Fintan Craig Doheny 23 страница

Pгrintele Michael оєi ridicг pumnii strвnєi spre cer, dar nu se оntoarse. Vocea lui continua sг-i murmure rugгciunea.

Herity spuse:

— A fost un martiriu mгreю, aєa cum nu s-a mai vгzut pe pгmвntul гsta de multe secole. Dar preotul nostru n-are stofг de martir. Preotul continua sг tacг. Miєcгrile lui pгreau dezordonate, ca ale unei pгpuєi dezmembrate. Rucsacul mare de pe spate parcг оi trгgea оn jos umerii.

— Pвnг la urmг, doar doisprezece preoюi au scгpat, spuse Herity. Deghizaюi, ascunєi de cвюiva dinte noi, care ne-am pгstrat cumpгtul

atunci. Cвteodatг chiar mг оntreb de ce oare l-oi fi ajutat, dar era acolo o duhoare oribilг, iar bгutura era єi ea pe sfвrєite. Nu mai avea nici un rost sг mai rгmвn.

Herity оєi zвmbi sieєi, ca єi cum єi-ar fi amintit ceva anume, secret, apoi se оntoarse єi-i fгcu cu ochiul lui John.

— Sг єtii cг Nebunului i-ar fi plгcut sг vadг ce-am vгzut eu acolo! De asta sunt sigur.

John se оmpiedicг. Оl simюea pe O’Neill - Cel din Interior rвzвnd isteric.

De ce-a spus Herity asta? De ce tocmai mie?

Herity оєi оndreptase atenюia exclusiv asupra drumului pe care cгlca, iar expresia feюei lui era indescifrabilг.

Panta оncepuse sг urce єi mai mult, iar drumul єerpuia acum printre dealuri. Cвnd, оn sfвrєit, priveliєtea se deschise оn faюa ochilor lor, vгzurг оn capгtul drumului, tocmai оn vвrf, trecгtoarea strгjuitг pe trei pгrюi de stвncг.

Cгldura dupг-amiezii era umedг, aproape tropicalг. Simюurile lui John sesizau jungle impenetrabile єi palmieri, nicidecum vгile acestea verzi єi drumul оngust єi negru ce tгia abrupt prin stвncг. Pгduricea ce se vedea оn faюг era оn mare parte de foioase, cam zdrenюuitг єi amгrвtг dupг lupta cu vвnturile iernii trecute, care єi ele folosiserг trecгtoarea drept cale cгtre codrii єi mlaєtinile din est.

Cu amintirea cuvintelor lui Herity оn urechi, John fu brusc cuprins de mirare cвnd se gвndi la ciudгюenia relaюiilor statornicite оntre irlandezi єi aceste locuri. De ce-l salvase Herity pe preot? Fiindcг pгrintele Michael fusese єi el nгscut din aceeaєi югrвnг. Ceva se оntвmplase оn decursul nunюii acesteia dintre oameni єi pгmвnt. Celюii intraserг sub pielea Irlandei. Nu trecuserг doar pe suprafaюa ei, aєa cum fгcuserг nomazii de tot felul. Trecerea lor se petrecuse mai mult prin, decвt peste pгmвntul Irlandei. Poporul lui Herity devenise parte integrantг a acestui pгmвnt. Nu se pusese niciodatг problema ca ei sг stгpвneascг Irlanda. Era, de fapt, invers. Irlanda оi cucerise pe ei!

John оєi ridicг ochii sг priveascг drumul din faюa lui. Оn spatele plopilor se vedea pata оntunecatг a brazilor, plantaюi оn malurile vгii, оn єiruri ordonate. Acolo, adвnc оntre copacii care o ascundeau, era casa mare cu acoperiєul mansardat: un castel francez apгrвnd intact deasupra ruinelor din vale. Fumuri se ridicau din coєuri. Casa se cuibгrise printre copaci, adoptatг de Irlanda. De acum nu mai era franюuzeascг — era un cгmin irlandez. Fumul mirosea familiar a turbг.

Єi, оn sfвrєit, оi invit pe irlandezi sг-єi aminteascг de Zвna Vaietelor de la Dalcais Aibell, zвna care l-a prevenit pe Brian Boru cг va muri la Clontarf Ascult-o pe Zвnг, Irlandг, fiindcг mг voi rгzbuna pe voi toюi! Nu veюi mai putea fugi de propriile rгspunderi pentru ceea ce mi-aюi fгcut mie єi alor mei. Eu sunt ultimul cгmгtar, care a venit sг vг cearг Plata — єi nu doar pentru cвteva luni grele, ci pentru totdeauna.

John Roe O’Neill — Scrisoarea nr. 3

Samuel Benjamin Velcourt urcase una cвte una treptele afirmгrii оn cadrul Serviciului Consular al Statelor Unite ale Americii єi al Agenюiei Americane pentru Dezvoltare Internaюionalг — USAID. Tendinюele lui nonconformiste, de independenюг excesivг, оi stгviliserг la оnceput avansarea, dar, оn ciuda acestui fapt, reuєise sг-єi facг mulюi prieteni printre militari оn timpul activitгюii lui la USAID єi acest lucru оi era de mare ajutor acum. Mai erau єi rapoartele lui, deseori lгudate pentru concizia єi profunzimea analizelor.

La єaizeci єi unu de ani, vгzвndu-єi cariera blocatг, pгrгsi USAID, unde oricum ajunsese detaєat fiind de la Serviciul Consular єi candidг pentru Senat, pe lista statului Ohio. Participa la alegeri avвnd de partea lui un inventar formidabil de calitгюi...

Abilitatea de a se face оnюeles оn aproape orice companie єi оn patru limbi strгine.

O familie bogatг, care era de acord sг-i finanюeze campania.

O nevastг — May — care plгcea atвt feministelor tinere cвt єi celor mai puюin tinere pentru inteligenюa єi curajul ei. Cele mai оn vвrstг o apreciau оn plus, fiindcг arгta a fi ceea ce єi era — o bunicг de toatг nгdejdea, dar independentг єi voluntarг.

Suportul nedeclarat oficial al Miєcгrii Democrate a Statului Ohio, la care se adгuga faima de nonconformist, care-l fгcea foarte simpatic independenюilor єi republicanilor liberali.

Оn sfвrєit — ca un corolar — o voce de bariton plгcutг, asociatг unui aspect fizic demn єi atrгgгtor. Arгta aєa cum ar trebui sг arate orice senator єi vorbea aєa cum ar trebui sг vorbeascг orice senator.

Pe podium, Samuel Benjamin Velcourt era o prezenюг єi, оn plus, єtia cum sг se facг bine proiectat de o imagine TV.

Efectul a fost devastator — o victorie rгsunгtoare, оntr-un an оn care republicanii cвєtigaserг noi terenuri peste tot, cu excepюia preєedinюiei.

Un reporter de la Akron scrisese: “Votanюii au spus cг lor le place stilul tipului єi-l vor оn Senat sг-i юinг sub observaюie pe ticгloєii de acolo.”

Un observator britanic al alegerilor remarca: “Ce-i de mirare e faptul de a fi rгmas atвt de mult timp printre cei din spate.”

Nici nu trecuserг bine douг luni de la intrarea lui оn Senat єi Sam Velcourt оnvгюase toate dedesubturile, dovedind cг toюi anii aceia petrecuюi printre militari оl lгmuriserг exact despre felul оn care funcюioneazг sistemul.

Fгcea totul оn stilul unui impresar care stoarce tot ce se poate stoarce din talentul pe care оl юine оn mвnг.

Astfel, puюini furг surprinєi cвnd numele lui apгru printre propunerile pentru vice-preєedinюie оn a doua campanie a lui Prescott. Toatг lumea avea nevoie de Ohio, de cineva care sг placг republicanilor, de un om energic cu o nevastг simpaticг, care sг fie єi ea de acord sг lupte alгturi de soюul ei, de un om cu propriile lui resurse financiare — acestea toate fiind, de fapt, оn final, lucrurile care stabilesc cum se aleg candidaюii. Singurul fapt neliniєtitor pentru organizaюia naюionalг a alegerilor era cunoscuta lui оnclinaюie spre nonconformism.

Adam Prescott fu оnsг acela care fгcu ca balanюa sг оncline оn final оn favoarea lui Velcourt: “Hai sг-i dгm o єansг єi sг vedem cum se descurcг. Oricum, dacг mai stг patru ani оn Senat, nimeni nu-l mai poate opri. Aєa cг am face mai bine sг-l юinem aproape de noi ca sг-l avem sub control.”

— Tipul a bгgat tot Departamentul de Stat оn sperieюi, spuse un consilier prezidenюial.

Treaba asta оl amuzг mult pe Prescott:

— E bine ca єi Statul sг mai fie єi el speriat din cвnd оn cвnd. Eu unul nu-l vгd tгind cu satвrul. Poate cвte o micг incizie chirurgicalг curatг єi eficientг, ici єi colo, fгrг bгlюi de sвnge...

Evaluгrile lui Prescott se dovediserг corecte оn toate privinюele. Єi atunci cвnd molima оi lovise spre sfвrєitul celei de a doua jumгtгюi a legislaturii, preєedintele єi vice-preєedintele lucraserг uns precum cele douг jumгtгюi ale aceleiaєi maєinгrii. Prietenii militari ai lui Velcourt se dovediserг a fi de nepreюuit, devenind o parte esenюialг a autoritгюii exercitate de Prescott.

Velcourt analiza toate acestea stвnd оn picioare la fereastra Camerei Albastre єi privind afarг spre luminile traficului de pe Executive Avenue South. Era seara devreme єi cu mai puюin de trei ore оn urmг depusese jurгmвntul de preєedinte, оn cadrul unei ceremonii reюinute, la capгtul Grгdinii de Trandafiri. Se fгcuse cвt se putuse de puюinг vвlvг єi nu fuseserг invitaюi decвt cвюiva reprezentanюi ai mass-mediei - doi reporteri, o singurг camerг TV, doi fotografi, unul dintre ei fгcвnd parte din personalul Casei Albe.

Velcourt єtia cг el nu va putea da dovadг de aceeaєi decizie pragmaticг care fusese proprie predecesorului lui. Adam fusese un politician dur єi experimentat, crescut оn inima vieюii politice, un om care єtiuse sг-єi юinг bine ascunse оndoielile personale.

Eu am tendinюa sг-mi arгt neliniєtile, gвndi Velcourt. Trebuie sг am mai multг grijг.

Un profesor de la Harvard оi spusese cu mulюi ani оn urmг tвnгrului Velcourt: “Folosirea puterii cere un anumit procent de inumanitate. Imaginaюia este un bagaj, pe care nu-юi poюi permite sг-l cari dupг tine. Dacг оncepi sг te gвndeєti la oameni ca la niєte indivizi singulari, o sг ai numai necazuri. Masele sunt precum argila — aєteaptг sг fie modelate. Acesta este adevгrul оn funcюionarea unui proces democratic.”

Оn ciuda acestor gвnduri sau, poate, оn contrast cu ele, Velcourt gгsea priveliєtea din faюa lui extrem de plгcutг. May era sus оn siguranюг. Una din fiicele lor supravieюuise оn Rezervaюia Michigan, iar nepoюii erau toюi bгieюi.

Era o searг tocmai potrivitг pentru niєte cвntece de dragoste, gвndi el. Una din acele seri cгldicele de primгvarг, dupг o perioadг rece, o searг care prevesteєte cгldura verii viitoare. O atmosferг pastoralг — o categorisi Velcourt — cu adevгrat pastoralг. Turmele de vite pгscвnd iarba оnaltг a pгєunilor ce odatг fuseserг faimoasele gazoane ale Casei Albe. Ar mai fi fost nevoie doar de niєte muzicг de chitarг — niєte muzicг country. Totul era calm, liniєtit, nici urmг de violenюг aici, nimic care sг-юi aminteascг de cadavrele acelea arse єi rгu mirositoare de dupг perimetrul estic al capitalei. Se vedea clar, chiar de aici de la fereastrг, lumina aceea portocalie specificг.

Оn curвnd, focul оєi va fi terminat curгюenia lui ucigaєг єi un оntuneric atotcuprinzгtor va оnvгlui scena, єtergвnd-o din vedere, dar nu єi din memorie.

Argila..., оєi aminti Velcourt.

Nu un miracol fusese acela care юinuse Washingtonul la adгpost de molimг. Pur єi simplu, zona era populatг cu oameni capabili de a lua decizii dure, cвteodatг brutale. Nici Manhattan-ul nu era altfel єi, оn plus, avea avantajul unui cerc de apг protector peste care nu se mai putea trece, fiindcг podurile fuseserг toate distruse, la fel ca єi tunelele de metrou care fuseserг blocate. Оn zona de tampon exterioarг, aruncгtoarele de flгcгri stгteau de veghe.

Toate locurile “sigure” din lume, care aєteptau оnchise ca aceastг molimг sг treacг, aveau cel puюin acest lucru оn comun pe lвngг o altг caracteristicг distinctг — оn aceste locuri nu existau bande de rгufгcгtori.

Banda care atacase centura Washingtonului la mai puюin de o orг de la moartea lui Adam crezuse cг va reuєi sг penetreze Bariera Washingtonului cu cвteva scuturi єi niєte arme automate. Atacatorii fuseserг incapabili sг-єi imagineze infernul declanєat de aruncгtoarele de flгcгri, temperaturile de iad dezvoltate de acestea єi imunitatea sistemului Noufocului faюг de orice armг. Deєi nu oferea senzaюia unei securitгюi absolute, Noufocul schimba оn mare parte peisajul pe acolo pe unde trecea. Betonul topit avea marele avantaj de a trezi la realitate pe oricine оl vedea єi supravieюuia. Cu toate acestea, Velcourt nu оncerca sг se mintг singur. Sigur cг vor mai exista indivizi care vor оncerca sг treacг de bariere єi nu era nevoie decвt de un singur infectat pentru ca molima sг sfideze barierele ridicate de oameni. Supravieюuirea lor atвrna de fapt de un singur fir de pгr, se gвndi Velcourt.

Se оntoarse spre camera оn care оncepuse sг se оntunece єi a cгrei uєг era deschisг spre holul luminat. Оi auzea pe agenюii Serviciului Secret purtвndu-єi micile lor conversaюii pe voci scгzute. Acel zumzet оi aminti lui Velcourt cг existau оncг lucruri de fгcut єi decizii de luat.

Оn holul luminat se produse agitaюie, se auzeau paєi grгbiюi. Un agent se aplecг оn pragul uєii єi spuse:

— Domnule Preєedinte?

— Vin imediat, spuse Velcourt. Camera de Est...

Cabinetul єi capii Comisiilor Speciale erau deja acolo cu rapoartele lor pentru noul Preєedinte. De obicei se adunau chiar la capгtul holului, acolo unde fuseserг instalate toate mijloacele de prezentare audio-video. Оntвlnirea promitea sг fie lungг. Iar se va pune un accent deosebit pe o anumitг problemг — noua diasporг evreiascг. Оn Israel nu mai rгmгsese decвt o mвnг de оncгpгювnaюi. Cei din Brazilia vor trebui hrгniюi єi adгpostiюi. Doamne! Ce nebunie trebuie sг fie acum acolo, se gвndi Velcourt. Cвnd vor gгsi, Dumnezeule, evreii un cгmin оn care sг se stabileascг? Cei care rгmгseserг оn Israel promiseserг cг vor strгbate deєertul єi vor reface alimentarea cu petrol saudit. Ce nebunie! Molima fгcuse ca cererile de petrol sг se reducг la nimic оn comparaюie cu nivelul lor anterior. Cine mai cгlгtorea оn vremurile acelea? O mare parte din supravieюuitori trгiau оn organizгri de genul comunei primitive. Numai Comanda Barierei folosea mari cantitгюi de petrol, iar Uniunea Sovieticг furniza cea mai mare parte din necesar.

Velcourt recunoscu printre vocile din hol pe una — era vocea omului din cauza cгruia оntвrziase оn camerг — Shiloh Broderick. Bгtrвnul Broderick оєi pгrгsise casa din Washington cu cererea expresг de a-i fi permis “sг-l punг оn temг pe Preєedinte” asupra unei probleme. Pe lвngг scrisoarea protocolarг, оn care se solicita оntвlnirea, mai era o scurtг notг ce оncepea cu “Dragг Sam”, оn care Broderick оi amintea despre colaborarea lor din trecut. Fгrг s-o exprime оn mod deschis, din scrisoare se putea deduce clar cine era оn spatele cererii lui Shiloh Broderick de “a-l pune оn temг pe Preєedinte”.

Оntr-un impuls de moment — pвnг una alta eu sunt Preєedintele! — Velcourt zise:

— Trimite-1 la mine pe Broderick єi spune-le celorlalюi sг оnceapг fгrг noi. Asta o sг le permitг sг-єi mai potoleascг оntre ei unele diferende оnainte de venirea mea.

Velcourt se aplecг єi aprinse o veiozг cu picior care оєi proiecta lumina deasupra unui fotoliu confortabil, iar el se aєezг vis-a-vis de acesta pe un scaun, rгmвnвnd оn оntuneric. Broderick, de la intrare, remarcг decorul єi оnюelese.

— Nu vг ridicaюi, domnule.

Shiloh оmbгtrвnise mult de la ultima lor оntвlnire, remarcг Velcourt. Mergea greu, cu un єchiopгtat de om bгtrвn, punвndu-єi toatг greutatea corpului pe piciorul stвng. Se vedeau riduri noi, adвnci pe faюa lui slabг, iar pгrul bogat єi ondulat albise tot. Ochii pгreau umezi оn colюuri, iar gura cu buze subюiri arгta єi mai severг.

Dгdurг mвna, Velcourt rгmвnвnd aєezat, iar Broderick оn picioare, apoi acesta din urmг se aєezг оn fotoliul inundat оn lumina tare ca de reflector, care-l scгlda оntr-o strгlucire puюin mгgulitoare.

— Vг mulюumesc, domnule Preєedinte, fiindcг aюi acceptat sг mг vedeюi оnaintea celorlalюi.

— Nu te-am plasat pe tine оn faюг, Shiloh, i-am оmpins doar pe ceilalюi mai la spate.

Bгtrвnul chicoti apreciativ.

Velcourt era conєtient de faptul cг omul din faюa lui se оntreba dacг ar face bine sг i se adreseze cu “Sam”, dar tot antrenamentul lui diplomatic cвєtigг pвnг la urmг lupta.

— Domnule Preєedinte, nu єtiu pгrerea dumneavoastrг despre oportunitatea care ni se prezintг astгzi de a soluюiona odatг pentru totdeauna Problema Comunismului оn lume.

Oh! Rahat! se gвndi Velcourt. Єi eu care credeam cг vor veni єi ei cu ceva nou.

— Spune ce ai pe suflet, Shiloh.

— Vг daюi seama, bineоnюeles, cг au оncг agenюi plasaюi peste tot, chiar єi aici la Washington.

— Imunitatea este un cuvвnt care єi-a pierdut sensurile lui de odinioarг, spuse Velcourt.

Broderick suflг pe nas a derвdere:

— Vreюi sг spuneюi cг avem єi noi oamenii noєtri printre ei, nu? Totuєi, eu mг refeream la o altг situaюie. Єi Uniunea Sovieticг єi Statele Unite sunt acum niєte teritorii care seamгnг cu o piele de leopard, petele fiind zonele neatinse de molimг. O comparaюie a vulnerabilitгюii relative a acestor centre izolate ne plaseazг pe noi оntr-o poziюie net avantajatг.

— Chiar aєa?

— Chiar aєa, domnule. Noi avem rгspвndite mai multe comunitгюi formate din populaюii restrвnse. Aюi avut timp sг studiaюi problema?

Isuse Cristoase, doar n-are de gвnd s-o ia cu istoria de la Rгzboiul de Secesiune!

— Predecesorul meu єi cu mine am discutat despre aceste lucruri оn amгnunюime. Tonul lui Velcourt era sec. Dar, bineоnюeles, nu doreєti...

— Nu atomic, domnule. Bacteriologic!

— Єi dupг aceea dгm vina pe O’Neill, nu-i aєa? Tonul Preєedintelui deveni foarte sec.

— Exact.

— Єi ce rol au aici agenюii sovietici?

— Le dгm o urmг s-o adulmece, o urmг care sг dovedeascг cг noi suntem nevinovaюi.

— Єi cum propui sг-i infectгm pe sovietici?

— Cu ajutorul pгsгrilor.

Velcourt abia оєi stгpвni un zвmbet, dвnd din cap.

— Pгsгri migratoare, domnule Preєedinte, spuse Broderick. Este exact genul de soluюie pe care Nebunul ar fi...

Velcourt nu-єi mai putu reюine rвsul. I se scutura tot corpul de hohote.

— Ce s-a оntвmplat, domnule Preєedinte?

— Imediat dupг ce am depus jurгmвntul, Shiloh, l-am chemat pe Primul Secretar єi am stat de vorbг cam o jumгtate de orг — dacг Comitetele gata stabilite rгmвn оn picioare, care ar putea fi noile opinii -chestii de genul гsta.

— Bine acюionat, spuse Broderick. E bine sг le adormiюi suspiciunile. Pe cine aюi folosit ca translator? dar imediat tuєi, dвndu-єi seama cг tocmai fгcuse un pas greєit. Mг scuzaюi, domnule.

— Ei, da, am vorbit оn ruseєte. Primul Secretar crede cг am un puternic accent georgian. Gгseєte foarte folositor faptul cг-i vorbesc limba. Asta reduce posibilitatea unor neоnюelegeri єi interpretгri nedorite.

— Dar de ce aюi rвs aєa mai adineaori?

— Primului Secretar i-a fost foarte neplгcut sг-mi aducг la cunoєtinюг recenta propunere a Armatei Roєii. Te las pe tine sг ghiceєti conюinutul ei.

— Pгsгri infectate?

Un alt val de rвs оl scuturг pe Velcourt. Broderick se aplecг оn faюг devenind foarte serios:

— Domnule, єtiюi bine cг nu puteюi sг vг оncredeюi оn ei c-o sг-єi юinг cuvвntul dat оn orice privinюг! Єi dacг deja au...

— Shiloh, Uniunea Sovieticг оєi va vedea interesul. Aєa ca єi noi. Primul Secretar e un om pragmatic.

— E doar un ticгlos mincinos, care...

— Exact cum spui! Єi оn plus єtie bine cг eu n-am fost оntotdeauna sutг la sutг sincer cu el. Nu tu spuneai mai demult, Shiloh, cг asta e esenюa diplomaюiei, sг creezi soluюii acceptabile din minciuni?

— Aveюi o memorie bunг, domnule, dar comuniєtii abia aєteaptг sг ne radг. Nu ne putem permite sг ne relaxгm nici...

— Shiloh, te rog! Ultimul lucru de care am acum nevoie este o prelegere despre comunism. Cu toюii avem de luptat оmpotriva unui pericol mult mai presant єi mai imediat єi, pвnг acum, am colaborat bine оn munca de cercetare pentru gгsirea unor cгi de a salva umanitatea de la dispariюie.

— Єi ce se va оntвmpla dacг vor gгsi ei primii cura?

— Unii dintre oamenii noєtri lucreazг оn laboratoarele lor, Shiloh, aєa cum єi ei оєi au oamenii оn ale noastre. I-am trimis оmpreunг оn Anglia pe Lepikov єi Beckett. Cгile de comunicaюie sunt deschise. Am vorbit cu Beckett chiar sгptгmвna trecutг, оnainte sг... Asta e, comunicгm. Bineоnюeles, єi noi, єi ei, toюi ascultгm aceste convorbiri. Nu-mi pun multe speranюe cг acest lucru va оnsemna schimbarea totalг a mentalitгюilor, dar e totuєi un semn plin de speranюг оntr-o lume ameninюatг de pericolul dispariюiei. Єi sunt numai avantaje de cвєtigat, Shiloh, din aceastг cooperare. Avantaje cвєtigate fгrг compromiterea eforturilor noastre comune єi eu unul nu vreau sг le distrug.

— Dar, domnule Preєedinte, comuniєtii au Servicii Speciale, oameni care nu fac altceva decвt sг ne evalueze defectele, punctele slabe...

— N-aє vrea sг te superi pe mine, Shiloh, dar chiar crezi cг noi n-avem astfel de servicii?

Broderick se lгsг pe spate, оєi strвnse degetele оn pumn єi duse pumnul la gurг.

Velcourt єtia pe cine reprezintг Broderick. Oameni foarte puternici єi foarte bogaюi, o mare parte din aparatul birocratic, precum єi cei care se pensionaserг din el, oameni ale cгror cariere se bazaserг pe deviza: “Eu am dreptate chiar єi atunci cвnd nu am!” Оn birocraюie, Velcourt оnvгюase asta repede, simplul fapt de a avea dreptate nu te fгcea sг cвєtigi concursurile de popularitate, mai ales dacг cineva plasat mai sus decвt tine pe scara ierarhicг putea fi astfel dovedit cг greєise. Oamenii care acumulau putere оn sistemul birocratic aveau tendinюa de a gвndi precum ziariєtii, remarcг оn sinea sa Velcourt. Voiau capete de afiє mari єi sforгitoare, cu cвt mai dramatice cu atвt mai bine єi rгspunsuri simple, oricвt de greєite s-ar fi dovedit ele mai tвrziu. Dramatismul, asta era rгspunsul la toate — un avantaj mare оntr-o salг de conferinюe, mai ales atunci cвnd prezentai lucrurile оn termeni duri єi analitici. Broderick fгcuse carierг conducвndu-se dupг acest precept.

Velcourt spuse:

— Nu mai eєti la guvern de foarte mult timp, Shiloh. Єtiu cг ai contacte importante, dar este posibil ca ei sг nu-юi spunг chiar tot ce єtiu.

— Єi tu оmi spui? Оn vocea bгtrвnului diplomat se citea furia.

— Eu unul am adoptat o politicг de sinceritate — nu completг, dar care tinde spre a fi completг.

Shiloh Broderick analizг aceste cuvinte оn tгcere. Molima transformase conєtiinюele celor mai mulюi oameni de putere, se gвndi Velcourt. Nu era vorba numai de modul de adaptare la o nouг desfгєurare a situaюiilor politice date, dar єi de un nou nivel de оnюelegere, mult mai penetrant. Acesta plasa supravieюuirea deasupra jocurilor politice. Politica fusese redusг la un nivel foarte personal: О n cine pot oare avea оncredere? Si, ori de cвte ori intervenea aceastг оntrebare la nivelul alegerii dintre viaюг єi moarte, nu putea exista decвt un singur rгspuns: Am оncredere оn oamenii pe care оi cunosc. Te cunosc, Shiloh Broderick єi n-am оncredere оn tine.

— Domnule Preєedinte, de ce m-aюi invitat aici?

— Єtii, Shiloh, am єi eu ceva experienюг оn privinюa felului оn care se trece prin barierele politice. Оn modul оn care se poate ajunge la urechea cuiva care ar putea “face ceva”... Оюi оnюeleg situaюia оn momentul de faюг.

Broderick se aplecг din nou spre Preєedinte:

— Domnule, acolo afarг... єi arгtг spre ferestre, acolo sunt oameni care cunosc lucruri pe care єi dumneavoastrг ar trebui sг le єtiюi. Eu reprezint pe unii dintre cei mai de seamг...

— Shiloh, ai pus degetul exact pe ranг. Asta e problema mea. Cum sг-i gгsesc pe oamenii гєtia. Єi cum mг strecor printre datele pe care mi le dau єi aleg pleava de sгmвnюг.

— Pгi, ai оncredere оn prieteni! Velcourt oftг.

— Dar, Shiloh, lucrurile care mi se prezintг mie..., ei bine, lucrurile care nu mi se aduc la cunoєtinюг sunt de foarte multe ori mai importante decвt cele ce-mi sunt prezentate. Acum sunt Preєedinte, Shiloh. Prima mea grijг, єi sunt hotгrвt оn privinюa asta, este sг scot, ca pe niєte buruieni, pe toюi consilierii care vin sг-mi prezinte numai lucruri dramatice, catastrofe. O sг-i ascult o datг sau de douг ori, sperвnd cг au ceva nou de spus, dar eu unul n-am timp pentru vechile prostii...

Broderick citi clar mesajul de concediere din cuvintele єi tonul

Preєedintelui, dar refuzг sг se miєte din loc.

— Domnule Preєedinte, eu m-am bazat pe vechea noastrг colaborare. Ne cunoaєtem de atвta timp...

— Timp оn care eu am avut deseori dreptate єi tu te-ai оnєelat. Gura lui Broderick desenг o linie subюire,

Velcourt fu оnsг primul care vorbi:

— Te rog sг nu-юi оnchipui cг-юi port, cumva, vreo ranchiunг. Nu e timp pentru prostii de felul гsta! Tot ce vreau sг-юi spun este cг mг voi sprijini pe propria mea judecatг. Asta e natura funcюiei mele. Iar statistica aratг cг judecata mea s-a dovedit оn timp mai bunг ca a ta, Tu pentru mine, Shiloh, prezinюi o singurг valoare — cea informaюionalг.

Єi Velcourt gвndi: E oare Shiloh mгcar pe departe conєtient de adevгrata naturг a informaюiei pe care mi-a adus-o azi? Broderick reprezenta pe cei care ar fi putut acюiona independent, punвnd astfel оn pericol o balanюг foarte delicatг. O оnclinare uєoarг a balanюei оn aceste vremuri ar putea avea drept rezultat o planetг golitг de oameni. Cei din spatele lui Broderick acюionau оn mod evident оntr-un context depгєit de evenimente. Operaюiunea Backfire va trebui pusг оn stare de alertг,

Buzele lui Broderick se miєcarг fгrг sг se deschidг atunci cвnd vorbi cu voce durг єi controlatг;

— Noi оntotdeauna am spus cг nu eєti un bun. jucгtor de echipг

— Sunt оncвntat sг aflu cг ai o pгrere aєa de bunг despre mine, O sг-mi faci un mare serviciu, Shiloh, dacг te vei duce la oamenii tгi єi le vei spune cг opiniile mele despre birocraюie єi birocraюi nu s-au schimbat cine єtie ce,

— Eu n-am auzit nici un cuvвnt despre aceste opinii,

— Aюi fгcut o greєealг fatalг, Shiloh, atunci cвnd aюi оncercat sг copiaюi modelul sovietic, Ridicг o mвnг pentru a-l reduce la tгcere pe Shiloh care vru sг riposteze Oh! Єtiu care au fost motivele. Dar, analizaюi mai bine exemplul sovietic, Shiloh, Au creat o aristocraюie birocraticг, sau ar fi mult mai corect spus, au recreat-o, fiindcг aceasta оєi are modelul оn sistemul юarist. Оntotdeauna ai vrut sг fii un aristocrat, Shiloh, Numai cг ai ales prost юara оn care sг оncerci acest lucru.

Broderick se apucг strвns cu mвinile de braюele fotoliului. Оncheieturile degetelor i se albiserг... Atunci cвnd vorbi, vocea lui izbucni оntr-o furie greu controlatг:

— Domnule, cei inteligenюi trebuie sг conducг!

— Єi cine stabileєte cine sunt cei inteligenюi, Shiloh? Inteligenюa ne-a dus la dezastrul de astгzi? Vezi tu, aristocraюii оєi pot оngropa greєelile numai atвta timp cвt acestea sunt relativ mici.

Velcourt se ridicг de pe scaun єi vorbi din оntunericul de deasupra spotului de luminг al veiozei cгtre Broderick, care rгmase aєezat оn fotoliul lui.

— Te rog sг mг scuzi, Shiloh, eu trebuie sг mг duc оn camera de alгturi єi sг оncerc sг detectez ce alte greєeli suntem pe cale sг facem.

— Iar eu nu sunt invitat, nu?

— Am auzit ce ai avut de spus, Shiloh.

— Deci nu vrei sг profiюi de...

— Voi profita de fiece avantaj pe care eu оl voi considera ca fiind real! Si care voi crede eu cг nu pune оn pericol grija noastrг primordialг — gгsirea unei cure pentru aceastг molimг. De aceea uєa mea оюi rгmвne deschisг, Shiloh, ori de cвte ori оmi va permite timpul. Poate оmi vei aduce cвndva ceva cu adevгrat folositor.

Velcourt se оntoarse pe cгlcвie єi ieєi din camerг, copiind оn mod inconєtient pasul hotгrвt, pe care оl remarcase de atвtea ori la Adam Prescott. Оn holul principal, vгzвndu-l pe unul din secretari, Velcourt dictг o rezoluюie scurtг оn timp ce se grгbeau sг ajungг оn Camera de Est.

Alternativa la ceea ce propuseserг oamenii lui Broderick єi cei asemenea lor nu era refuzul pur єi simplu de a se оngropa оn maldгre de informaюii, gвndi Velcourt. Nu, Alternativa era sг se оnconjoare de oameni care-єi foloseau puterea de observaюie оn acelaєi fel ca єi el. Єi cunoєtea cвюiva asemenea oameni. Єi era posibil ca aceєtia sг mai cunoascг cвюiva. Rezoluюia aceasta nu era decвt primul pas. Trebuiau gгsiюi oameni conєtienюi, treji, oameni inteligenюi, cгrora sг nu le fie fricг sг raporteze lucruri neplгcute.

Analiza de profunzime era un proces ce nu trebuia fгcut оn prezenюa Preєedintelui. Poate cг asta era ceea ce lipsea de atвta vreme. A fost nevoie de urgenюa provocatг de molimг pentru ca toюi artiєtii dramatizгrii sг poatг fi eliminaюi єi lucrurile sг devinг, оn sfвrєit, clare.

Broderick avusese оnsг dreptate оntr-o singurг privinюг. Trebuiau gгsiюi oamenii potriviюi. Dar atunci cвnd оi va fi gгsit, cвnd informaюiile aduse de ei vor fi fost bine digerate, bine analizate, trebuia sг fie sigur cг ordinele lui erau respectate оntocmai. Ori era clar cг puterea oamenilor pe care оi reprezenta Broderick depгєea deseori pe cea a pasagerilor care ocupau pe rвnd Biroul Oval al Casei Albe. Ba depгєea uneori puterea

altor persoane, оn alte birouri similare, оn care spвnzurau tablourile foєtilor ocupanюi. Birocraюii ajunseserг de timpuriu sг recunoascг care este adevгrul gol-goluю оn privinюa puterii lor “Noi vom rгmвne pe locurile noastre єi dupг ce pasagerii vor fi оnlocuiюi de electoratele lor.” Timpul era de partea birocraюilor.

Velcourt se opri оn faюa uєii Camerei de Est. Ei bine, molima schimbase ceva єi оn privinюa asta. Timpul nu mai avea decвt un singur rol acum — trebuia gгsitг o cale de supravieюuire.

Chiar eu sunt cel ce-a suduit pe Iisus din vechime; Chiar eu cel ce i-a furat pe copii de raiul promis! De drept, eu sunt cel ce-ar fi trebuit bгtut pe cruce. Cгci, de n-aє fi fost eu, atunci nici iad n-ar fi, Nici tristeюe єi nici o teamг n-ar mai fi.

Bocet de Vinerea Mare — vechi poem irlandez

Drumul de sub picioarele lui John tгia culmea vгii mult mai cгtre dreapta, departe, mult mai departe decвt s-ar fi aєteptat el de casa mare cu acoperiєul ei de юiglг. Tot pe mвna dreaptг, dar mai aproape, era o micг depresiune plantatг cu pini tineri. Dupг aceєtia, pe panta ce urca imediat dupг depresiune creєteau pini mai оnalюi. La stвnga cobora o pantг abruptг de cam cincizeci de metri, dupг care unghiul se оndulcea єi panta devenea peretele unei cгldгri de aproximativ o mie de metri оn diametru. Castelul, cu trei etaje єi patru nivele pвnг la acoperiє, se odihnea оn cotul unei stвnci negre, оn capгtul оndepгrtat al cгldгrii. Оn faюa castelului, oile pгєteau iarba poienii. Douг єiruri de plopi, aєezaюi оn diagonalг dinspre exterior spre dreapta, оnchideau оntre ele o cгrare largг nгpгditг de buruieni. Plopii, dublaюi de un gard viu оnalt de brebenel, aproape ascundeau o altг pajiєte, aflatг chiar оn spatele lor.

Дата добавления: 2015-11-13