Fintan Craig Doheny 25 страница

Оn uєг Liam scгpгrг un chibrit єi aprinse o lumвnare. Interiorul era acum vizibil — totul era fгcut din lemn nefinisat, chiar acoperiєul, care semгna cu cel al unui hambar. Drept mobilг nu existau decвt o masг єi un scaun. Pe masг un telefon de campanie cu microfon оntr-o trusг kaki. Un fir ieєea din trusa cu telefonul єi se pierdea undeva sub streaєinг. Afarг se auzirг paєi єi apoi vocea lui Jock care spuse:

— Toate sunt оn ordine єi la locul lor, Liam.

Liam se relaxa subit. Оi arгtг preotului Michael unicul scaun:

— Am aranjat ca оnsuєi domnul McCrae sг rгspundг la apelul dumitale. Mi-a spus chiar cг e nerгbdгtor sг poarte o discuюie pe teme teologice.

Pгrintele Michael, care tгcuse tot drumul pвnг la cabanг, ridicг receptorul єi-l duse la ureche:

— Mulюumesc, Liam.

— Ori rгspunde, ori ne trimite o rachetг cadou chiar acum, bombгni Herity. Єi ce-am putea face noi?

— L-am putea lгsa flгmвnd atunci cвnd i se terminг proviziile, spuse Liam. Acum, taci! Cг єi aєa ne-ai fгcut destule necazuri!

— Ce cuvinte aspre, ce cuvinte aspre! se vaitг оn rвs Herity. Liam mai оntoarse o datг manivela telefonului.

— De ce-am aєteptat sг se facг noapte? Оntrebг pгrintele Michael.

— Aєa face domnul McCrae оntotdeauna, spuse Liam оi place sг ne єtie cu picioarele rupte prin gropi оn beznг.

— Fac pariu cг are un reflector cu infraroєii, spuse Herity. Tгcerea cгzu grea peste оncгpere, o tгcere nemiєcatг, ciudatг ca єi

cum оn camerг ar fi pгtruns o stafie єi-ar fi suflat peste toate, oprind viaюa оn loc.

Liam оntoarse un buton pe o parte a trusei kaki. Din aparat se auzi un murmur slab.

— Noi vom asculta, dar de vorbit va vorbi doar preotul, spuse Liam.

Imediat dupг, din telefon se auzi un declic єi o voce de bгrbat, profundг єi atent modulatг, оntrebг:

— Preotul este acolo? Pгrintele Michael оєi drese glasul:

— Pгrintele Michael Flannery la telefon.

John remarcг tonul preotului care trгda nervozitatea єi emoюia.

— Єi ce doreєti, pгrinte? McCrae pгrea amuzat. Avea vocea unui om cultivat, de lume, o voce ce lasг impresia cг stгpвnul ei оncearcг sг fie amabil єi curtenitor cu un inferior.

Pгrintele Michael se оndreptг de spate, apгsвndu-єi tare receptorul telefonului pe ureche:

— Vreau sг єtiu cum au rгmas оnsгrcinate acele tinere fete?

— Ahhh! Cвt sunt de ignoranюi preoюii papistaєi, spuse McCrae. Chiar nu юi-a explicat nimeni niciodatг mecanismul de funcюionare...?

— Sг nu faci pe deєteptul cu mine! оl fulgerг pгrintele Michael. Eu vreau sг єtiu dacг femeile sunt cununate cu taюii...?

— Ia, te rog sг fii cuviincios, popo, sau sг єtii cг te arunc оn aer cu tot cu coliba aia оn care eєti!

Pгrintele Michael оnghiюi оn sec:

— Nu vrei sг-mi rгspunzi la оntrebare, domnule McCrae?

— Ei bine, tinerele au rгmas оnsгrcinate, fiindcг гsta este rostul preoteselor. Stau оntinse sub arborele de scoruє, atunci cвnd e lunг plinг, iar eu le las оnsгrcinate. Binecuvвntate de sacrul scoruє care ne apгrг pe toюi!

Pгrintele Michael trase de mai multe ori aer оn piept, iar faюa оi era foarte palidг.

John se folosi de pauzг pentru a se apropia de singura uєг a cabanei. Acolo ezitг. Jock era oare оncг afarг? Ce voise sг spunг cu acel “Toate sunt оn ordine єi la locul lor”? Atвt Liam cвt єi Herity zвmbeau cu gura pвnг la urechi, atenюi la pгrintele Michael.

— Scoruєul, єopti preotul.

— Strгmoєii noєtri venerau scoruєul єi erau mai fericiюi decвt actualii enoriaєi ai lui Petru, spuse McCrae.

— O sг ajungeюi sг vг оnchinaюi la Mithra sau la cine єtie ce altг statuie pгgвnг! оl apostrofa preotul.

— Fii atent, preoюele, spuse McCrae. Mithra a fost o zeiюг iranianг, adusг de legionarii romani. Єi ca un bun gal ce mг aflu, urгsc tot ce e roman, inclusiv Biserica ta de la Roma.

Herity chicoti:

— Ia ascultг-i cum se ceartг. Parcг ar fi doi iezuiюi. Oh, Liam, mare dreptate ai avut. E o distracюie pe cinste!

John puse mвna pe clanюa uєii, pe care abia de o crгpг. McCrae trebuia sг fie undeva exact оn faюa pгrintelui Michael, cгci firul telefonului ducea оn acea direcюie.

— Cine vorbeєte acolo, lвngг dumneata? vru sг єtie McCrae.

— Joseph Herity, spuse pгrintele.

— Chiar el оn came єi oase? Ah, dar ce vвnat frumos, destul ca sг tenteze un vвnгtor vechi єi оncercat ca mine. Єtiu cг Liam Cullen e єi el acolo. Єi mai cine, cг mai e o persoanг?

— ОI cheamг John O'Donnell.

Brusc Herity оntinse o mвnг єi acoperi gura preotului cu ea, dвnd tare din cap. Pгrintele se uitг la el surprins.

— Parcг mai voiai sг spui ceva, popo, insistг McCrae.

Herity оєi luг mвna de pe gura pгrintelui Michael єi ridicг un deget pentru a-l face atent.

— Mergem spre nord sг gгsim un loc unde sг fim acceptaюi, spuse pгrintele Michael cu vocea stinsг, dar atenюia lui rгmгsese concentratг asupra lui Herity.

— Si ce, nu mai e loc la han? chicoti McCrae. Care din voi e оnsгrcinatг?

— Domnule McCrae, eu оncerc sг-юi salvez sufletul de la pierzania veєnicг. N-ai putea...

— Asta nu stг оn puterile dumitale, popo. Noi suntem druizi, venerгm scoruєul єi suntem tot atвt de nevinovaюi ca pruncul nou-nгscut. Iar tu, impostor roman ce eєti, poюi sг-юi iei zeul vinovat єi sг юi-l vвri acolo unde nu te bate luna!

Un hohot de rвs оl scuturг pe Herity. Liam chicoti єi el.

John mai deschise uєa cвюiva milimetri єi se strecurг afarг оn оntuneric. Poteca pe care veniserг era undeva la dreapta, asta єtia. Nici Jock, nici altcineva nu erau de vгzut, dar se aєtepta sг mai fie oameni de pazг de jur оmprejur. Se auzea vocea pгrintelui Michael din cabanг.

— Domnule McCrae, trebuie sг te lepezi de cele rele єi sг-юi recunoєti pгcatul pвnг nu e prea tвrziu! Domnul e bun єi te va ierta...

— N-am nevoie de iertarea lui!

John оєi dгdu seama cг оn acea voce vorbea nebunia. Se strecurг atent pe dupг colюul cabanei єi privi оn sus spre castel, o patг mare de gri оn оntuneric. Nu se mai vedeau decвt douг ferestre luminate de flacгra lumвnгrilor... Tufiєurile оi ajungeau pвnг la genunchi. Se оndreptг spre stвnga, оncercвnd sг gгseascг o potecг pe care sг se poatг оndepгrta de cabanг fгrг sг facг zgomot. Vocile din interior erau acum doar murmure. Pe mгsurг ce ochii lui se acomodau cu оntunericul, descoperi o pantг acoperitг cu tufiєuri joase ce creєteau pвnг оn zidul castelului. Acestea se vedeau ca o patг de gri pe un fundal mai оnchis. Oare putea trece pe aici? O luг оnainte, se оmpiedicг єi-ar fi cгzut, dacг o mвnг nu l-ar fi luat de braю sг-l tragг оnapoi. John se trezi culcat la pгmвnt. Pe gвt, chiar lвngг urechea dreaptг, simюi gura rece a юevii unei puєti.

Omul care юinea puєca vorbi din оntuneric. Era Jock:

— Єi оncotro aveam de gвnd sг mergem?

Capul lui John se оnvвrtea de atвtea gвnduri disperate. Юeava armei оl apгsa dureros. Obrazul stвng lipit de pгmвnt оi era оnюepat de pietricele.

— De ce nu-i rгspunzi, domnule... O'Donnell?

De data asta vocea era a lui Herity єi venea de undeva de mai departe.

— Nebunul гla de McCrae o sг tragг o rachetг chiar оn mijlocul cabanei. Vocea lui John era rгguєitг. N-aveюi decвt sг staюi єi s-o aєteptaюi, dacг vreюi, dar eu...

— McCrae mereu spune chestia asta cu racheta, dar n-o va face, decвt dacг оncercгm sг ne apropiem. Юeava puєtii nu-l mai apгsa aєa de tare pe John оn gвt.

Herity оnjurг оn barbг.

Se auzi vocea lui Liam din cabanг:

— S-a terminat petrecerea, popo. N-ai sг-l convingi. Pгrintele Michael ieєi din cabanг оmpins din spate de Liam:

— Dumnezeu sг-i aibг оn paza lui pe el єi pe copiii aceia pe care оi юine cu el acolo!

— Dar omul vorbeєte de naєtere єi renaєtere, оl provocг Liam pe preot. Єi, sг fiu eu al naibii! ce se оntвmplг sub scoruє e adevгrat, zгu aєa. Оl оmpinse pe preot єi mai departe de cabanг єi strigг spre Jock:

— Оnchide Jock! Eu sting lumina. Єi оntunericul оi оnghiюi pe toюi.

Douг braюe оl traserг pe John de la pгmвnt, apoi i se dгdu dramul, dar se simюea оnconjurat.

— Ei, si acum liniєte! Lвngг John era Herity. Aєa-i c-am fost cu toюii bгgaюi cu nasul оn rahatul realitгюii?

— Ce mare adevгr ai spus. Era Liam care se postase de partea cealaltг a lui John. O siluetг оnaltг єi subюire, abia vizibilг оn lumina palida a stelelor.

— Cu excepюia domnului McCrae, de acolo de sus din castel, continuг Liam, nici unul din noi nu poate spera cг va trгi prin copiii lui. Descendenюa noastrг e tгiatг, smulsг din rгdгcini.

— Ah! nu mai vorbi aєa, Liam. Era Jock, aflat imediat оn spatele lui John. Cвnd te gвndeєti la puicuюele alea dulci de acolo de sus єi la noi aici jos, care nici nu putem mгcar sг le atingem...

— Asta-i pedeapsa pentru faptul cг am trгit numai оn urг, murmurг pгrintele Michael. Trebuie sг oprim ura asta, Joseph. Єi trebuie sг-l oprim єi pe pгcгtosul гla de acolo de sus!

— Гla e un om pe cinste, spuse Herity.

— Ba e un om rгu!

— Liam, spuse Herity, tu єi Jock sunteюi niєte buni tovarгєi. Oameni de nгdejde la greu.

— Datoria noastrг este sг protejгm castelul, spuse Liam. Noi ne оndeplinim оntocmai ordinele primite!

John simюi cum оn interiorul lui starea de confuzie era оn scгdere, pe mгsurг ce ceilalюi vorbeau оntre ei. O’Neill-Cel din Interior rгmгsese nemiєcat. Eu am оncercat, оєi spuse John. Ceilalюi se tot agitau оn jurul lui. Оєi simюi braюul drept prins strвns de o mвnг. Herity оi єopti оn ureche:

— Doar asta voiai? Sг fugi departe de cabanг, John?

— A fost o prostie sг ne adune pe toюi la un loc оn cabana aia, spuse John. Гla de sus, de la castel, nu-i оntreg la minte. Era capabil de orice.

— Ce sг-i faci? Aєa-s toюi nebunii! spuse Herity. Liam vorbi din оntuneric, de undeva din faюa lor:

— Haideюi! Ne оntoarcem toюi la colibг.

— Datoria! оl maimuюгri Herity.

— Exact, datoria! оn vocea lui Liam era єi uєurare, єi zвmbet. Fiecare cu ordinele lui, Joseph.

John se оntoarse spre Herity aflat chiar lвngг el:

— Юie cine юi-a dat ordin sг mг protejezi?

— Mie? Scoruєul! zвmbi Herity.

““... bunul simю mг insultг, є-apoi mai e єi chinul, єi iadul.”

Ben Jonson

— Dar de ce i se spune Literatura Disperгrii? Оntrebг Papa.

Papa Luca, pe numele lui de dinainte Cardinalul Maclntyre, stгtea оntr-un balansoar, la o margine a sufrageriei lui grandioase, lвngг o fereastrг prin care se vedeau acoperiєurile Philadelphiei pвnг departe spre Portul Vechi al oraєului. Profilul metropolei se contura оn lumina rгsгritului, оntr-o dimineaюг rece de iarnг.

Halatul de baie pe care оl purta era albastru оnchis єi-i fusese oferit оn dar pe cвnd era оncг preot. Cele douг jumгtгюi ale pieptului nu se prea оntвlneau peste abdomenul lui de om matur єi bine hrгnit. Оn picioare avea niєte papuci de casг maron єi uzaюi. Gambele neacoperite de halat erau cгrnoase єi pгreau albгstrii de la varice.

Papa, aєa cum nu оntвrziaserг sг remarce mai mulюi ziariєti, semгna izbitor cu un oposum — fruntea teєitг, accentuatг de chelie, ochii mici, care reuєeau оn mod paradoxal sг parг єi plictisiюi єi atenюi оn acelaєi timp. Concentraюi, aєa-i caracterizase un comentator. Erau ochii unui animal leneє єi plictisit, care nu-єi mai aєteaptг decвt hrana.

Оntrebarea pusг de Papa Luca fusese adresatг pгrintelui Lawrence Dement, secretarul papal, aflat оn picioare lвngг bufetul pe care fusese aranjat micul dejun. Papa abia dacг se atinsese de mвncare, dar pгrintele Dement, deєi arгta de parcг nici un gram de grгsime nu se pusese vreodatг pe el, оєi umplu farfuria cu єuncг, patru ouг, pвine prгjitг, marmeladг, cartofi prгjiюi єi o fripturг micг.

— Literatura Disperгrii, spuse pгrintele Dement. Гsta e felul de a fi al irlandezilor.

Se duse pвnг la masг, unde puse jos farfuria, apoi оєi trase un scaun pentru a se aєeza chiar оn faюa Papei.

— Cafea nu e? оntrebг secretarul.

— Iar am rгmas fгrг. Dar e ceai оn urna aceea de argint. Pгrintele Dement, care оncг arгta ca un proaspгt absolvent de facultate, deєi оmplinise treizeci єi cinci de ani, avea ochii vii єi scrutгtori, o micг buclг de pгr negru cгzutг pe frunte єi o gurг mare, mereu gata sг zвmbeascг. Se оntoarse la bufet, de parcг n-ar fi avut nici o grijг pe lume єi-єi turnг o ceaєcг de ceai fierbinte.

— Literatura Disperгrii, repetг Papa оncetiєor.

Pгrintele Dement puse ceaєca cu ceai pe masг, lвngг farfurie єi se aєezг sг mгnвnce. Secretarul papal, unul din primii care remarcaserг asemгnarea pontifului cu un oposum, se mirг: Ce l-o fi fгcut, oare, sг se lege tocmai acum de noua literaturг irlandezг?

Єunca era, ca оntotdeauna, arsг, remarcг pгrintele Dement. Se strвmbг la ea dar, cu toate acestea, o mвncг. Era posibil sг nu fie timp de masa de prвnz. Оn ciuda masivitгюii єi a privirii lui parcг mereu оn cгutare de hranг, Papa оєi ducea zilele doar cu minimum necesar. Erau unii care se оntrebau chiar dacг nu cumva mвnca pe furiє оn camera lui.

Оn acea dimineaюг, atenюia Papei Luca fusese atrasг de un raport despre restaurarea a douг mгnгstiri irlandeze, locuite acum de fraюi laici, care se devotaserг producerii de manuscrise rare, scrise pe hвrtie velinг, оntr-d splendidг caligrafie, оn stil antic. Pвnг acum nici un exemplar de acest fel nu fusese vгzut оn afara Irlandei, iar conюinutul lucrгrilor nu era cunoscut decвt оn mare. Rapoartele se concentraserг pвnг acum asupra “calitгюii artistice”, iar eticheta aplicatг genului era aceea de “Literaturг a Disperгrii”.

“O renaєtere a limbii”, se scrisese оntr-un raport, citindu-se un scurt pasaj:

“Dispunem de toate cele trei martiriuri оn proporюii generoase: cel Verde, cel Alb єi cel Roєu. Cel Verde este viaюa de pustnic єi contemplarea solitarг a lui Dumnezeu; cel Alb — despгrюirea de familie, de prieteni єi de cгmin, fiindcг nu poate exista pe lume nici cгmin, nici familie fгrг o soюie alгturi. Єi ce mai rгmвne din prietenie dacг aceasta nu se bazeazг єi nu creєte pe cea mai intimг dintre оmpгrtгєiri? Iar martiriul Roєu este cel mai vechi dintre toate — sacrificiul vieюii tale pentru Credinюг.”

Pгrintele Dement avea propria lui teorie conform cгreia Irlanda recurgea оntotdeauna la meєteєugul cuvintelor atunci cвnd tot restul era sortit eєecului.

Gвndurile Papei erau оnsг mult mai legate de politic, fiindcг acesta era terenul pe care el se simюea оn siguranюг, politica fiind lucrul pe care оl cunoєtea cel mai bine єi despre care єtia cг avusese cea mai mare parte de contribuюie оn propulsarea lui pвnг оn poziюia pontificalг оn care se afla.

Politica єi Voia Domnului, bineоnюeles.

Papa socotea cг-i fusese oferit un dar єi credea sincer cг urcase pe tron fiindcг era cel mai оnfocat opozant al schismei. Existau оn lume prea mulюi dintre aceia ce se dovediserг gata sг alunece adвnc оn ei оnєiєi, cгutвnd acolo rгspunsuri mistice, pe care Biserica nu le vedea cu ochi buni. Sfвnta Bisericг Mamг, Unica єi Singura — Mama Biserica! Papa Luca cunoєtea bine problemele pe care un astfel de titlu le ridica оntr-o lume lovitг de molimг. Cвnd оn jur nu mai existau femei, numele de Tatг ar fi putut оmprumuta conotaюii cinice. Cum este posibil sг existe o Bisericг Mamг fгrг taюii Faptul stвrnea revolte negre єi gelozii aprige оn oamenii mвhniюi єi nenorociюi ai lumii. Papa Luca era conєtient de toate aceste semne de оntrebare.

“Ia spune-mi, popo, cum este posibil ca tu sг ai o mamг cвnd eu nu am? Cum юi se poate spune юie “pгrinte” єi “tatг”, cвnd eu nu voi avea nicicвnd acest privilegiu?”

Єi mai erau єi dintre aceia care оntrebau:

“Unde erai tu, popo, cвnd a cгzut nгpasta peste noi? Unde-юi era Dumnezeul cвnd ni s-a оntвmplat ce ni s-a оntвmplat? Sг-mi rгspunzi la оntrebarea asta dacг eєti оn stare!”

Sг facг oare acele mгnгstiri ale Irlandei parte din noul val de misticism, nгscut din оntrebгri de acest fel?

Papa Luca fusese stвnjenit оn mod deosebit de un alt pasaj din aceastг nouг literaturг, pasaj citat de comentatorul raportului:

“Tinerii noєtri idealiєti au trгit prea multг vreme оn gгurile de єobolani ale conspiraюiei. Pвnг la urmг au ajuns sг socoteascг aceasta drept mediul lor natural de viaюг єi s-au opus cu оnverєunare la tot ceea ce оncerca sг-i facг sг-l pгrгseascг. Dar Dumnezeu ne-a arгtat calea de ieєire. De ce refuzгm s-o urmгm?”

Ce cale? se оntreba Papa. Comentatorul nu spunea nimic despre asta, iar оntrebгrile trimise de pontif оn Irlanda nu primiserг nici un rгspuns. Papa se ridicг єi strгbгtu holul spre dormitorul sгu, unde fuseserг pregгtite veєmintele. Auzea freamгtul preparaюivelor pentru o nouг zi papalг plinг de evenimente, agitaюia celorlalюi undeva оn afara apartamentului papal. Оi era dor de modestele vremi trecute єi deseori simюea un puternic imbold sг pгrгseascг poziюia solitarг оn care se afla. Pe pгrintele Dement оl tolera lвngг el, fiindcг erau mesaje ce trebuiau trimise, convorbiri ce trebuiau оnregistrate.

Оn acest timp, pгrintele Dement se delecta cu o a patra felie de pвine prгjitг unsг generos cu marmeladг. Cuptoarele de pвine papale ale Philadelphiei produceau o pвine satisfгcгtor de bunг, fu el de pгrere. Єi n-avea oricum nici un rost sг se grгbeascг sг-єi termine micul dejun, fiindcг nu era nevoie sг se юinг ca scaiul dupг Papг єi sг-l ajute. Papa оєi fгcea singur treburile — aєa voia el. Confesorul lui se plвngea de faptul cг noul Papг se cam grгbea cu оndeplinirea ritualurilor sfinte.

De ce se legase Papa de numele dat de irlandezi manuscriselor lor rare? Dupг atвtea luni de zile lвngг Papa Luca, pгrintele Dement оncг se trezea surprins de ciudгюeniile modului de gвndire al superiorului lui. Poate cг avea o legгturг cu ceremoniile planificate pentru acea dimineaюг оn Philadelphia.

— Trebuie sг ne gгsim fericirea оn Dumnezeu!

Acestea fuseserг cuvintele Papei. Literatura Disperгrii arunca o luminг оntunecatг asupra оntregii vieюi. Dar de ce fusese nevoie sг includг treaba asta оn activitгюile acelei zile?

Оn ciuda tuturor eforturilor de a-l opri, Papa se miєca cu o hotгrвre statornicг spre scopul sгu — Pelerinajul Philadelphiei. Unii dintre noii cardinali єi оn special cardinalul Shaw, ridicaserг obiecюii, alгturвndu-se оn mod periculos Preєedintelui Velcourt єi celorlalюi lideri, care atrгgeau toюi atenюia asupra problemelor specifice acestei lumi lovite de molimг. Nu numai miєcгrile unor mase de oameni, mulюi dintre ei mai mult ca probabil infectaюi, dгdeau bгtгi de cap guvernului, dar, оn plus, chiar єi populaюiile izolate aveau tendinюa sг reacюioneze cu extremг violenюг оmpotriva strгinilor єi a tuturor celor care оncercau sг treacг prin barierele unor regiuni considerate drept sanctuare.

Cu toate acestea, Papa Luca rгmвnea neclintit єi оncгpгювnat. Pгrintele Dement dгdu din cap єi se corectг singur оn gвnd. Nu, era ca єi cum оnsuєi Dumnezeu i-ar fi vorbit, iar Papa se miєca sub оnalta Lui protecюie. Aceasta era, desigur, o problemг internг a papalitгюii. Pгrintele Dement єtia cг vechea credinюг nu putea fi negatг. De altfel, o оmpгrtгєea chiar єi el. Un popг, odatг uns, se miєca оntr-un cadru special, sub directa oblгduire a lui Dumnezeu. Era o legгturг liniarг a unei succesiuni sfinte — Crist cгtre Petru єi Petru cгtre... Papa Luca. O legгturг care purta оn ea promisiunea puterii єi dragostei divine. Chiar aceste оncгperi de aici din Philadelphia, odгi ce fuseserг odatг ale Clгdirilor Oficiale ale Bisericii Regionale, erau acum invadate de acea putere divinг, pe care o adusese cu ea prezenюa Papei оn ele.

Pгrintele Dement devorг ultima fгrвmiюг de ou cu o ultimг bucгюicг de pвine prгjitг, dгdu pe gвt ceaiul din ceaєcг єi se ridicг de la masг oftвnd. Un bгiat de serviciu, care оєi fгcea ucenicia, оn ochi cu privirea umilг a celui devotat, ieєi din umbra unei uєi, unde stгtuse tot acel timp, aєteptвnd respectuos єi alunecг spre centrul оncгperii pentru a lua vasele murdare de pe masг. Pгrintele Dement оi aruncг o privire оncruntatг. Tвnгrul era eficient, dar nu era ca оn vremurile apuse, nu mai era deloc ca-n vremurile apuse.

Papa refuzase оnsг sг aibг menajere femei оn Apartamentele Sfinte. Dacг n-ar fi fost chiar Papa cel care stabilise acest lucru, pгrintele Dement ar fi categorisit comportamentul drept patologic. Pгrintele Dement se cutremurг cвnd se gвndi la tot necazul care avea sг vinг.

Papa trebuia sг spunг оn public ceea ce spusese deja оn cerc restrвns. Era doar o problemг de timp. Poate la sfвrєitul primului Pelerinaj... dacг acestui pelerinaj оi va fi permisг desfгєurarea.

— Dumnezeu єi-a aruncat judecata asupra femeilor dintr-un motiv divin. Pгcatul femeilor a fost scos clar оn evidenюг pentru ca noi sг-l vedem. Єi Domnul ne-a spus cu claritate sг оndepгrtгm acest pгcat.

Pгrintele Dement оєi оndreptг umerii. Martiriul Roєu, cum оl numeau irlandezii — iatг ce a constituit оntotdeauna cea din urmг cerere a Bisericii cгtre credincioєii ei. Єi cu toate acestea, pгrintele Dement avea impresia cг Papa Luca tocmai la asta chema oamenii. Era profund ostil oricгrei uniri sexuale, de asta Dement era sigur. Era un antifeminist fervent. Pгrintele Dement avea curaj sг afirme asta deschis. Papa prea оєi pleca urechea la ceea ce-i spunea pгrintele Malcolm Andrews, un preot protestant, care se alгturase Bisericii єi ajunsese pвnг оn Consiliul ei Suprem.

Dement se duse la fereastra de unde pвnг atunci Papa privise afarг la panorama oraєului. Simюea cum оncepe sг se contureze o structurг, un nou model de viaюг — Literatura Disperгrii... Irlandezii care оncercau sг-єi reclгdeascг vechile cгi... Pгrintele Andrews єi miєcarea antifeministг, care cгpгta tot mai mare amploare оn jurul Papei...

Chiar ieri, pгrintele Andrews spusese:

— Poeюii au spus cвndva cг oamenii trгiesc, iubesc єi apoi coboarг оn groapг, fiind siguri de posteritatea lor. Nouг ni s-a luat aceastг siguranюг.

O singurг loviturг mortalг am primit єi-am єi naufragiat, iar descendenюii noєtri au dispгrut оnainte mгcar de a exista. Omenirea trгieєte оn imediata apropiere a propriului mormвnt. Nimeni nu poate nega semnificaюia acestui mesaj!

Iar Papa Luca a dat din cap a aprobare.

Pгrintele Dement auzea cum se adunг afarг obiєnuiюii casei: consilierii, cardinalii, secretarii. Ziua se pregгtea de deschiderea ei oficialг. In cursul zilei, Papa avea sг intre оn capela lui privatг єi avea sг se roage pentru sprijinul divin. Numai o mвnг de oameni din jurul Papei, pгrintele Dement fiind єi el printre ei, cunoєteau natura crizei din cauza cгreia Papa avea nevoie de sprijinul divin. Cearta dintre Papa Luca єi Preєedintele Velcourt dura deja de un timp, dar telefonul primit cu o searг doar оnainte de Sanctitatea Sa din partea lui Huls Anders Bergen, Secretarul General al Naюiunilor Unite, dгduse o nouг intensitate problemei оn cauzг. Pгrintele Dement, ca de obicei, ascultase convorbirea la telefonul celгlalt, luвnd note pentru ca Papa sг poatг revedea mai tвrziu оn detaliu ceea ce se discutase.

— Cred cг Sanctitatea Voastrг nu оnюelege ceea ce Preєedintele este pregгtit sг facг, dacг оl veюi оnfrunta, spuse Bergen.

Papa Luca rгspunse pe un ton dulce:

— Nimeni nu-lоnfruntг pe Dumnezeu!

— Sanctitatea Voastrг, Preєedintele Velcourt nu vede problema оn aceeaєi luminг. Preєedintele, sprijinit de alюi lideri mondiali, face o distincюie оntre papalitatea politicг єi cea religioasг.

— Domnule dragг, nu existг o astfel de distincюie!

— Mi-e teamг, Sanctitate, cг оn acest nou climat politic poate exista - єi chiar existг - o astfel de distincюie. Din nefericire, punctul de vedere al Preєedintelui este foarte popular. Are spatele politic necesar asigurat pentru a lua mгsuri violente, dacг va crede de cuviinюг.

— Ce mгsuri violente?

— Ezit sг...

— Nu ezita, domnule! A fгcut vreo aluzie la ceea ce ar putea sг оntreprindг?

— Nu оn mod expres, Sanctitatea Voastrг.

— Dar dumneata suspectezi ceva, nu?

— Mi-e teamг cг da.

— Atunci, dг-i drumul, spune, domnule, ce ai de spus!

Оn timp ce scria, pгrintele Dement se gвndi cг pвnг atunci nu mai auzise niciodatг o asemenea fermitate єi decizie оn vocea Papei. Niciodatг nu fusese mai mвndru de Papг ca оn acel moment.

— Sanctitatea Voastrг, spuse Bergen, este foarte posibil ca Preєedintele sг ordone sг fie folositг o rachetг pentru a lovi chiar locuinюa dumneavoastrг.

Pгrintele Dement cгscase gura de uimire. Mвna оi alunecг pe stilou, mвzgгlind hвrtia. Оєi reveni оnsг repede єi se asigurг cг nu-i scapг nici un cuvвnt din convorbire. Totul va trebui bine revгzut dupг aceea.

— Aєa a spus el? Оntrebг Papa.

— Nu cu cuvintele astea, dar...

— Dar dumneata n-ai nici o оndoialг cг ar putea reacюiona оn modul acesta...

— Este, оn mod sigur, una din opюiuni, Sanctitate.

— De ce?

— Se ridicг tot mai multe obiecюiuni оmpotriva Pelerinajului Sanctitгюii Voastre. Oamenilor le este fricг. Preєedintele va reacюiona politic, dacг оi forюaюi mвna.

— O rachetг este o reacюie politicг?

Pгrintele Dement considerг cг aceastг ripostг a Papei dovedea o oarecare dezinformare, dar poate era doar vorba de Sfвnta Naivitate.

— Preєedintele Velcourt a fost asaltat de petiюii cu cererea de a vг opri, Sanctitate, spuse Bergen. S-a sugerat chiar posibilitatea folosirii Comandei Militare a Philadelphiei оn a vг lua prizonier.

— Garda mea nu va permite un astfel de lucru, domnule.

— Sanctitatea Voastrг, haideюi sг fim rezonabili. Garda dumneavoastrг n-ar rezista nici cinci minute.

— Biserica n-a fost niciodatг mai puternicг ca azi! Oamenii vor protesta.

— Starea de spirit a Philadelphiei nu este оmpгrtгєitг peste tot оn lume. Acesta este motivul pentru care soluюia cu racheta mi se pare mie aєa de posibilг. Ea ar aduce cu sine o finalitate оmpotriva cгreia orice argument devine inutil.

— Preєedintele v-a rugat sг mг sunaюi, domnule?

M-a rugat doar sг оncerc sг vг fac sг оnюelegeюi situaюia.

Eєti foarte preocupat de treaba asta, vгd.

— Mгrturisesc cг sunt. Deєi nu vг оmpгrtгєesc religia, sunteюi o fiinюг umanг єi pentru mine orice fiinюг umanг este preюioasг.

Pгrintelui Dement i se pгru cг desluєeєte accentul sentimentului adevгrat оn vocea Secretarului General. Se pгrea cг єi Papa auzise acelaєi lucru, fiindcг rгspunsul lui fusese оncгrcat de emoюie:

— Mг voi ruga pentru dumneata, domnule Bergen.

— Vг mulюumesc, Sanctitate; єi ce sг-i spun Preєedintelui Velcourt si celorlalюi оngrijoraюi de problemг?

— Poюi sг le spui cг mг voi ruga pentru sprijinul divin.

Dumnezeu al оndurгrii! Dumnezeu al pгcii! Fг Tu sг оnceteze aceastг mare neоnюelegere!

Dr. William Drennan “Priveghi la cгpгtвiul lui William Orr”

Afarг, оn jurul Casei Albe, era seara оn amurg, acel straniu amurg washingtonian, care se prelungeєte lung pentru ca, pвnг la urmг, sг se amestece єi sг se topeascг оn sclipirea luminilor de noapte ale Capitoliului.

Preєedintele Velcourt privea afarг amurgul єi luminile ce tocmai se aprindeau єi оi trecu prin minte cг niciodatг оn viaюa lui de pвnг atunci nu se simюise mai obosit. Chiar se оntreba de unde va strвnge atвta energie pentru a se ridica din fotoliu sг se оntindг pe patul de campanie, instalat chiar aici оn Biroul Oval, la cererea lui. Єtia cг imediat ce-єi va pune capul pe pernг, mintea оi va fi invadatг de gвnduri. Somnul nu va veni — nu va rгmвne decвt oboseala, epuizarea єi copleєitoarea necesitate de acюiune.

Ce zi grea fusese єi asta!

Оncepuse cu Turkwood, care nгvгlise оn biroul lui, cu o expresie goalг оn ochi, pentru a-i pune pe birou raportul de dimineaюг. Cвteodatг Velcourt se оntreba dacг fusese cuminte sг-l moєteneascг pe Turkwood de la Prescott. Sigur, existau momente cвnd aveai nevoie de cineva care sг facг treaba murdarг, dar Turkwood pгrea mult prea pгtat, poate chiar nedemn de оncredere.

Pe cвnd Turkwood se pregгtea sг iasг, Velcourt оl оntrebг:

— Ce s-a оntвmplat cu tine?

— Tocmai a trebuit sг concediez pe cineva de la comunicaюii. Si din nou omul dгdu sг iasг din оncгpere.

— Ia stai! De ce l-ai concediat?

— Cu tot respectul, asta nu e treaba dumneavoastrг, domnule.

— Tot ce se оntвmplг aici e єi treaba mea, Turkwood. De ce-ai concediat persoana?

— Se folosea de canalele Casei Albe pentru a vorbi cu niєte prieteni aflaюi оn Rezervaюia Mendocino.

— Єi cum dracu reuєea chestia asta?

— A reuєit sг spargг codul satelitului єi... se folosea de el pentru a-єi chema prietenii.

— Dar credeam cг un astfel de lucru este imposibil.

— Se pare cг nu e imposibil. Tocmai оl interogгm acum pentru a afla exact cum a reuєit. El spune cг, uite aєa, a reuєit єi gata!

— Cum оl cheamг, Charlie?

Velcourt simюea cum оi creєte pulsul. O minte independentг єi plinг de imaginaюie, chiar aici оn Casa Albг!

— Pe cine? Ah, оl cheamг, eh... David Archer.

— Adu-l la mine, Charlie! Оl vreau aici la mine оn birou acum un minut, auzi?

Turkwood cunoєtea bine acest ton. Alergг afarг din birou.

David Archer era un tвnгr palid, cu faюa mвncatг de acnee єi expresia aceea specificг a omului bвntuit de tot felul de spaime ascunse. Pгtrunse оn biroul Preєedintelui Velcourt cu niєte miєcгri care nu puteau fi descrise decвt ca furiєe. Turkwood, pe figurг cu o expresie morocгnoasг, era chiar оn spatele tвnгrului.

Дата добавления: 2015-11-13