Студопедия
Случайная страница | ТОМ-1 | ТОМ-2 | ТОМ-3
АвтомобилиАстрономияБиологияГеографияДом и садДругие языкиДругоеИнформатика
ИсторияКультураЛитератураЛогикаМатематикаМедицинаМеталлургияМеханика
ОбразованиеОхрана трудаПедагогикаПолитикаПравоПсихологияРелигияРиторика
СоциологияСпортСтроительствоТехнологияТуризмФизикаФилософияФинансы
ХимияЧерчениеЭкологияЭкономикаЭлектроника

Complement simplu

Читайте также:
  1. COMPLEMENTARY INFORMATION
  2. DO NOT place a colon between a verb and its object or a preposition and its complement.
  3. L'ORDRE DES PRONOMS COMPLEMENTS
  4. Subiectu II. Pedepse complementare.
  5. Substitutes and Complements
  6. Unit 4: GIVING AND RECEIVING COMPLEMENTS

1. Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la lichide decât la alimentele solide) este caracteristică pentru:

A. Esofagul Barrett

B. Acalazia cardiei

C. Diverticuli esofagieni

D. Boala de reflux gastroesofagian

E. Tumori ale esofagului

Răspuns: B

2. În acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:

A. Regurgitaţii

B. Tuse iritativă

C. Scădere ponderală

D. Dureri retrosternale

E. Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul clinic de evoluţie

Răspuns: E

3. Pirozisul este semnul patognomic pentru:

A. Cancerul gastric

B. Acalazia cardiei

C. Boala de reflux gastroesofagian

D. Gastrita cronică tip A

E. Toate cele enumerate

Răspuns: C

4. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă metaplasică gastrică sau intestinală este prezentă în:

A. Ulcerul esofagian

B. Stenoza peptică

C. Sindromul Barrett

D. Esofagita erozivă

E. Toate cele enumerate

Răspuns: C

5. Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesară pentru evidenţierea:

A. Herniei gastrice paraesofagiene

B. Esofagului Barrett

C. Diverticulilor esofagieni

D. Acalaziei cardiei

E. Bolii de reflux gastroesofagian

Răspuns: A

6. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:

A. Prezenţa refluxului gastroesofagian

B. Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)

C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii

D. Metaplazia mucoasei obligatorie

E. Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior

Răspuns: B

7. Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele enumerate, cu excepţia:

A. Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese

B. Evitarea alimentaţiei înainte de somn

C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)

D. Somn cu extramitatea craniană ridicată

E. Purtarea corsetelor

Răspuns: E

8. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului esofagian?

A. Prezenţa regurgitaţiei

B. Prezenţa disfagiei

C. Pierderea în greutate

D. Anemia

E. Nici unul din elementele enumerate

Răspuns: E

9. Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii, cu excepţia:

A. Esofagită peptică

B. Încarcerare supradiafragmatică a stomacului

C. Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki

D. Disfagie funcţională

E. Gastrită erozivă a pungii herniare

Răspuns: D

10. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:

A. Lipsa camerei de aer gastrice

B. Îngustarea segmentului inferior al esofagului

C. Dilatarea esofagului

D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsă

E. Toate criteriile enumerate sunt valabile

Răspuns: E

11. Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii, excluzând:

A. Hemoragii gastrointestinale superioare

B. Esofagita de reflux

C. Strangularea herniei

D. Diverticuli esofagieni

E. Gastrita cronică a pungii herniane

Răspuns: D

12. Mucoasa esofagului este prezentată de:

A. Epiteliu scuamos pluristratificat

B. Epiteliu columnar

C. Epiteliu glandular

D. Ţesut conjunctiv lax

E. Ţesut muscular

Răspuns: A

13. Anastomozele formate de colateralele v.gastrice stângi din sistemul venei porte şi venele sistemului venei cave (anastomoze porto-cavale esofagiene) sunt situate:

A. În partea proximală a esofagului

B. În treimea medie a esofagului

C. În porţiunea distală a esofagului

D. Pe tot traiectul esofagului

E. Lipsesc la nivelul esofagului

Răspuns: C

 

 

14. Odinofagia este:

A. Miros neplăcut din cavitatea bucală

B. Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie

C. Dificultate de înghiţire

D. Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului

E. Obligator însoţeşte hipersalivaţia

Răspuns: B

15. Examenul radiologic baritat al esofagului oferă următoarele informaţii, cu excepţia:

A. Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului

B. Caracterul unghiului His

C. Activitatea propulsivă a esofagului

D. Gradul esofagitei

E. Stenoza esofagiană

Răspuns:D

16. Endoscopia digestivă superioară este utilă în determinarea, cu excepţia:

A. Gradului esofagitei

B. Activităţii propulsive a esofagului

C. Stenozelor esofagiene

D. Malformaţiilor esofagiene

E. Metaplaziei Barrett

Răspuns: B

17. Alegeţi afirmaţia incorectă pentru esofagospasm:

A. Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale

B. Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod peristaltic bolusul alimentar către stomac

C. Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic

D. Simptom frecvent este disfagia pentru solide şi lichide, cu caracter brusc şi tranzitoriu

E. Se manifestă prin dureri retrosternale, pot iradia în spate, umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină şi nifedipină

Răspuns: C

18. Cele mai informative metode de diagnostic al bolii de reflux gastroesofagian sunt:

A. pH-monitorizare intraesofagiană

B. Prezenţa semnelor clinice tipice

C. Endoscopia digestivă superioară

D. Testul cu IPP

E. Complex de metode (test IPP, pH-monitoring, endoscopie)

Răspuns: E

19. Valoarea diagnostică a testului cu IPP în boala de reflux gastroesofagian este mai mare în caz de:

A. Boală de reflux gastroesofagian endoscopic negativă

B. Boală de reflux gastroesofagian cu esofagită de reflux

C. Overlap al bolii de reflux gastroesofagian cu dispepsia funcţională

D. Boală de reflux gastroesofagian manifestată atipic prin durere toracică noncardiacă

E. Boală de reflux în prezenţa semnelor de alarmă

Răspuns: D

20. Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin:

A. Gastrită rigidă

B. Gastrită granulomatoasă

C. Gastrită autoimună

D. Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori

E. Gastrită hipertrofică

Răspuns: D

21. Boala Menetrier reprezintă:

A. Gastrita cronică hipertrofică gigantică

B. Gastrita eozinofilă

C. Gastrita cronică granulomatoasă

D. Gastrita cronică polipoasă

E. Gastrita cronică limfocitară

Răspuns: A

22. Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:

A. Refluxul duodeno-gastral

B. Infecţia Helicobacter pylori

C. Alcoolul

D. Acidul acetilsalicilic

E. Fumatul

Răspuns: B

23. Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:

A. Colereticelor

B. Prochineticelor

C. Steroizilor anabolici

D. Glicozidelor

E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene

Răspuns: E

24. Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:

A. 2-3 săptămâni

B. Mai mult de 3 săptămâni

C. 1-3 zile

D. 7 zile

E. 30 zile

Răspuns: D

25. Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru celulele mucoasei gastrointestinale?

A. Bicarbonatul

B. Acizii biliari

C. Pepsina

D. Ioni de H+

E. Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter pylori

Răspuns: A

26. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru ulcer la senili:

A. Frecvent se complică cu hemoragii

B. Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă

C. Se localizează de obicei în stomac

D. Se localizează de obicei în duoden

E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci

Răspuns: D

 

27. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:

A. Stomac

B. Duoden

C. Ganglionii limfatici

D. Splină

E. Pancreas

Răspuns: E

 

28. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie?

A. Diabetul zaharat

B. Ciroza hepatică

C. Mixedemul

D. Insuficienţa cardiacă

E. Toate enumerate

Răspuns: E

 

29. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice?

A. Dureri epigastrale

B. Inapetenţă

C. Greţuri

D. Sialoree

E. Nici unul din simptomele enumerate

Răspuns: E

 

30. Srandardul de aur a unui diagnostic de gastrită cronică este:

A. Examen clinic

B. Examen radiologic

C. Examen morfologic

D. Examen biochimic

E. Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de gastrită

Răspuns: C

 

31. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni semnele:

A. Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie)

B. Semnul Murphy pozitiv

C. Dureri la percuţia apofizelor spinoase T10 - T12

D. Dureri la palpare în regiunea epigastrică

E. Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii

Răspuns: D

 

32. Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe baza ulcerului:

A. Gastrocepina

B. Cimetidina

C. De-nolul

D. Metronidazolul

E. Metiluracil

Răspuns: C

 

33. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:

A. Dieta cu glucide uşor asimilate

B. Alimentaţie lichidă

C. Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine

D. Dieta lacto-vegetală

E. Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale

Răspuns: C

 

34. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare înalt?

A. Polipii adenomatoşi

B. Polipii hiperplazici

C. Hamartomul

D. Leiomiomul

E. Fibromul

Răspuns: A

 

35. Care dintre factorii numiţi nu nust prioritari în apariţia ulcerului cronic duodenal:

A. Hipersecreţia acidului clorhidric (HCl)

B. Duodenita

C. Patologia căilor biliare

D. Infecţia cu Helicobacter pylori

E. Fumatul

Răspuns: C

 

36. Gastrina

A. Este crescută în secreţia gastrică la bolnavii cu ulcer duodenal

B. Există o eliberare crescută la mesele bogate în carne

C. Evacuarea gastrică întîrziată la cei cu ulcer duodenal explică hipergastrinemia

D. Acţionează pe celulele G-17 şi G-37

E. Are rol patogenic în gastrite nu şi în ulcere

Răspuns: B

 

37. Pepsina:

A. Este digerată sub acţiunea HCl

B. Este secretată de mucoada stomacului şi duodenului distal

C. Se activează din pepsinogen la pH >5

D. Este utilă în digestia proteinelor

E. Este transportată în sînge legată de antitripsină

Răspuns: D

 

 

38. Refluxul duodeno-gastric:

A. Este facilitat de incompetenţa sfincterului piloric şi antral

B. Determină trecerea secreţiei biliare din duoden în stomac

C. Refluează tripina, histamina şi fosfolipaza

D. Apare la 70% din bolnavii cu rezecţie gastrică

E. Determină creşterea potenţialului transmucos

Răspuns: B

 

39. Helicobacter pylori:

A. Trăieşte sub stratul mucos şi în celulele epiteliale gastrice

B. Preia amoniacul şi-l transformă în uree, care este nocivă la nivelul mucoasei gastrice

C. Se găseşte numai la nivelul sfincterului pyloric

D. Determină gastrită tip B

E. Se găseşte pe insule de metaplazie duodenală în stomac

Răspuns: D

 

40. La camera de gardă se prezintă Vasile Popescu cu un sindrom dispeptic de tip ulceros. Fumează, bea cafea şi ia aspirină pentru migrenele care-l chinuie. Lucrează ca şef de aeroport şi este donator onorific, fiind donator universal. Tatăl său a mai fost internat în clinică cu hematemeză prin ulcer perforat. Câţi factori patogenici genetici şi externi pentru ulcer are pacientul?

A. 2

B. 3

C. 4

D. 5

E. 6

Răspuns: E

 

41. Fumatul în ulcer are aceleaşi acţiuni ca:

A. Gastrina asupra secreţiei de HCI

B. Furosemidul asupra secreţiei de prostaglandine

C. Acizii biliari asupra secreţiei de bicarbonat

D. H. pylori asupra mucusului gastric

E. Sucralfatul asupra factorului epidermal de creştere

Răspuns: A

 

42. Examenul endoscopic în ulcerul gastro-duodenal:

A. Este preferabil precedat de examenul radiologie

B. Ulcerul duodenal se biopsiază mai rar ca cele gastrice

C. Vede leziunea: localizare, număr, prezenta infiltratului inflamator, dimensiune

D. Mugurii roşietici de la nivelul craterului pot pune problema malignizării

E. Ulcerele floride sunt cele cu formă de floare

Răspuns: D

 

43. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase este la nivel

A. Antral

B. Piloric

C. Mica curbura gastrică

D. Duodenal

E. Eso-tuberozitar

Răspuns: D

 

44. Sediul cel mai frecvent de apariţie a unei stenoze ulceroase este la nivel

A. Antral

B. Piloric

C. Mica curbura gastrică

D. Duodenal

E. Eso-tuberozitar

Răspuns: D

 

45. Excluderea glutenului din alimentaţia unui subiect cu enteropatie glutenică durează:

A. Până la ameliorarea clinică

B. Până la normalizarea funcţiei intestinului

C. Toată viaţa

D. Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale

E. Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici

Răspuns: C

 

46. Manifestările clinice ale diareei secretorie sunt:

A. Materiile fecale cu mucus şi puroi

B. Diaree cu polifecalie

C. "Diaree falsă"

D. Alternarea constipaţiilor şi diareelor

E. Rectoragii

Răspuns: B

 

47. Pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului subţire în diarea cronică se indică:

A. Domperidon

B. Metoclopramid

C. Loperamid

D. Cisaprid

E. Gluconat de Ca

Răspuns: C

 

48. Boala Crohn este o afecţiune idiopaticã definitã prin:

A. Inflamaţia difuză a colonului

B. Inflamaţia difuză a ileonului

C. Inflamaţia segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal

D. Inflamaţia difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal

E. Inflamaţia difuză a colonului si ileonului

Răspuns: C

 

49. Pentru colita ulceroasã nespecificã sunt caracteristice:

A. Fistule

B. Stenoze

C. Ulceraţii superficiale

D. Granulom sarcoid

E. Fisuri

Răspuns: C

 

 

50. Preparatul recomandat pentru menţinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:

A. Prednisolonul

B. Azatioprina

C. Mesalazina

D. Metronidazol

E. Penicilina

Răspuns: C

 

51. Medicamentul de elecţie în giardioza intestinală este:

A. Ampicilina

B. Ciproflaxacina

C. Mesalazina

D. Metronidazolul

E. Tetraciclina

Răspuns: D

 

52. Cea mai frecventă patologie a intestinului gros este:

A. Diverticuloza intestinului

B. Colita pseudomembranoasă

C. Colita ulceroasă nespecifică

D. Tumori ale intestinului gros

E. Sindromul colonului iritabil

Răspuns: E

 

53. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu excepţia:

A. Diaree

B. Dureri şi disconfort în abdomen

C. Eliminarea mucusului la defecaţie

D. Hemoragie digestivă inferioară

E. Constipaţii

Răspuns: D

 

54. Complicaţiile sindromului colonului iritabil sunt:

A. Hemoragiile intestinale

B. Malignizarea procesului patologic în intestin

C. Pseudopolipi ai intestinului

D. Stricturi ale intestinului

E. Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute

Răspuns: E

 

55. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:

A. Pseudopolipoza

B. Mucoasa neschimbată

C. Ulceraţii unice în intestin

D. Erozii unice ale mucoasei intestinale

E. Prezenţa diverticulelor intestinale

Răspuns: B

 

56. Care sunt căile de diseminare ale cancerului de colon?

A. Invazia locală

B. Diseminarea prin implantare

C. Diseminarea hematogenă

D. Diseminarea limfatică

E. Toate enumerate

Răspuns: E

 

57. Cum definiţi steatoreea?

A. Prezenţa în scaun de fragmente de carne nedigerată

B. Scaune frecvente şi abundente

C. Cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaun

D. Scaun acolic

E. Toate elementele enumerate în funcţie de gravitatea steatoreei

Răspuns: C

 

58. Consumul crescut de fibre alimentare are rol:

A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic

B. De factor de risc pentru cancerul gastric

C. De factor protector faţă de cancerul rectocolic

D. Nu are nici un rol faţă de cancerul rectocolic

E. Nu se cunoaşte rolul lor

Răspuns: C

 

59. Cancerul rectal debutează cel mai frecvent prin:

A. Rectoragii masive

B. Rectoragii oculte

C. Ocluzie intestinală

D. Fisuri

E. Proctalgie

Răspuns: B

 

60. Din nozologiile enumerate ce este caracteristic pentru colita ulceroasă nespecifică:

A. Polipi

B. Fistule

C. Fisuri

D. Ulceratii superficiale

E. Prolaps rectal

Răspuns: D

 

61. În colita ulceroasă preparatul de elecţie pentru menţinerea remisiei este:

A. Salofalc

B. Dexametazon

C. Azatioprina

D. Mesalazina

E. Metronidazol

Răspuns: D

 

62. Care din nozologiile enumărate se întîlnesc cel mai des în patologia intestinului subţire:

A. Colita ulceroasă nespecifică

B. Diverticuloza intestinului

C. Boala Cron

D. Cancerul intestinal

E. Sindromul colonului iritabil

Răspuns: C

 

63. Care este pronosticul în sindromul colonului iritabil:

A. Nefavorabil

B. Favorabil

C. Complicat cu hemoragii

D. Complicat cu pseudopolipi

E. Complicat cu fisuri

Răspuns: B

 

64. Care este simtomul principal în sindromul colonului iritabil:

A. Durere în hipocondriul drept

B. Durere în hipocondriul drept

C. Disconfort abdominal

D. Dureri în formă de semicentură

E. Scădere ponderală

Răspuns: C

 

65. Ce este caracteristic macroscopic pentru sindromul colonului iritabil:

A. Hiperemie şi edem

B. Eroziuni punctiforme

C. Pseudopolita

D. Mucoasă neschimbată

E. Diverticuli intestinali

Răspuns: D

 

66. Care din simptoamele colonului iritabil sînt caracteristice cu excepţia:

A. Durere abdominală

B. Durerea nocturnă lipseşte

C. Ameliorarea durerii prin defecaţie

D. Emisie de gaze

E. Mase fecale dure, fragmentate

Răspuns: B

 

67. Ce reprezintă steatorea?

A. Scaun acolic

B. Scaune frecvente şi abundente

C. Mari cantităţi de grăsimi eliminate prin scaun

D. Prezintă un scaun de fragmente de carne nedigerată

E. Toate elementele enumerate

Răspuns: C

 

68. Din testele de laborator pentru sindromul colonului iritabil este caracteristic:

A. Leucocitoză

B. Anemie

C. Mucus în masele fecale

D. VSH-majorat

E. Depistarea microorganismelor patogene

Răspuns: C

 

69. Cum debutează cancerul rectal mai frecvent:

A. Proctalgie

B. Fisuri

C. Rectroragii masive

D. Rectroragii oculte

E. Ocluzie intestinală

Răspuns: D

 

70. Ce este caracteristic pentru indicii de laborator în Boala Crohn:

A. Leucocitoză

B. Trombocitopenie

C. Hemoglobina crescută

D. Fibrinogenul normal

E. VCA normală

Răspuns: A

 

71. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:

A. Celulele Ito

B. Celulele Kupffer

C. Celulele Pit

D. Plasmocitele

E. Macrofagii alveolari

Răspuns: B

 

72. Steluţele vasculare se datorează:

A. Hipoestrogenemiei

B. Hipoaldosteronemiei

C. Hiperestrogenemiei

D. Hiperaldosteronemiei

E. Hiperglucagonemiei

Răspuns: C

 

73. La inspecţia cavităţii bucale puteţi identifica următorul aspect tipic pentru hepatopatia cronică:

A. Afte bucale

B. Gingivită necrozantă

C. Edeme labiale

D. Glosită atrofică

E. Nici unul din elementele enumerate

Răspuns: E

 

74. Ce vă poate sugera prezenţa unei hiperecogenităţi hepatice difuze la examenul ecografic?

A. Hemangiom hepatic

B. Steatoză hepatică

C. Metastaze hepatice

D. Cancer hepatic

E. Hematom

Răspuns: B

 

75. Sindromul biologic de citoliză hepatică cuprinde:

A. Creşterea ALAT

B. Hipoalbuminemia

C. Scăderea ASAT

D. Hipergamaglobulinemia

E. Creşterea 5-nucleotidazei

Răspuns: A

 

76. În ce condiţii creşte gama glutamiltranspeptidaza?

A. Ulcer gastroduodenal

B. Pancreatită cronică

C. Colecistită cronică

D. Hepatopatie alcoolică

E. Enteropatie glutenică

Răspuns: D

 

77. Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatită alcoolică acută?

A. Scăderea IgA seric

B. Creşterea gama GT

C. Creşterea transaminazelor

D. Trombocitopenie

E. Hiperleucocitoză

Răspuns: A

 

78. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?

A. Hepatita A

B. Hepatita B

C. Hepatita C

D. Hepatita D

E. Toate

Răspuns: B

 

79. În sânge pot fi decelaţi markerii infecţiei HBV, cu excepţia:

A. HBcAg

B. HBsAg

C. Anti-HBc

D. HBeAg

E. Anti-HBe

Răspuns: A

 

80. Infecţia HCV se priveşte ca un „mecanism declanşator" (trigger) în dezvoltarea:

A. Hepatitei autoimune

B. Colangitei sclerozante

C. Cirozei biliare primare

D. Infecţiei HDV

E. Infecţiei HBV

Răspuns: A

 

81. Evoluţia cronică a hepatitei virale B este cauzată de:

A. Toleranţa imunologică

B. Răspunsul imun normal

C. Reacţia hiperergică a sistemului imun

D. Imunodeficienţe secundare sau primare

E. Toate enumerate

Răspuns: D

 

82. Care este singurul element de certitudine ce diferenţiază hepatita cronică activă de cea persistentă?

A. Evoluţie peste 6 luni

B. Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul

C. VSH accelerat

D. Aspectul histologic

E. Hipergamaglobulinemia importantă

Răspuns: D

 

83. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatită cronică activă?

A. Icter

B. ALT > de 5 %

C. Hipoalbuminemie

D. Leziuni bioptice de tip necrotic

E. Trecut de hepatită virală

Răspuns: D

 

84. După ce interval minim de evoluţie putem vorbi de o hepatită cronică?

A. 3 luni

B. 5 luni

C. 6 luni

D. 9 luni

E. 12 luni

Răspuns: C

 

85. Terapia antivirală în caz de infecţia HBV cronică este indicată:

A. În faza integrativă

B. În faza replicativă

C. În ambele faze

D. Independent de faza infecţiei, în caz de hiperaminotransferazemie

E. Independent de faza infecţiei, în caz de normoaminotransferazemie

Răspuns: B

 

86. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali este caracteristică pentru:

A. Hepatita acută A

B. Ciroza biliară primară

C. Ciroza alcoolică

D. Boala Wilson - Conovalov

E. Hepatita acută B

Răspuns: B

 

87. Simptomul precoce în ciroza biliară primară este:

A. Icterul

B. Pruritul cutanat

C. Febra

D. Dureri în hipocondrul drept

E. Ascita

Răspuns: B

 

88. Tratamentul cirozei biliare primitive include următoarele, cu o excepţia:

A. Imunodepresive

B. Colestiramină

C. Vitamine liposolubile (A, D, E, K)

D. Acidul ursodeoxicolic

E. Repermeabilizare prin endoproteză a căilor biliare

Răspuns: E

 

89. Denumiţi sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică.

A. Sindromul asteno-vegetativ

B. Sindromul de citoliză

C. Sindromul imuno-inflamator

D. Sindromul de hipertensiune portală

E. Sindromul de colestază

Răspuns: D

 

90. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroză activă?

A. Prezenţa de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal

B. Necroza celulară

C. Prezenţa de ţesut fibrotic difuz

D. Nodulii regenerativi

E. Toate elementele enumerate

Răspuns: E

 

91. Denumiţi sindromul care caracterizează stadiul de decompensare a cirozei:

A. Sindromul de hipersplenism

B. Sindromul imuno-inflamator

C. Sindromul insuficienţei hepatice

D. Sindromul asteno-neurotic

E. Sindromul de colestază

Răspuns: C

 

92. Hemoragia digestivă superioară din ciroză se produce mai frecvent prin unul din mecanismele următoare:

A. Ruptură de varice esofagiene

B. Sindrom Mallory-Weiss

C. Ulcer gastric

D. Eroziuni esofagiene de reflux

E. Gastrită hemoragică

Răspuns: A

 

93. Encefalopatia hepatică la un cirotic poate fi declanşată de următoarele cauze, cu excepţia:

A. Regim alimentar hiperproteinic

B. Regim alimentar hiperglucidic

C. Hipokaliemie

D. Hemoragie digestivă

E. Tratament neurosedativ

Răspuns: B

 

94. Hipoalbuminemia din ciroză se explică prin:

A. Hipercatabolism

B. Insuficienţa sintezei hepatice

C. Gastroenteropatie exsudativă

D. Sindrom de malabsorbţie

E. Proteinurie

Răspuns: B

 

95. Care din manifestările clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?

A. Ascita

B. Hepatomegalia

C. Dureri în hipocondrul drept

D. Icterul tegumentelor

E. Diarea

Răspuns: E

 

96. Cea mai frecventă tumoare hepatică malignă este:

A. Hepatocarcinomul

B. Colangiocarcinomul

C. Angiosarcomul

D. Hepatoblastomul

E. Carcinosarcomul

Răspuns: A

 

97. Marker caracteristic al cancerului hepatic este:

A. Eritrocitoza

B. Trombocitoza

C. a-fetoproteina

D. Hipercalciemia

E. CA -19-9

Răspuns: C

 

98. Care este boala ce determină hipertensiune portală la nivel sinusoidal?

A. Sindromul Budd-Chiari

B. Tromboza venei cave inferioare

C. Boala venoocluzivă hepatică

D. Schistosomiaza

E. Ciroza hepatică

Răspuns: E

 

99. Numiţi care sunt dimensiunile normale ale ficatului apreciate prin metoda Curlov:

A. 10 x 9 x 8 cm

B. 9 x 8 x 7 cm

C. 8 x 7 x 6 cm

D. 11 x 9 x 8 cm

E. 10 x 10 x 9cm

Răspuns: B

 

100. Hiperbilirubinemia se manifestă clinic prin icter atunci cînd valorile bilirubinei totale ating cifrele:

A. < 20 mcmol/l

B. 20- 30 mcmol/l

C. 34-43 mcmol/l

D. < 0,2 mcmol/l

E. 10- 20 mcmol/l

Răspuns: C

 

101. Mecanismele ce determină dezvoltarea icterului sunt următoarele, cu excepţia:

A. Sporirea producţiei de bilirubină, ce depăşeşte posibilitatea hepatocitului de captare şi metabolizare

B. Alterarea procesului de captare a bilirubinei la nivelul suprafeţei sinusoidale a hepatocitului

C. Scăderea producţiei de bilirubină

D. Defecte de glucuronconjugare

E. Alterarea excreţiei fie prin leziuni hepato-membranare ale polului biliar al hepatocitului, fie prin obstrucţia canalelor biliare intra- şi extrahepatice

Răspuns: C

 

102. Apariţia comei pseudohepatice(electrolitice) este condiţionată de:

A. Tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipocloremie, hiponatriemie)

B. Necroze masive ale parenchimului hepatic

C. Prezenţa şunturilor porto-cave

D. Icter

E. Hiperkaliemie

Răspuns: A

 

103. Numiţi care din următoarele este contraindicaţie absolută pentru paracenteza diagnostică:

A. Ascita refractară

B. Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgent

C. Ascita la debut

D. Suspecţia de peritonită bacteriană spontană

E. Suspecţie la tuberculoză

Răspuns: B

 

104. Enumeraţi categoriile de persoane cu factori de risc al infecţiei VHB, cu excepţia:

A. Utlizarea drogurilor injectabile

B. Transplant sau hemotransfuzia

C. Parteneri sexuali multipli, homosexualism masculin

D. Insuficienţa renală cronică cu dializa

E. Graviditatea

Răspuns: E

 

105. Profilaxia secundară al infecţiei VHB include următoarele măsuri, cu excepţia:

A. Evitarea folosirei alcoolului

B. Vaccinarea contra hepatitei C

C. Evitarea folosirei medicamentelor hepatotoxice fără prescripţia medicului

D. Vaccinarea contra hepatitei A

E. Evaluarea medicală pentru boală cronică a ficatului (diagnosticul) şi tratamentul adecvat

Răspuns: B

 

106. Enumeraţi căile de transmitere al VHC:

A. Calea percutană şi parenterală

B. Sexuală

C. Habituală

D. Perinatală – transimterea verticală

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E

 

107. Pentru a preîntâmpina infectarea cu virusul hepatitei virale B, toate instumentele medicale se prelucrează:

A. Prin fierbere timp de 10 minute

B. Timp de 1 oră se menţin în alcool etilic de 70%

C. Se autoclavează 20 minute la presiunea de 2 atmosfere

D. Prin iradiere ultavioletă timp de 1 oră

E. Se prelucrează minuţios cu apă şi săpun

Răspuns: C

 

108. Coloraţia galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor este caracteristică pentru:

A. Icter

B. Carotinemie

C. Hepatita toxică medicamentoasă

D. Persoane sănătoase

E. Hepatita cronică

Răspuns: B

 

109. Perioada de incubaţie a hepatitei virale acute B constituie:

A. 60-180 zile

B. 120-160 zile

C. 60-80 zile

D. 30-90 zile

E. 5-7 zile

Răspuns: A

 

110. Hepatita medicamentoasă cel mai frecvent se dezvoltă după administrarea de:

A. Acid acetilsalicilic

B. Izoniazidă

C. Metotraxat

D. Furadonină

E. Paracetamol

Răspuns: E

 

111. Care sunt indicii normali ai bilirubinei serice:

A. 0,10-0,68 mcmol/l

B. 8,55-20,52 mcmol/l

C. 2,50-8,33 mcmol/l

D. 3,64-6,76 mcmol/l

E. 7,62-14,88 mcmol/l

Răspuns: B

 

112. Cea mai frecventă helmintoză hepatică este:

A. Echinococoza

B. Ascaridoza

C. Lamblioza

D. Enterobioza

E. Cistocomatoza

Răspuns: A

 

113. Care este criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:

A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic

B. Rezultatele examenului histologic al ficatului

C. Prezenţa în ser a HBsAg

D. Subfebrilitate periodică

E. Dureri în hipocondriul drept

Răspuns: B

 

114. Selectează preparatul de elecţie utilizat pentru tratamentul hepatitei cronice virale C în faza de reactivare:

A. Azatioprina

B. Peg-Interferon

C. Prednisolon

D. Delaghil

E. Fosfolipide esenţiale

Răspuns: B

 

115. Masa ficatului la o persoană matură constituie:

A. 1,5 kg

B. 0,5 kg

C. 3 kg

D. 2 kg

E. 2,5 kg

Răspuns: A

 

116. În care maladie hepatică este indicat tratamentul imunosupresiv:

A. Ciroză biliară secundară

B. Hepatita autoimună

C. Hepatită cronică virală

D. Adenocarcinom hepatic

E. Hemocromatoză

Răspuns: B

 

117. Care criteriu este decesiv pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:

A. Suportarea hepatitei virale în anamnestic

B. Rezultatele examenului histologic al ficatului

C. Prezenţa în ser a HBsAg

D. Periodic subfebrilitate, icter, dureri în hipocondriul drept

E. Alfa-fetoproteina serică crescută

Răspuns: B

 

118. În care patologie se constată nivel crescut al bilirubinei directe şi indirecte:

A. Sferocitoza erditară

B. Sindrom Gilbert

C. Coledocolitiază

D. Hepatită

E. Cancer al pancreasului

Răspuns: D

 

119. Semnul patognomonic pentru ciroză hepatică este:

A. Prezenţa sindromului citolitic

B. Prezenţa sindromului de colestază intrahepatică

C. Prezenţa hipertensiunii arteriale

D. Dezorganizarea arhitectonicii ficatului

E. Icter extrahepatic

Răspuns: D

 

120. Semn precoce în ciroza biliară primitivă este:

A. Ascita

B. Pruritul cutanat

C. Varice esofagiene

D. Icter

E. Splenomegalie

Răspuns: B

 

121. Care produse se limitează în alimentaţia pacienţilor în comă hepatică:

A. Glucide

B. Proteine

C. Grăsimi

D. Lichid

E. Vitamine

Răspuns: B

 

122. Deosebirea principală a hepatitei virale B de alte afecţiuni hepatice este:

A. Creşterea esenţială a aminotransferazelor

B. Prezenţa ADN NBV prin PCR

C. Splenomegalia

D. Hepatomegalia

E. Icterul

Răspuns: B

 

123. Care este investigaţia cea mai informativă pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:

A. Pancreatografia retrogradă endoscopică

B. Laparoscopia

C. Ecografia abdominală

D. Angiografia

E. Biopsia hepatică

Răspuns: D

 

124. Hepatosplenomegalia şi melena sugerează:

A. Hemoragie din ulcer duodenal

B. Ciroză hepatică complicată cu hemoragie din varicele esofagiene

C. Tromboza arterei mezenterice

D. Colită ulceroasă nespecifică

E. Hemoragie din ulcerul gastric

Răspuns: B

 

125. În care maladie sindromul citolitic are expresivitate maximă:

A. Hepatita acută

B. Sindrom Gilbert

C. Hepatită cronică

D. Litiază biliară

E. Ciroză hepatică

Răspuns: A

 

126. Deficitul căreia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita cronică?

A. Amilaza

B. Lipaza

C. Tripsina

D. Elastaza

E. Chimotripsina

Răspuns: B

 

127. Care caracteristică a durerii în pancreatita cronică nu este adevărată?

A. Durerea poate fi intermitentă, pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni

B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centură"

C. Durerea se ameliorează după prânzuri

D. Durerea se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului sau în poziţie şezând

E. Durerea poate fi persistentă, profundă, sâcâitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue

Răspuns: C

 

128. Când este indicat testul cu secretină-pancreozimină pentru diagnosticul pancreatitei cronice?

A. Prezenţa calcificărilor pancreatice

B. Prezenţa steatoreei pancreatice

C. Prezenţa diabetului zaharat pancreatogen

D. Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi diabetului zaharat

E. Prezenţa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi diabetului

Răspuns: D

 

129. Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneşte mai frecvent?

A. Pancreatita cronică ereditară

B. Pancreatita cronică indurativă

C. Pancreatita cronică recidivantă

D. Chistadenocarcinomul pancreatic

E. Adenocarcinomul ductal

Răspuns: C

 

130. Cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la adult este:

A. Disfuncţia sfincterului Oddi

B. Intoxicaţia cronică alcoolică

C. Hipercalciemia

D. Obezitatea

E. Diabetul zaharat

Răspuns: B

 

131. Care investigaţie este mai informativă pentru diagnosticul diferenţial între pancreatita cronică şi neoplasmul pancreatic?

A. Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)

B. Testul combinat la secretină şi colecistokinină

C. Testarea curbei glicemice

D. Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)

E. Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic

Răspuns: E

 

132. Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienţă exocrină pancreatică se efectuează după conţinutul de:

A. Amilază

B. Lipază

C. Tripsină

D. Elastază

E. Chimotripsină

Răspuns: B

 

133. Care dintre manifestările clinice ale malabsorbţiei în pancreatita cronică se întâlneşte mai frecvent?

A. Scaune anormale, steatoree

B. Anemia

C. Dermatita

D. Hemoragiile

E. Diareea secretorie

Răspuns: A

 

134. Cum credeţi că poate fi obiectivizată stetoreea?

A. Prin coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale

B. Prin dozarea azotului din fecale

C. Prin efectuarea unei pancreatografii

D. Prin explorări radioizotopice

E. Prin radiografie abdominală

Răspuns: A

 

135. Ce semnificaţie poate avea instalarea icterului pe fondul unei suferinţe pancreatice?

A. Hemoliză sporită prin creşterea enzimelor pancreatice în ser

B. Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas

C. Insuficienţă hepato-celulară în cadrul sindromului de malabsorbţie

D. Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas

E. Toate cele enumerate

Răspuns:B

 

136. Pentru aprecierea funcţiei exocrine a pancreasului se utilizează testul:

A. Toleranţa la glucoza

B. Testul la secretină - pancreozimină

C. Activitatea serică a transaminazelor

D. Coeficientul amilază serică / creatinină serică

E. Fosfataza alcalină

Răspuns: B

 

137. Eficacitatea enzimelor pancreatice indicate pentru corecţia insuficienţei pancreatice se asigură prin asocierea cu:

A. Medicamente hipotensive

B. Medicamente antisecretoare

C. Antibiotice

D. Probiotice

E. Prochinetice

Răspuns: B.

 

138. Pentru menţinerea activităţii fermenţilor pancreatici cea mai admisibilă valoare a pH trebuie să fie:

A. Mai mică de 6

B. Mai mică de 4

C. Mai mică de 3

D. Mai mare de 6

E. Mai mare de 2

Răspuns: D.

 

139. Se consideră că malabsorbţia din pancreatita cronică apare cînd distrugerea masei exocrine a pancreasului depăşeşte:

A. 10%

B. 30%

C. 50%

D. 70%

E. 90%

Răspuns: E

 

140. Care dintre manifestările numite sunt patogmonice pentru pancreatita cronică?

A. Durerea abdominală

B. Calcificările pancreatice

C. Steatorea

D. Obezitatea

E. Scăderea ponderală

Răspuns: B.

 

141. Leziunile marcante din pancreatita cronică alcoolică constau în:

A. Fibroza perilobulară şi intralobulară

B. Prezenţa dopurilor obturaţionale de proteină, care ulterior se calcifică în ductele dilatate

C. Prezenţa ductelor interlobulare dilatate

D. Atrofia parenchimului exocrin şi a lobulilor reziduali

E. Toate cele numite

Răspuns: E

 

142. Semnul cardinal în diagnosticarea pancreatitei cronice este:

A. Scăderea ponderală

B. Durerea cronică abdominală specifică

C. Icterul

D. Diareea

E. Constipaţia

Răspuns: B

 

143. Indicator al insuficienţei exocrine a pancreasului este:

A. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 200 μg/g fecale

B. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 300 μg/g fecale

C. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale < 500 μg/g fecale

D. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 200 μg/g fecale

E. Elastaza-1 specifică pancreatică în fecale > 300 μg/g fecale

Răspuns: A

 

144. Care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul pancreatitei cronice:

A. Cercetarea elastazei-1 în fecale

B. Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale

C. Cercetarea chimotripsinei în fecale

D. Tomografia computerizată a organelor abdominale

E. Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin

Răspuns: B

 

145. Care dintre sindroamele clinice numite se manifestă în perioada precoce a pancreatitei cronice?

A. Dolor abdominal

B. Endocrin

C. Al insuficienţei exocrine a pancreasului

D. Dispeptic

E. Alergic

Răspuns: A

 

146. Măsurile de suprimare a progresiei bolii în pancreatita cronică includ:

A. Excluderea consumului de alcool.

B. Renunţarea la fumat.

C. Renunţarea utilizării medicamentelor cu efect dăunător asupra pancreasului

D. Alimentaţia conform cerinţelor dietetice, raţională, fracţionată de 4-5 ori/zi.

E. Toate cele enumerate.

Răspuns: E

 

147. Scăderea secreţiei de enzime şi bicarbonaţi, cu volum secretor în normă este caracteristică pentru dereglări în secreţia exocrină a pancreasului de tip:

A. Hipersecretor

B. Hiposecretor

C. Obstructiv, bloc superior

D. Obstructiv, bloc inferior

E. Ductular

Răspuns: B

 

148. Tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:

A. Corticoterapia

B. Antibioticoterapia

C. Terapia cu prochinetice

D. Terapia cu spasmolitice

E. Antidepresante

Răspuns: A.

 

149. Numiţi factorul dominant de risc în dezvoltarea pancreatitei cronice:

A. Consumul excesiv de alcool

B. Consumul de nicotină

C. Hiperlipidemia

D. Pancreas anular

E. Hipercalciemia

Răspuns: A

 

150. La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin?

A. La 2 - 4 ore

B. La 6 - 8 ore

C. La a II – IV-a zi

D. La a II – IV-a săptămână

E. La 5 ore

Răspuns: C

 

151. La cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin?

A. La 2 ore

B. La 8 ore

C. La a II – IV-a zi

D. La a II – IV-a săptămână

E. La 10 ore

Răspuns: A

152. Care dintre simptomele numite nu sunt caracteristice pentru pancreatita cronică?

A. Dureri abdominale

B. Steatoree

C. Creatoree

D. Diaree osmotică

E. Diabet zaharat

Raspuns: D.

 

153. Care dintre cercetările numite este infomativă pentru diagnosticul sindromului de malabsorbţie?

A. Testul cu D-xiloză

B. Testul de toleranţă la glucoză

C. Testul Şilling

D. Cercetarea radiologică a intestinului gros

E. Testul de toleranţă la lactoză

Raspuns: A.

154. Alegeţi cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei exocrine a pancreasului:

A. Testul cu D-xiloză

B. Testul cu secretină-pancreozimină

C. Indicii activităţii tripsinei şi lipazei în serul sanguin

D. Coeficientul amilază-creatinină

E. Indicii activităţii amilazei în serul sanguin

Raspuns: B

 

155. Care este cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice?

A. Duodenita cronică

B. Duodenostaza

C. Disfuncţia sfincterului Oddi

D. Alcoolismul cronic

E. Colecistita cronică

Răspuns: D

 

156. Care este clinica unei colangite sclerozante primitive?

A. Icter

B. Prurit

C. Astenie

D. Hepatomegalie

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E

 

157. În tratamentul colicii biliare este contraindicată administrarea de:

A. Atropină

B. Algocalmină

C. Papaverină

D. Morfina

E. Nitraţi

Răspuns: D

 

158. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru tabloul clinic al litiazei biliare?

A. Dureri în hipocondrul drept

B. Iradierea durerilor în umărul şi omoplatul drept

C. Sindrom dispeptic

D. Iradierea durerilor în regiunea inghinală

E. Manevra Murphy pozitivă

Răspuns: D

 

159. Metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei biliare este:

A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului

B. Colangiografia endoscopică retrogradă

C. Ecografia abdominală

D. Colecistografia orală

E. Tomografia computerizată

Răspuns: C

 

160. Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt următoarele:

A. Calculi biliari

B. Infecţia

C. Suferinţe ale unor organe adiacente

D. Tulburări hormonale

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E

 

161. Sindromul postcolecistectomic include diferite afecţiuni morfofuncţionale, cu excepţia:

A. Calcul restant în căile biliare

B. Anastomozita

C. Colangită

D. Disfuncţia sfincterului Oddi

E. Sindromul de bont lung

Răspuns: B

 

162. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru clinica litiazei biliare?

A. Diaree osmotică

B. Dureri în hipocondrul drept

C. Constipaţii

D. Stază veziculară

E. Dispepsie

Răspuns: A

 

163. Care din factorii numiţi nu are însemnătate în etiopatogenia litiazei biliare?

A. Hipertensiunea arterială

B. Hipodinamia

C. Obezitatea

D. Hiperlipidemia

E. Vârsta înaintată

Răspuns: A

 

164. În terapia de dizolvare orală a litiazei biliare se indică:

A. Spasmolitice

B. M-holinolitice

C. Miolitice selective

D. Acidul ursodeoxicolic

E. Ulei de măsline

Răspuns: D

 

165. Numiţi cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:

A. Stafilococii

B. Pneumococii

C. Streptococii

D. Esherihia coli

E. Fungii

Răspuns: D

 

166. Infectarea căilor biliare intra-şi extrahepatice se produce pe următoarele căi:

A. Hematogenă

B. Limfogenă

C. Ascendentă

D. Per continuitatem

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E

 

167. Tratamentul colecistitei cronice include:

A. Antibiotice

B. Drenante biliare

C. Spasmolitice

D. Regimul igieno-dietetic

E. Toate enumerate

Răspuns: E

 

168. Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare?

A. Dispepsia

B. Febra

C. Eructaţia

D. Colica biliară

E. Steatoreea

Răspuns: D

 

169. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu excepţia:

A. Dureri biliare

B. Icter

C. Febra

D. Pirozis

E. Hepatomegalie

Răspuns: D

 

170. Disfuncţia sfincterului Oddi de tip pancreatic veridic (I) include:

A. Durere tipică cu durata mai mare de 20-30 min

B. Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min

C. Elevare în timpul accesului a lipazei/amilazei serice 2 norme şi mai mult

D. Simptome recurente cu diferite intervale (nu neapărat zilnice)

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E.

 

171. Standard de aur în diagnosticul disduncţiei sfincterului Oddi se consideră:

A. Hepatobilioscintigrafia

B. FEGDS

C. USG

D. Manometria sfincterului Oddi

E. Efectuarea testului cu morfină

Răspuns: D.

 

172. Morfopatologic colangita sclerozantă primară se caracterizează prin:

A. Fibroză periductală (în foi de ceapă)

B. Proliferare ductulară, ductopenie

C. Infiltrat inflamator periductular

D. În parenchim aspect de hepatită cronică sau ciroză biliară secundară

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E.

 

173. Care dintre autoanticorpii numiţi se întâlnesc în 60 - 80% cazuri în colangita sclerozantă primară?

A. Anticorpi anti antigen-solubil hepatic: SLA

B. Anticorpi anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA

C. Anticorpi antinucleari: ANA

D. Anticorpi antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1

E. Anticorpi antimitocondriali: AMA

Răspuns: B.

 

174. În care dintre patologiile enumerate colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu aspect neregulat, aspect de “arbore mort în picioare”, de “şireag de mărgele”?

A. Ciroza biliară primară

B. Ciroza hepatică de geneză virală

C. Carcinomul hepatocelular

D. Colangita sclerozantă primară

E. Boala alcoolică a ficatului

Răspuns: D.

 

175. Indicaţiile pentru colecistectomie în litiaza veziculei biliare asimptomatică:

A. Pacienţi sub corticoterapie de durată sau cu deplasări în zone unde nu vor beneficia de asistenţă medicală calificată

B. Veziculă de porţelan, calcificată

C. Pregătirea unui transplant

D. Calculi peste 3 cm

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E.

 

176. Criterii de diagnostic al hipotoniei vezicii biliare sunt:

A. Episoade de durere continuă, localizată în epigastru sau în hipocondriul drept, cu durata > de 30 min;

B. Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni;

C. Nu sunt dovezi de afectare organică, care ar favoriza simptomele caracteristice;

D. Este prezentă dereglarea funcţiei vezicii biliare şi afectarea evacuării (dovedită ecografic, radiologic, prin sondaj duodenal polifracţional).

E. Toate cele enumerate

Răspuns: E

 

177. Colangita sclerozantă primară este diagnosticul probabil, dacă în anamneza bolii pacientul relatează:

A. Artrită reumatoidă

B. Colecistectomie

C. Alcoolism

D. Colită ulceroasă nespecificî

E. Tuberculoză pulmonară

Raspuns: D.

 

178. Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul dischineziei veziculei biliare şi căilor biliare?

A. USG

B. Colecistografia perorală

C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă

D. Colegrafia intravenoasă

E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic ”HIDA” Tc

Raspuns: B.

 

179. Care dintre investigaţiile numite este de elecţie în diagnosticul coledocolitiazei?

A. USG

B. Colecistografia perorală

C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă

D. Colegrafia intravenoasă

E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic ”HIDA” Tc

Raspuns: C.

 

180. Care dintre investigaţiile numite este de elecţia în diagnosticul litiazei biliare?

A. USG

B. Colecistografia perorală

C. Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă

D. Colegrafia intravenoasă

E. Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic ”HIDA” Tc

Raspuns: A.

 

 

......................................................................................................................

 


Дата добавления: 2015-10-29; просмотров: 83 | Нарушение авторских прав


<== предыдущая страница | следующая страница ==>
ТЕМАТИЧЕСКАЯ СТРУКТУРА ПИМ| Compliment multimplu

mybiblioteka.su - 2015-2024 год. (0.431 сек.)