi prima poartг deschisг. Trecurг pe lвngг cenuєa a ceea ce probabil fusese un staul, lвngг care оncг se mai distingea un maldгr de bгlegar. Iarba creєtea bogatг din оngrгєгmвntul natural, iar оn zona arsг apгruserг deja smocurile de verde ale tufiєurilor. Drumeagul urca puюin єi fгcea la dreapta de-a lungul peretelui de stвncг al primei terase, care cobora de la o оnгlюime de douг ori cвt cea a unui bгrbat єi ajungea, la vreo douг sute de metri mai оncolo, la nu mai mult de un metru. Trecurг apoi pe lвngг cel de-al doilea perete al terasei єi оn faюг li se deschise priveliєtea poienei єi a drumului pe care оl abandonaserг, apoi, la vreun kilometru distanюг, departe, оn zare, priveliєtea unui castel оn ruine, ascuns dupг un alt deal. Herity se opri:

— Ahhh! exclamг el.

John se opri єi el lвngг Herity. Bгiatul єi preotul nici nu se auzeau оn spatele lor. Dar cu toюii priveau castelul. Acesta zгcea nгpгdit de puzderie de copaci єi tufiєuri єi numai contraforturile crenelurilor se mai zгreau complet expuєi. Prin frunziєul care оl invadase оncг se mai distingeau pete de culoare pe pereюi. Turnurile єi contraforturile оn ruinг se profilau pe cerul dimineюii ca оntr-o ilustratг pe o broєurг turisticг. John se trezi gвndindu-se la faptul cг aceste castele, aєa ruinate cum erau, transformaserг orizontul Irlandei оn ceva nespus de crud — ca єi cum niєte colюi uriaєi de vampir fuseserг expuєi vederii.

— Vreau binoclul, spuse Herity оn єoaptг. Оntinse mвna оn spate spre pгrintele Michael, dar оєi pгstrг atenюia concentratг asupra castelului.

Preotul оl puse ferm оn palma оntinsг:

— Ce vezi acolo?

Herity nu rгspunse. Оndreptг binoclul spre castel, plimbвndu-l оn toate direcюiile, apoi se opri:

— Mгi sг fie! єopti el. Оncetiєor, treceюi cu toюii cu spatele la stвncг єi adгpostiюi-vг!

— Dar ce e? insistг preotul.

— Fг ce-юi spun!

Cu atenюia оncг la castel, Herity оi оmpinse pвnг traversarг drumul єi se lipirг de peretele terasei. Lгsг jos binoclul єi zвmbi cгtre pгrintele Michael:

— E Liam cu o surioarг a frumoasei mele, єi-єi mвngвie cu afecюiune mitraliera de pe piept. Acum, te оntreb єi eu aєa, ce sг caute Liam Cullen prin pгrюile astea cu o astfel de armг оn mвnг? Ah, єarpele гsta de om!

— Ce ai de gвnd? Оntrebг pгrintele Michael.

— Ei, de vreme ce el nu ne-a vгzut, cг era prea atent la drumul pe care se aєtepta sг apгrem, mг gвndesc sг-i cad оn spate єi sг-l оntreb ce cautг aici, atвt de departe de postul lui de comandг de lвngг faina casг a domnului McCrae? Herity оєi drese glasul єi scuipг pe jos. E cam neplгcut. Sunt dezamгgit. Mг aєteptam ca Liam sг fie un soldat mai bun.

— Merg єi eu cu tine, spuse pгrintele Michael.

— Tu stai aici єi aєtepюi, spuse Herity. Stai aici liniєtit ca mormвntul si aєtepюi! E nevoie de cineva viu, care sг-l conducг pe domnul O'Donnell pвnг оn Dublin, dacг mie mi se оntвmplг ceva.

Pгrintele Michael dгdu sг riposteze, dar se opri atunci cвnd Herity scoase un cuюit lung din cizma lui dreaptг.

— Sг nu mг forюezi sг te fac eu sг taci, Michael Flannery, fiindcг atunci o sг trebuiascг sг-l tratez єi pe bгiat cu aceeaєi curг, de vreme ce rгmвne fгrг protecюie.

Pгrintele Michael Flannery se holbг la Herity:

— Te cred оn stare, sг єtii!

— Ahh! Оn sfвrєit юi-a venit mintea la cap. O sг aєteptaюi aici unde nu puteюi fi vгzuюi. Privi spre John. Sг ai grijг, John, te rog.

Herity se lгsг pe vine, se оntoarse єi ocoli partea joasг a terasei, оndreptвndu-se de spate doar atunci cвnd peretele de stвncг fu destul de оnalt sг-l ascundг oricui ar fi privit dinspre castel.

— Оngrozitor om, єopti preotul. Cвteodatг mi se pare cг-i diavolul оn persoanг. Privi spre John. Chiar crezi c-ar fi... Pгrintele se оntrerupse єi dгdu din cap. Eu cred c-ar fi fost оn stare.

— Da, e capabil de orice, fu de acord John єi se mirг cвnd оєi dгdu seama cг acest gвnd оi fгcea plгcere.

— Capabil, da. Bun cuvвnt. Eu tot uit cг dumneata eєti cel mai important aici, John O'Donnell. Trebuie sг fii dus оn siguranюг la Killaloe. E nevoie sг ne gвndim mereu la acest laborator єi la vieюile care mai pot fi salvate. Dar cu sufletele lor ce se va оntвmpla? Asta te оntreb. Ce se va оntвmpla cu sufletele lor?

Pe John оntrebarea оl stвnjenea. Vocea preotului, atвt de blвndг, ascundea оn ea violenюг, multг violenюг. Iar ieєea la suprafaюг aroganюa aceea absolutг, lucrul acela cimentat de credinюг єi care nu poate fi pus la оndoialг. Si totuєi cвt de ezitant rгsunau vorbele, ca si cum erau acum rostite doar din amintirea unui rol aproape uitat.

— Atunci de ce mergem la Dublin? Оntrebг John.

— Au un radio acolo, єi pгrintele fгcu cu capul оn direcюia castelului lui McCrae. Presupun cг au primit ordine. Fгrг оndoialг cг te vor duce la Killaloe cu maєina.

John оєi pipгi pistolul оn buzunar, dar nu-l scoase. Єi dacг Liam venise hotгrвt sг ucidг? Dacг Herity оnsuєi era ucis? John privi оn jurul lui: pajiєti deschise, cu doar cвteva stвnci rгzleюe оn spatele cгrora te puteai, de bine de rгu, ascunde.

— Sunt vremuri grele, oftг pгrintele Michael. E atвt de greu sг iei o decizie...

John privi spre dreapta, de-a lungul drumului de юarг. Herity nu se mai zгrea. Oare aє putea risca sг mг uit pe dupг peretele terasei spre castel? Dar Herity luase cu el binoclul.

Bгiatul se lгsг sг alunece оn єezut, cu spatele lipit de stвncг, lвngг John.

Pгrintele Michael vorbi cu o voce aproape єoptitг, ca єi cum pвnг atunci purtase o lungг convorbire interioarг cu el оnsuєi єi se decisese doar оn acel moment s-o оmpartг cu ceilalюi:

— Eu unul оi cred rгspunzгtori pe englezi, zгu aєa. Cum se poate da vina pe Nebun! Bietul de el, sгrman suflet chinuit care оєi strigг nefericirea. Venise aici оn vacanюг, fгrг intenюia de a face rгu unei muєte. Pгrintele scuturг din cap. De ce-au trebuit englezii sг vinг aici? Ce lucru bun au fгcut ei vreodatг?

John vorbi absent, cu mintea оn altг parte:

— Ei spun cг v-au dat legi єi un guvern constituюional. Unde era Herity? Oare era bine ca ei sг aєtepte aici, aєa de expuєi? Sг fie Liam dispus chiar sг ucidг?

— Legea englezг! spuse pгrintele Michael. Uite cine s-a gгsit sг vorbeascг despre toleranюг! Cвnd au dat englezii vreodatг dovadг de toleranюг? Uitг-te la ce le fac pakistanezilor ieєiюi оn stradг! Au fost оntotdeauna niєte fanatici prefгcuюi. Eu zic cг ei sunt vinovaюi de toate astea.

John spuse sec, оncercвnd sг-єi ascundг amuzamentul:

— La micul dejun erai numai iertare єi оnюelegere...

— Гsta-i un defect al familiei Flannery, spuse preotul. Оnainte de a ne trezi complet dimineaюa, pгlгvrгgim verzi єi uscate. Privi оn josul drumului оn direcюia оn care plecase Herity. De ce оntвrzie atвt? A avut destul timp pвnг acum.

— Merge оncet єi e atent, spuse John, dar оєi simюi propriul stomac strвngвndu-se оntr-un nod, cвnd se gвndi la оntrebarea preotului.

— Iarг crime, mormгi оn barbг pгrintele Michael. Mг оntreb dacг Joseph a luat ceva whisky de la Gannon?

John оl privi doar, fгrг sг-i rгspundг. Preotul oftг:

— Nici un popor pe lume n-a avut vreodatг un motiv mai bun sг se apuce de bгuturг ca cel irlandez. Din ochi оi apгrurг lacrimi mari, care i se rostogolirг pe obraz. Fratele meu mai mic, Micul Timmy mi-a spus odatг: “Sticla e singura mea salvare”. Timmy al meu folosind aceleaєi cuvinte aproape ca Jimmy Joyce: “O Irlandг treazг este o Irlandг moartг”. Ah, micul meu Timmy, ai binecuvвntarea mea, orice-ar fi!

Un alt oftat adвnc оl scuturг din rгrunchi. Оєi єterse cu dosul palmei lacrimile de pe obraz єi privi оnapoi spre drumul pe care veniserг, cu atenюia concentratг cгtre un colю de zid ruinat al casei de piatrг, singura parte vizibilг din locul unde stгteau.

— Nimeni nu mai clгdeєte nimic, єopti el. Nimic. Pвnг la izbucnirea molimei nici nu оnюelegeam prea bine de ce construim. O fгceam pentru copii. Fгrг copii nu mai rгmвne nimic din noi.

Tгcu un timp, apoi izbucni:

— Oh! Unde este...?

Rгpгiala asprг ca un lгtrat a unei mitraliere rгsunг оn toatг valea, iar zgomotul оl amuюi pe preot. John оnlemni. A cui era mitraliera? A lui Herity sau a lui Liam? Bгiatul se miєcг єi se uitг pe rвnd la amвndoi. John se gвndi cг acum era momentul ca sг rupг tгcerea, dar copilul nu fгcu altceva decвt sг-єi umezeascг buzele cu limba.

Pгrintele Michael privi оn ochii lui John:

— A fost...?

— Da, a fost.

— Care din ei? єopti preotul.

John pгєi peste copilul aєezat, remarcвndu-i privirea bвntuitг, care оl urmгrea. Marginea uneia din terasele de stвncг era chiar оn faюa lui. Printre pietre creєtea o viюг sгlbaticг. Se va mai trage oare? Оєi iюi capul pe dupг adгpostul de piatrг, pвnг ce cu un ochi reuєi sг zгreascг castelul.

— Ce vezi? єopti pгrintele Michael.

John оєi ridicг capul єi mai sus, privind acum cu ambii ochi ruina castelului cocoюat pe deal. Acolo nimic nu miєca cu excepюia perdelei de crengi єi tufiєuri agitate de un vвnticel uєor. Nici o pasгre... Nimic. Simюea liniєtea — aєteptarea aceea nesfвrєitг ca viaюa sг se dezvгluie оn fine. Cu toate acestea, оєi dгdea singur seama cг era o dovadг de nebunie sг-єi scoatг aєa capul de dupг stвncг.

Pгrintele Michael оl trase pe John de pulover:

— Ce se оntвmplг?

— Nimic, єopti John.

— Dar s-a auzit o mitralierг.

— Aєa-i. Numai cг nu єtim care dintre ei... Ia, stai!

Ceva apгru pe dupг parapetul estic al ruinei — o miєcare furiєг, ascunsг de vegetaюia abundentг. Sг -l ia naiba pe Herity care a luat cu el binoclul!

— Ce vezi? Оntrebг iar pгrintele Michael. Оncepu sг se miєte pentru a ajunge lвngг John, dar acesta оl оmpinse оnapoi.

Ceva flutura de pe zid. John recunoscu imediat jacheta verde a lui Herity, pe care cineva o agita ca pe un semafor єi... da, da, pгrul blond al lui Herity, care se vedea clar dedesubtul braюelor ce юineau jacheta ca pe un steag victorios.

— E Herity, spuse John. Ne face semn sг venim la el.

John оєi pгrгsi ascunzгtoarea, ridicвndu-se оn picioare єi agitг braюele. Jacheta verde mai desenг un arc de cerc оn aer, apoi fu coborвtг. Pгrintele Michael veni lвngг John:

— Ce-o fi culoarea aia ciudatг pe zidul castelului?

— Hai sг mergem sг vedem, spuse John.

Pгrintele Michael se dгdu оnapoi, parcг refuzвnd sг se miєte:

— E sвnge, spuse el.

— Atunci e nevoie de dumneata, spuse John.

Porni оnainte pe drumul de юarг, apoi trecu de a doua poartг deschisг, auzind оn urmг pe preot єi pe bгiat. Aleea fгcea un cot pe dupг un perete spre o altг poartг deschisг єi ducea, оn sfвrєit, la drumul asfaltat. Cealaltг єosea asfaltatг, imediat opusг celei pe care se aflau, ducea la un parapet scund, la poalele castelului. Era acolo, chiar оn dreapta єoselei єi o zonг de parcare, unde se vedea epava arsг a unui autobuz suit cu o roatг peste parapet. Vehiculul fusese odatг vopsit оn roєu єi negru єi spвnzura acolo оntr-o poziюie imposibilг. Cum de nu cгdea? Dar imediat John vгzu cum: botul autobuzului se agгюase de ramurile unui copac de pe marginea zonei de parcare. Vвrfurile copacilor оnalюi se ridicau deasupra unei a doua suprafeюe terasate, unde plantele creєteau sгlbatic.

Pгrintele Michael ajunse оn spatele lui John gвfвind, tвrвndu-l de o mвnг pe bгiat dupг el.

— Nu-l vгd. Unde e Joseph?

— E acolo, sus, spuse John.

Nu mai scoase nici unul din ei nici o vorbг pвnг ajunserг la єosea. Acolo, John se opri єi se uitг оntвi la stвnga, apoi la dreapta. Brusc, оl apucг rвsul, dвndu-єi seama cг reacюionase din obicei — ca єi cum ar fi fost оn primejdie de a fi cгlcat de o maєinг.

Dramul pвnг sus la castel era pavat cu pietre la fel de negre ca єi cele din care fusese construit parapetul ce-l strгjuia. Muєchi єi licheni creєteau din belєug peste tot. Iarba оnvinsese piatra єi ieєise de prin toate crгpгturile.

Vocea lui Herity strigг la ei de undeva de sus:

— Hai, urcaюi!

John era tot оn faюг, deschizвnd drumul printr-un tunel de piatrг, care dгdea оntr-o curte interioarг a castelului. Cвnd ieєirг din tunel, vгzurг castelul aproape єi fгrг paravanul de copaci єi tufiєuri. Cineva pictase ogivele єi pilonii ferestrelor оn roєu-portocaliu — o culoare artificialг ca cea a unei vopsele de pгr ieftine.

— Uite-юi sвngele, pгrinte! spuse John.

Оєi ridicг privirea pe peretele de deasupra ferestrelor. Aceeaєi culoare fusese folositг pentru a mвzgгli un mesaj lгbгrюat pe оntreaga lгюime a peretelui de piatrг. Literele de tipar erau stвngace, ca cele ale unui copil:

MГ CAC PE TRECUT!

Herity ieєi printr-o poartг chiar la baza zidului. Avea acum douг mitraliere єi оncг un rucsac, de un verde kaki militгresc. Se opri cвnd оi vгzu pe John, pe preot єi pe copil privind fix peretele din faюa lor. Оntorcвndu-se, citi єi el mesajul. Un hohot de rвs оi scuturг tot corpul:

— Iatг noua poezie irlandezг!

Se rгsuci pe cгlcвie єi veni cu paєi mari spre John, оntinzвndu-i una din mitraliere.

— Liam a avut prevederea sг aducг cu el o mulюime de muniюie de rezervг.

— Deci... Liam a fost? Оntrebг preotul.

— E o priveliєte mгreaюг de acolo de sus, spuse Herity ridicвnd bгrbia spre turnurile castelului. Avea tot drumul deschis оn faюa lui, ca la cinema. Dar a cгrat cu el prea multг muniюie. N-avea nevoie de atвta. O singurг rafalг єi am fi fost buni de fripturг.

Pгrintele Michael scuturг din cap, ca un animal rгnit. Deschise gura, dar nu articulг nici un cuvвnt, apoi, ca єi cum nu s-ar mai fi putut abюine, izbucni:

— Blestemaюi fie ei!

— Aєa, popo, vezi? Cвte un blestem cumsecade din cвnd оn cвnd te ajutг sг-юi duci zilele. Herity zвmbi conspirativ cгtre John.

— Era... chiar Liam? Оntrebг pгrintele cu lacrimi оn voce.

— Foloseєti foarte corect trecutul verbului a fi, pгrinte, spuse Herity. Era! Liam este acum doar un trecut imperfect. Herity chicoti amuzat de propria lui glumг.

— Mort? insistг preotul.

— Doar acum оюi spusei, nu? M-am strecurat prin spate єi l-am gгsit scrutвnd atent drumul, atвt de preocupat de mitraliera aia cг nici nu m-a auzit decвt atunci cвnd era prea tвrziu.

— Єi unde e cadavrul? Оntrebг preotul. Vocea оi suna nespus de obositг.

— Pгstreazг-юi rugгciunile vane pentru cвnd vom avea ceva mai mult timp disponibil, spuse Herity. Asta dacг n-ai оn cap sг binecuvвntezi cгcгstoarea castelului.

Preotul se holbг la Herity:

— Ce?

— I-am fгcut vвnt оnгuntru — un rahat peste restul de rahat, spuse Herity. O sг le ia ceva timp sг -l gгseascг, asta dacг pornesc оn cгutarea lui. Herity оl luг pe preot de un braю єi -l оntoarse, silindu-lsг se uite оn jos, acolo unde se vedea epava arsг a autobuzului.

— Era plin de oameni cвnd a luat foc, spuse Herity. O mitralierг grea de tip militar a fгcut gгurelele alea de sub ferestre. Acolo poюi sг spui cвteva cuvinte cвnd vom trece pe lвngг — Pгrinte. Suntem cam grгbiюi acum. Єi va trebui sг ne pгzim spinгrile de Jock tot timpul.

Herity eliberг din strвnsoare braюul preotului єi trecu pe lвngг el spre treptele care duceau la locul de parcare. Cвnd ajunse cu spatele la ei, remarcarг o patг оnchisг la culoare, care se prelingea pe toatг lungimea hainei la spate — genul acela de patг lгsatг de cгratul unui cadavru din care curge оncг sвnge.

Atвta timp cвt continuг sг controleze viaюa єi moartea celorlalюi, aristocraюii vor оnюelege perfect єi corect faptul cг puterea lor depinde оn cea mai mare mгsurг de propriile familii єi mult mai puюin de popoarele care trebuie юinute оntr-o stare de supuєenie. Din acest motiv este cгsгtoria un lucru atвt de important оn interiorul structurii clanului aristocratic. Puterea se cununг cu puterea. Оn aceastг unire, aristocraюii se recunosc imediat unul pe celгlalt. Ei acюioneazг toюi conform unei structuri comportamentale comune. Оn aceastг structurг intrг єi economia de clan, оn cadrul cгreia se face tвrgul — prin schimbul оncг vital al zestrei.

— Jost Hupp — doctor оn medicinг

Bill Beckett stгtea оn picioare la fereastra biroului de galг a lui Wycombe-Finch, privind afarг la steagul britanic, arborat оn faюa Clгdirii Administrative a Huddersfieldului. Soldatul de culoare care arbora steagul оn fiecare dimineaюг, оmbrгcat elegant оn uniforma lui de paradг, se оndepгrta acum spre barгcile aflate chiar lвngг intrarea principalг оn parcul institutului. Un stol de codobaturi zburг pe deasupra capului soldatului, iar burюile lor pгtate de alb sclipirг оn lumina gri a dimineюii.

Beckett se vedea pe sine оn geamul ferestrei, o formг єtearsг, o siluetг mult mai subюire decвt fusese оnainte.

Iar o sг plouг, se gвndi Beckett. Auzi uєa deschizвndu-se оn spatele lui, apoi vocea asprг a lui Wycombe-Finch єi rгspunsul оn tonuri moi, оn accentul dulce al lui Hupp. Joe ridicase problema timpului de computer. O problemг de altfel vitalг.

Beckett оncг simюea оn gurг gustul turtelor de ovгz єi feliuюelor de єuncг pe care le mвncase la micul dejun. Un lucru trebuia sг recunoascг cinstit — la Huddersfield se mвnca bine. Cu toate astea nu se punea pe el nici un fir de grгsime. Danzas detesta оn mod evident mвncarea localг, dar se resemnase. Beckett оi auzi єi pe Danzas єi Lepikov intrвnd оn birou. Оntorcвndu-se, vгzu cг, оntr-adevгr, se adunaserг toюi. Directorul se oprise lвngг uєг, pe care apoi o оnchise, оntorcвndu-єi faюa palidг, brгzdatг de vene subюiri єi albгstrui, spre Beckett єi dвnd din cap a salut. Ceilalюi erau preocupaюi sг mute scaunele lвngг masa оngustг aflatг оntr-un capгt al оncгperii, acolo unde se юineau de obicei conferinюele cu mai puюini participanюi.

Beckett traversг camera оncet, gвndindu-se ia accentele pe,are trebuia sг le punг оn discuюie. Єtia єi cг unele lucruri nu vor trebui reexplicate. Acizii nucleici erau moleculele pe care era scris codul genetic. EI comandau producюia de proteine. Ei deюineau cheia ereditгюii. Єi erau єi ei polimeri grei, ca єi proteinele. ADN-ul era, de fapt, o moleculг dublг avвnd unul din lanюuri оnfгєurat оn jurul celuilalt оntr-o formг elicoidalг, dar acum єtiau cг nu era doar o structurг formatг din douг pгrюi, scrisг оntr-un cod format din patru litere. Sг aibг oare Hupp dreptate? Aveau, оntr-adevгr, cele douг pгrюi dominante nevoie de prezenюa unei chei de contact, asemгnгtoare unui єarpe ce se tвrгєte printr-o gaurг? Asta s-ar potrivi de minune cu conceptul lui Browder. Ar fi necesare ajustгri parюiale la fiecare punct de legгturг, care, apoi, оn noul mediu creat, s-ar relaxa єi, prin miєcгri succesive, s-ar оmpinge оn faюг pвnг la o nouг treaptг єi tot aєa pвnг la momentul completгrii — al cuprinderii totale — contact!

Dar, pentru a оnюelege o asemenea complexitate, era nevoie de facilitгюi computeriale foarte sofisticate. Єi dacг Wycombe-Finch nu va fi de acord sг le dea timpul de computer necesar, atunci poate Ruckerman va fi оn stare sг i-l smulgг noului preєedinte american. Altfel, niciodatг nu vor putea sparge codul.

Beckett se aєezг lвngг Danzas, privind peste masг la Lepikov єi Hupp. Directorul оєi trase un scaun оn capul mesei єi-єi puse coatele pe ea.

— Trebuie sг luгm aceastг decizie chiar azi, spuse Lepikov. Buzele lui groase abia se miєcau atunci cвnd vorbea, dar compensau sprвncenele stufoase care se ridicau єi coborau la fiecare cuvвnt.

Directorul оєi оntoarse capul sг priveascг la maldгrul de imprimate duble de calculator, pe care Beckett i le pusese pe birou mai devreme.

— Asta-i doar cam a treia parte din ce a ieєit sгptгmвna trecutг, spuse Hupp. Dar e treimea importantг.

Beckett spuse:

— Wye, trebuie sг ne dai acces la mai mult timp de computer. Lipsa lui ne оncetineєte munca. Stгm єi aєteptгm la rвnd dupг...

— Chiar crezi c-aюi reuєit sг reproduceюi structura? оntrebг Wycombe-Finch. Оєi scoase pipa din buzunarul hainei lui de tweed, un semn sigur cг avea de gвnd sг se lase greu єi sг facг din aceastг оntвlnire una lungг.

— Stгm cu vвrful pantofului оn uєa оntredeschisг, spuse Beckett. Directorul cunoєtea єi el aceastг expresie, dar se оntreba dacг e sau

nu corectг оn situaюia datг. Оєi umplu pipa єi o aprinse, uitвndu-se la jarul care ardea sub brichetг.

— Chiar eєti sigur cг nu existг оn toatг Anglia nici o femeie care sг poatг fi supusг testelor? Оntrebг Danzas.

— Nu crezi cг-i cam devreme sг ne punem aceastг problemг? Оntrebг directorul. Privi spre Beckett єi simюi cum оi creєte pulsul. Cвt de aproape era oare echipa asta de rгspuns?

— Mai devreme sau mai tвrziu tot o sг avem nevoie de subiecюi pentru teste, spuse Beckett.

— Nici o femeie la care sг putem ajunge оn siguranюг, aєa mi s-a spus. Dar sunt sigur cг vor fi gгsite cвteva la momentul oportun. Poate la americani. Mi s-a spus cг ei au posturi de carantinг оn care sunt..

— Nici nu te оntrebгm cine sunt, spuse Lepikov

Danzas оєi mвngвie nasul lung cu un deget єi dгdu din cap a aprobare.

— Am discutat destul despre treaba asta, spuse Hupp. Statele Unite, Uniunea Sovieticг, China... nu оndrгznim sг apelгm nicгieri. S-ar єti cг avem un posibil rгspuns, cг am ajuns la un rezultat.

— Cunosc єi eu teoria asta, spuse Wycombe-Finch, vorbind cu tija pipei оn gurг, оntr-un nor de fum albastru. Dar cвt de aproape suntem noi?

Hupp dгdu din umeri.

— Faptul cг avem un picior оn uєг nu оnseamnг cг am єi reuєit, spuse Beckett.

Directorul оєi scoase pipa din gurг.

— Hai sг spunem cг fac aєa cum vreюi voi, vг cresc timpul de acces la computer... cu cвt, nu are rost sг apreciem acum. Luгm оn considerare o ipotezг єi atвt. Dar, hai sг spunem cг fac acest lucru. Ce se va оntвmpla atunci?

— Dacг ne dai destul timp la computer, ai face bine sг te ocupi imediat de gгsirea unor subiecюi pentru teste, spuse Beckett.

— Ce ziceюi de femeia din rezervorul гla de la Killaloe? spuse Hupp. Cea al cгrei bгrbat m-a sunat la telefon. Nu i-am pus problema atunci cвnd am vorbit cu el, dar mi-a trecut prin minte.

— De ce anume exact vг temeюi din partea marilor puteri? Оntrebг Wycombe-Finch.

Beckett оi aruncг lui Hupp o privire оn care se citea o imensг plictisealг. Trecuserг prin toate astea de nu єtiu cвte ori cu directorul. Omul se lгsa greu, оєi cвntгrea toate posibilitгюile. Luгm оn considerare o ipotezг єi atвt! Aceasta era una din trгsгturile cele mai iritante la Wycombe-Finch — refuza pur єi simplu sг acюioneze repede єi decis. Un alt blestemat de birocrat.

— Dacг permitem sг se afle cг am rezolvat problema molimei, spuse Hupp, marile puteri ale lumii vor fi puse faюг оn faюг cu mai multe alternative foarte atrгgгtoare, din punctul de vedere al atitudinii lor egoiste єi limitate. Оn primul rвnd, fiecare dintre ele va evalua cвt de bine sunt apгrate propriile lor populaюii feminine de un eventual atac convenюional. Odatг femeile imunizate, ele pot fi considerate un bun naюional, care trebuie sechestrat оn locuri sigure єi юinut sub o pazг severг.

— Avвnd оn vedere circumstanюele, acest mod de a acюiona ar fi putut fi considerat acceptabil оn perioada de premolimг, spuse Danzas.

— Ne putem aєtepta la atacuri de gen comando chiar aici, spuse Beckett. Fiecare va vrea sг ne controleze.

— Chiar dacг se aflг cг am fi reuєit ceva, spuse Lepikov, nu vom rгspвndi vestea prin mass-media. Trebuie sг юinem totul оntre aceєti pereюi.

— Voi chiar vorbiюi serios оn privinюa asta? Оntrebг Wycombe-Finch, iar оn vocea lui se bгnuia un uєor ton de оmpotrivire.

— Uniunea Sovieticг va lua оn considerare avantajul statistic pentru a elimina orice adversari existenюi sau potenюiali, spuse Lepikov. Dacг poюi vindeca molima єi, mai ales, dacг оnюelegi єi celelalte implicaюii ale acestui fapt, posibilitatea de a lovi primul devine o opюiune extrem de atractivг. Bineоnюeles, acest institut este primul pe lista locurilor ce trebuie єterse de pe faюa pгmвntului.

Wycombe-Finch privi spre Beckett:

— Єi tu оmpгrtгєeєti aceeaєi opinie?

— Orice putere atomicг a lumii devine, оn astfel de circumstanюe, extrem de periculoasг pentru noi, spuse Beckett. Totul depinde de ceva

cenoi aici oricum nu putem єti — cвt de bine єi-au protejat ei populaюiile feminine.

— Orice alt segment de populaюie poate fi sacrificat fгrг probleme, spuse Lepikov.

Hupp se aplecг оn faюг:

— Oricum, au suferit cu toюii asemenea pierderi cг, de acum, acюioneazг asupra structurilor de rezervг. Cei ce stau cu spatele la zid tind sг ia decizii imprevizibile єi periculoase.

Wycombe-Finch оєi scгrpinг bгrbia cu braюul lung al pipei.

— Modul de gвndire militar, mormгi Lepikov, e peste tot оn lume la fel. Aєa cum obiєnuia mereu, Danzas оєi drese glasul, privi pe rвnd la fiecare persoanг aflatг la masг, semnalвnd astfel cг tocmai e pe cale de a face o afirmaюie importantг:

— Trebuie sг luaюi de asemenea оn considerare care ar putea fi liniile de acюiune ale unei naюiuni, precum Argentina sau India, o naюiune al cгrei potenюial de decizie distructivг nu prezintг ceea ce Bill ar numi “un dosar istoric suficient de bogat” pentru a putea prevedea cum anume vor reacюiona. O astfel de naюiune poate aprinde starea de conflict оntre superputeri, sperвnd ca ea sг rгmвnг pe margine єi sг culeagг avantajele.

Wycombe-Finch culese un fir de tutun de pe suprafaюa lucioasг exterioarг a pipei lui:

— E o teorie interesantг. Cam nebunг...

— Nebunia e contagioasг, spuse Hupp, la fel de contagioasг ca оnsгєi molima. O’Neill a оmprгєtiat єi o a doua ciumг оn lume — propria lui nebunie.

— Este absolut sigur cг guvernele se vor gвndi sг refacг nucleul genetic al lumii din propriul lor stoc de indivizi, spuse Beckett. Єi imediat ce vor єti cum sг manipuleze ADN-ul оn acelaєi mod оn care 1-a manipulat O’Neill... Beckett nu-єi isprгvi fraza. Scuturг din cap a lehamite.

— Alte molime? Оntrebг Wycombe-Finch.

— Єi de ce nu? interveni Hupp.

Danzas dгdu afirmativ din cap — o miєcare ciudat de mecanicг, ca aceea a unei jucгrii pe ax.

Wycombe-Finch оntinse o mвnг оn spatele scaunului lui єi luг de pe o mгsuюг o scrumierг mare pe care єi-o aєezг оn faюг pe masг. Scuturг pipa, lovind-o de marginea scrumierei, apoi o reumplu cu tutun.

— Єi dacг cel din Irlanda e chiar O’Neill? Оntrebг el.

— Єi irlandezii оl determinг sг coopereze, continuг Beckett firul gвndului lui Wycombe-Finch. Vocea оi era obositг.

— Exact, spuse directorul. Оєi aprinse pipa єi pufгi din ea de cвteva ori.

— Ai ascultat discuюia mea cu Doheny, spuse Beckett. Pгrerea mea este cг sunt extrem de puюine єanse sг-l determine pe O’Neill sг coopereze... asta dacг omul acela este оntr-adevгr O’Neill. Adicг, Dumnezeule! De cвnd e acolo? De patru luni?

— Dar dacг totuєi este O’Neill єi a aranjat deja declanєarea altor molime? Оntrebг Wycombe-Finch.

— Omenirea va avea nevoie de facilitгюi cum este acest institut mai mult ca oricвnd оnainte, spuse Lepikov. De ce nu vrem noi oare sг ne recunoaєtem propria valoare, propria noastrг mare valoare?

Wycombe-Finch spuse:

— Mie chiar гsta mi se pare a fi argumentul decisiv оmpotriva unui atac care sг ne aibг pe noi drept victime. De ce mi-e mie teamг e ca nu cumva sг gгseascг altcineva оnaintea noastrг o curг.

— Asta e cu totul altг problemг єi naєte alte rгspunsuri, spuse Beckett. El asta єi sperase, ca tocmai directorul sг se refere primul la aceastг posibilitate. Єi atunci cum stгm cu timpul de computer?

Wycombe-Finch suflг un nor de fum albгstrui єi-єi privi lung pipa. Nu ajunsese la actuala lui poziюie ierarhicг fгrг sг fi оnюeles jocurile puterii politice, dar folosirea acelei puteri оl umpluse оntotdeauna de neliniєte. Єtia єi el cг lucruri ca cele despre care tocmai se discutase s-ar putea оntвmpla — chiar se оntвmplaserг. Cu toate acestea, propria lui tacticг fusese aceea de a nu constitui un pericol pentru cei imediat superiori lui єi, оn acelaєi timp, de a acюiona оntr-un cerc strвns єi controlat de realizгri. El credea sincer cг acest mod de acюiune constituie esenюa metodei єtiinюifice. Intuiюia, salturile imaginative — pe toate aceste lucruri el le percepea ca pe o ameninюare la adresa mersului ordonat al єtiinюei. Lui Wycombe-Finch nu-i plгcea sг contemple o lume dezordonatг, iar aceasta, оєi dгdea seama єi el, era, din nefericire, exact natura lumii prezentului. O’Neill aruncase un bгю оn roata muncii єtiinюifice. Adevгraюii oameni de єtiinюг nu puteau decвt sг spere cг odatг єi odatг vor reface ordinea muncii lor. Єi ceva trebuia fгcut pentru a limita consecinюele nefaste ale descoperirilor єtiinюifice, ceva la care nici unul dintre cei aєezaюi la masг nu se gвndise vreodatг pвnг atunci.

Дата добавления: 2015-11-13